Migrația - problemă sau oportunitate de dezvoltare a localităților? Soluția prin care diaspora sprijină locurile natale (VIDEO)

Migrația - problemă sau oportunitate de dezvoltare a localităților? Soluția prin care diaspora sprijină locurile natale (VIDEO)

La mii de kilometri distanță de baștină, plecați recent sau de ani buni, oamenii din diasporă nu uită de locurile natale. Dorul de casă și dorința de a pune umărul la dezvoltarea localităților din care se trag, i-a determinat pe sute de migranți să-și unească forțele în Asociații de băștinași. În 2021, după șase ani de la lansarea acestui model-soluție de dezvoltare a satelor și orașelor moldovenești, R. Moldova numără peste 200 de Asociații de băștinași plecați peste hotare. Astfel, sunt puse pe roate și finisate cu succes zeci de proiecte: iluminat stradal, campanii sociale, reparația școlilor, amenajarea parcurilor sau susținerea persoanelor cu dizabilități din localitate. Iată cum sunt întemeiate asociații și ce rezultate obțin în timp.

Modelul prin care diaspora își unește forțele pentru dezvoltarea localităților de baștină a fost gândit și inițiat în R. Moldova în 2015. În acea perioadă, printre primele astfel de organizații s-a format și Asociația Băștinașilor plecați din orașul Ialoveni. Acum, orășelul crește, se dezvoltă și prosperă inclusiv cu susținerea localnicilor plecați în lumea largă.

În șase ani de activitate, în proiectele locale au participat sute de ialoveneni. Aceștia au cofinanțat inițiative locale, reușind să contribuie cu circa 150.000 lei.

În Ialoveni a fost extinsă rețeaua de iluminat stradal. Proiectul a fost finanțat de MiDl/PNUD cu 20.000 de dolari, iar băștinașii au decis să contribuie cu alți 5.000 de dolari. La fel, cu suportul diasporei a fost procurat un autoturn, care funcționează și este utilizat în lucrările la înălțime din orășel în toți acești ani. Primăria a estimat că, folosirea unității va aduce economii la bugetul local de circa 500.000 lei, iar din prestare de servicii - venituri la bugetul local de 528.000 lei.

...

Diaspora a pus umărul și la reparația Școlii de Artă, la amenajarea unui teren de joacă și amenajarea sensului giratoriu din orășel. Cu sprijinul băștinașilor plecați a fost creată o fabrică de bricheți.

...

Menționăm că Grădinița „Regina Maria” din această localitate este frecventată de 547 de copii, 51 de micuți fiind cu cerințe educaționale speciale. Pentru ei, împreună cu contribuția diasporei, în instