Capacitatea redusă a Consiliilor Elevilor de a obține beneficii pentru tineri este un factor primar care determină implicarea redusă a elevilor în guvernarea instituțiilor de învățământ. Senatele nu au reușit să devină organe reprezentative ale elevilor. Interesele elevilor nu sunt reflectate suficient în procesul de luare a deciziilor iar elevii nu sunt motivați să se implice în guvernarea școlii. Vidul este compensat de implicarea profesorilor. În acest articol, Denis Smoleac și Andreea Chisca își propun să identifice cauzele apatiei și a funcționalității formale a Consiliilor Elevilor. La final, vin să ofere câteva recomandări cum se pot schimba senatele din structuri formale în instituții reprezentative.
Consiliul Elevilor (CE), creat pentru promovarea intereselor elevilor, în practică se limitează la probleme școlare neînsemnate. Profesorii așteaptă ca membrii CE doar să monitorizeze disciplina elevilor, absențele și să organizeze sărbători. Elevii sunt excluși din procesul de luare a deciziilor. CE nu deleagă reprezentantul său în Consiliul de Administrație sau la concursul de alegere a directorului. Dar și prezența formală la ședințele Consiliului nu asigură influențarea deciziilor administrației și profesorilor. Implicarea elevilor se reduce doar la alegerea șefului clasei odată pe an. Însă funcțiile șefului clasei sunt mărginite la chestiuni logistice și de asistare a dirigintelui. CE nu desfășoară colectarea opiniilor tuturor elevilor privitor la buna funcționare a școlii. Unicul mijloc prin care administrația ține cont de interesele elevilor sunt sondajele de opinie realizate periodic la discreția instituției. Însă, tot administrația decide pentru elevi ce probleme merită a fi incluse în chestionar și care nu sunt o prioritate. Cu toate acestea, nimeni nu garantează că datele obținute dintr-un sondaj consultativ vor fi materializate în soluții și acțiuni concrete. Astfel, elevii nu dețin o platformă de comunicare cu profesorii în afara orelor și mecanismelor de responsabilizare a administrației. Managementul înstrăinat de elevi nu deține tabloul integral al mediului social în care funcționează. Astfel politicile și strategiile adoptate nu răspund mereu necesităților reale ale adolescenților.
Democrația o învățăm la școală
Putem să asociem școala cu un stat în miniatură. Precum în societate există grupuri distincte de cetățeni, așa și școala este compusă din grupuri de participanți cu interese specifice: profesorii, administrația, elevii și părinții. Fiecare grup participă la procesele decizionale din cadrul instituției prin organele sale reprezentative: Consiliul de Administrație, Consiliul profesoral, Comitetului părinților. Și elevii - grupul majoritar, dețin organul său Consiliul Școlar al Elevilor, numit și Senatul sau Parlamentul Elevilor. Puțini elevi și profesori conștientizează că acest Consiliu, fiind un organ consultativ al vieții școlare, deține aceeași importanță precum Administrația și pedagogii.
Codul Educației și cadrul normativ al MECC le asigură elevilor drepturi care nu se limitează doar la aranjarea sălii de festivități.
Consiliul elevilor deține toate instrumentele legale pentru identificarea și soluționarea problemelor elevilor. Codul educației din 2013 garantează drepturile tinerilor la exprimarea și revendicarea intereselor. Art. 49 le permite elevilor să influențeze procesul decizional în școală. Codul garantează includerea unui elev delegat de CE în consiliul de administrare. Elevii au dreptul la: evaluarea directorului instituţiei, avizarea bugetului (din care 1% este preconizat Senatului), aprobarea planului de dezvoltare al instituţiei și gestionarea resurselor financiare proprii. Astfel din 2013 noul cod al educației a creat baza normativă pentru organizarea elevilor în structurile sale reprezentative.
Un pas important spre instituționalizarea CE a fost aprobarea Instrucțiunii Privind Constituirea și Funcționarea Consiliului Elevilor. Instrucțiunea oferă Consiliului un spectru larg de atribuții. Funcția principală este cea de prezentare a opiniilor elevilor către echipa managerială. CE reprezintă și o platformă de comunicare în cadrul şcolii. Consiliul ascultă și comunică opiniile, preocupările şi doleanţele elevilor. CE determină situaţia în şcoală, problemele principale şi elaborează un plan de acţiuni. Consiliul își face aportul la perfecționarea procesului didactic prin evaluarea profesorilor și orelor. Consiliul Elevilor poate asista echipa managerială în elaborarea şi organizarea activităţilor sportive, culturale, artistice, recreative. În paragraful ce urmează, vom încerca să înțelegem de ce Consiliile elevilor nu au pondere în viața publică a școlii în pofida reformelor realizate.
Parcă este, parcă nu-i
Cauzele ineficienței CE se regăsesc în dependența lor față de administrație, lipsa pârghiilor de influență și descurajarea elevilor de a participa la luarea deciziilor. În sondajul realizat de U-Report Moldova 467 de elevi au fost întrebați în ce măsură Consiliul Elevilor îi reprezintă. Doar 16 % dintre tinerii respondenți au răspuns că se simt reprezentați, iar 30% consideră că CE nu le reprezintă interesele. Dintre persoanele nemulțumite de activitatea Senatelor: 7% au declarat că în școala lor nu este un Consiliu; 20% consideră că CE nu are susținere; 46% susțin că administrația școlii nu este deschisă spre colaborare, iar 27% afirmă că tinerii nu sunt îndeajuns de puternici pentru a face o schimbare. Desigur că există Senate proactive și eficiente. Însă majoritatea sunt concentrate în Chișinău. În restul Republicii, în special în zonele rurale, consiliile sunt amorfe. Iar după 8 ani de la adoptarea noului Cod al Educației există încă instituții fără Consilii. În continuare vom analiza separat fiecare cauză a problemei.
Dependență de administrația școlară
Senatele Elevilor reprezintă în prezent structuri formale controlate excesiv de către administrația școlii. Consiliile în varianta actuală nu sunt produsul firesc al inițiativei elevilor ci rezultatul ordinelor directorului. În baza Instrucțiunii noului Cod al Educației, direcțiile de învățământ municipale sau raionale le-au ordonat directorilor liceelor să fondeze Senate. În situația când în licee nu exista o tradiție a Consiliilor, crearea lor la indicația Ministerului ierarhic superior este justificată. Însă inițiativa de creare a organului reprezentativ al elevilor trebuia să vină de jos, direct de la tineri. Necesitatea elevilor este primară, iar Consilul intervine doar ca un instrument. În cazul Consiliului creat de sus, la indicația directorului, CE devine o structură paravan care adaptează sub sine necesitățile elevilor. Deja la faza incipientă, Senatul devine dependent de creatorul său, Administrația. Dependența Consiliilor are drept rezultat aservirea elevilor către interesele profesorilor, limitarea autonomiei decizionale a elevilor și dependența financiară a Senatului.
Consiliul servil administrației nu poate îndeplini funcția de monitorizare a profesorilor. Senatul elevilor mai degrabă seamănă cu o direcție accesoriu a Consiliului Administrației pentru „treburile elevilor”. Iar pentru un control mai eficient, pe lângă Senat este numit un coordonator, de obicei acesta fiind directorul adjunct pentru educație, profesorul de educație civică sau psihologul școlii. Rolul coordonatorului este într-atât de semnificativ încât de el depinde activitatea întregului CE. Odată ce administrația a creat Senatul, tot ea decide atribuțiile sale. Directorul și coordonatorul decid în ce măsura elevii vor participa la luarea anumitor hotărâri. Profesorii aleg elevul care va fi delegat în Consiliul de Administrație, în comisia de alegere a directorului sau în echipa de elaborare a orarului. Administrația intervine și în treburile interne ale Senatului. De exemplu, coordonatorul poate deturna votul elevilor în favoarea candidatului său favorit la funcția de președinte. Tot profesorii determină agenda de activitatea a organului. Astfel, membrii CE sunt mobilizați în organizarea festivităților sau salubrizarea ogrăzii școlare la discreția profesorilor.
Lipsa unui buget separat accentuează vulnerabilitatea CE. Deși Instrucțiunea Ministerului asigură Consiliului Elevilor un buget separat, banii sunt gestionați exlusiv de administrație. Banii pentru birotică, logistică, evenimentele curente, oferirea auditoriului pentru ședințele CE sunt acordate direct de către administrație. Dependența financiară nu le permite elevilor să dezbată deciziile profesorilor sau să reziste unor hotărâri ale administrației, care poate șantaja cu reducerea sau stoparea finanțării.
În absența unui buget autonom, CE este lipsit de o agendă independentă. Fără buget, pârghii de influențare a deciziilor și agendă autonomă, Senatul reprezintă în prezent o structură decorativă redusă la funcția de organizare a festivităților școlare.
Senatul elevilor: Clubul favoriților
Problema majoră a Consiliilor elevilor este modul nereprezentativ și nedemocratic prin care sunt delegați membrii săi. Instrucțiunea Ministerului lasă la discreția instituțiilor de învățământ modul de creare a Consiliilor. Respectiv, membrii CE sunt selectați după regulile jocului gândite de profesori. În cel mai bun caz, șefii de clasă sunt delegați ca reprezentanții clasei în Senat. Însă sunt răspândite practici mai puțin democratice. De exemplu, diriginții selectează elevii care vor reprezenta clasa în organ. Sau membrii sunt recrutați selectiv de prezidiul CE. Elevii care nu pot influența agenda Senatului se arată dezinteresați de activitatea acestuia. Unii elevi află de existența Senatului liceului în ultimul an de studii, sau chiar după absolvire. Consiliul devine un organ neînsemnat, izolat de restul tinerilor. Senatorii decid propria direcție de activitate fără a fi responsabilizați de elevi. Consiliul există doar pentru sine și doar de dragul ritualurilor formale precum alegerea președintelui și repartizarea șefiilor departamentelor. Fiind favorizați de profesori, aleșii beneficiază de un statut mai privilegiat în raport cu ceilalți elevi. Iar favorurile profesorilor creează premise pentru utilizarea CE în interesele personale ale membrilor. Senatorii pot să justifice absențele cu participarea în activitățile CE, să-și atribuie rolul de gardieni care monitorizează absențele și disciplina semenilor, să câștige simpatia profesorilor și directorului prin oferirea cadourilor cumpărate din banii colectați de la elevi.
Insignifianța și izolarea Consiliului Elevilor descurajează și mai mult elevii să se implice în procesele decizionale ale școlii.
Descurajarea participării elevilor
Ineficiența CE derivă din lipsa unei culturi de participare a tinerilor în viața școlii. Mentalitatea de participare nu a fost cultivată în rândul elevilor, nici în rândul profesorilor, ultimii fiind victimele unui sistem educațional de cazarmă. Profesorul - autoritatea intelectuală în cadrul orelor, nu poate recunoaște elevul ca partener egal în relațiile extra-curriculare. Profesorii justifică că știu mai bine ce este benefic pentru tinerii aflați în procesul de formare. Respectiv, unii profesori au o atitudine ironică față de dorința elevilor de a se implica în viața publică a școlii. Pentru ei, Senatul este o gașcă de adolescenți maximaliști care doresc să-și manifeste ego-ul sub pretextul lozincilor despre drepturi și egalitate. Unele instituții conștient sau indirect diseminează printre elevi o cultură a pasivității. Instituția nu informează elevii despre drepturile sale de a alege și de a fi ales. Școala nu informează suficient elevii despre misiunea și atribuțiile reale ale Senatului.
În unele instituții este declarat deschis că unica atribuție a elevilor este organizarea Balului Bobocilor, Ultimului Sunet și Starturilor vesele. Pe când problemele didactice și administrative sunt preocupările maturilor.
Paginile de socializare ale CE, administrate de obicei de profesorul-coordonator, nu informează corespunzător elevii despre ședințele și prioritățile Consiliului. Iar adolescenții mai rebeli sunt chiar penalizați pentru inițiativă excesivă și depășirea limitelor unui elev.
Problema constă și în dezinteresul propriu-zis al tinerilor. Tinerii nu conștientizează că implicarea în viața instituției urmărește promovarea intereselor și beneficiilor sale directe. Unii elevii conștient nu valorifică instrumentele de participație garantate. Unii nu doresc să mențină o relație cu școala în afara formatului didactic. Implicarea într-un organ de autoguvernare necesită timp și energie. Fără a înțelege dividentele participării, nu toți tinerii sunt dispuși să se dedice maximal Senatului. Inclusiv să se rețină și după ore în detrimentul timpului liber. Păstrarea status-quo-ului actual le este convenabilă de fapt tuturor celor reticenți la reforme, atât în rândul profesorilor cât și a elevilor. Deținând un Consiliu nefuncțional, toți se scutesc de responsabilități adiționale.
Cu un CE pasiv și dependent, administrația și profesorii pot activa într-un regim de maxim confort. Directorul poate să stea liniștit că elevii nu vor îndrăzni să promoveze o agendă proprie în detrimentul planurilor școlare. Profesorii nu vor fi deranjați de revendicările elevilor. Iar tinerii apolitici în continuare vor decora sala pentru Ziua profesorului, desigur pentru o absență motivată de la matematică.
Odată ce cunoaștem sursa problemei, putem să trecem la identificarea soluțiilor. Recomandările sunt bazate pe două obiective: încurajarea unei culturi de implicare a tinerilor în guvernarea instituției și legitimarea CE prin alegeri democratice.
Educarea culturii de participare și comunicare
Un Consiliul nu va fi niciodată sustenabil fără o cultură a activismului. Elevii pot fi informați despre beneficiile pe care le vor câștiga dacă se vor implica în guvernarea școlii. Dar și care sunt dezavantajele dacă vor ignora procesele decizionale. Tinerii trebuie să vadă în CE un instrument pentru obținerea beneficiilor maximale din partea administrației. Profesorii, la fel, trebuie informați cu privire la avantajele unui CE cu inițiativă. Colaborarea reciprocă în soluționarea problemelor instituției va fortifica relația între pedagog și tânăr. Elevii nu vor mai vedea în profesori maturi cu care interacționează la distanță doar în cadrul lecțiilor. Profesorii vor fi percepuți ca parteneri care ghidează adolescenții în realizările sale extracurriculare. Feedback-ul colectat din partea elevilor poate ajuta profesorii în perfecționarea procesului educațional. Directorul poate trece de la stăvilire, la colaborare cu tinerii. Consiliul Elevilor poate fi un partener util în elaborarea și aplicarea proiectelor pentru soluționarea problemelor școlii. În acest sens, este necesară stabilirea unei bune comunicări multidirecționale între Senat, elevi, profesori și director.
Organizarea alegerilor în Parlamentul Elevilor
Alegerile directe și democratice sunt singura metodă de legitimare a Senatului elevilor. Realizarea unui scrutin inclusiv și transparent oferă autoritate deciziilor luate de către CE. Senatul nu va mai fi un club izolat și caraghios, dar un organ reprezentativ care reflectă dispozițiile din rândul tinerilor. Scrutinul democratic responsabilizează CE față de cei care i-au oferit mandatul. Elevii care își aleg organul reprezentativ vor fi mai interesați în buna realizare a programului CE. Respectiv, membrii Consiliului vor asculta și colecta mai activ părerile semenilor. În ultimii ani, tot mai multe Consilii din Republica Moldova au fost create în baza unui scrutin democratic. Centrul de Instruire Continuă în Domeniul Electoral (CICDE), creat pe lângă Comisia Electorală Centrală, consultă elevii în alegerea CE. CICDE a creat și un Ghid practic pentru Desfășurarea Alegerilor în CE. Fiecare școală își poate alege propria formulă electorală. Elevii pot reprezenta în sine o circumscripție electorală unică, care își alege reprezentații pe listele partidelor școlare. Parlamentul elevilor poate fi și bicameral: Senatul format din reprezentanții claselor și Consiliul, format din fracțiunile partidelor elevilor. CE bicameral este cel mai reprezentativ, deoarece senatorii promovează interesele clasei, iar consilierii prezintă în ansamblu voința elevilor întregii instituții. Codul electoral școlar elaborat de CICDE descrie elevilor și administrației întreaga procedură de organizare a scrutinului: formarea comisiei electorale școlare, delegarea observatorilor, ziua scrutinului, repartizarea mandatelor după calcularea voturilor. Doar un Consiliu legitim poate promova agenda elevilor în guvernanța școlii.
Alegerile CE al LT “Boris Dânga”, or.Criuleni
Planul de acțiuni
Consiliul Elevilor poate fi transformat într-un organ legitim, sustenabil și reprezentativ. Un Senat ales de elevi va avea pondere în cadrul proceselor decizionale. Propunem pașii care pot fi urmați de un Senat ales democratic:
- Delimitarea și specificarea atribuțiilor CE în raport cu Consiliul de Administrație, director, Consiliul Pedagogic, Comitetul Părinților;
- Prezența sistematică a președintelui CE la ședințele Consiliul de Administrație;
- Expunerea părerilor elevilor la ședințele Consiliului Pedagogic;
- Excluderea funcției de coordonator al CE și delegarea rotativă a unui profesor la ședințele CE;
- Înregistrarea CE sub statutul de asociație obștească pentru posibilitatea de a aplica la programe și finanțări din afara instituției;
- Crearea unui cont bancar pentru bugetul propriu al CE (cu prezentarea raportului financiar periodic către Administrație și contabilitatea școlii);
- Organizarea regulată a sondajelor de opinie publică printre elevi, a căror date urmează să fie integrate în politicile instituționale. Dar toate aceste măsuri trebuie realizate printr-un program național de reformare a Consiliilor Elevilor.
MECC în colaborare cu fundațiile din sectorul asociativ pot organiza sesiuni informative separate cu elevi, profesori și administrație privitor la participarea tinerilor în guvernanța școlii. CICDE poate să desfășoare un program-pilot prin care să asiste școlile și colegiile (fără CE sau cu CE nereprezentativ), în alegerea democratică a Senatelor Elevilor. Iar direcțiile de învățământ raionale și asociațiile obștești pot monitoriza sistematic bună reprezentare a elevilor în guvernanța școlii.
Vezi și aceste știri
OPINIE | Cum a evoluat reforma cadrului de reglementare a activității de întreprinzător pe timp de pandemie
OPINIE | Lichiditate da, creditare ba: Au băncile din Republica Moldova prea puțini bani?
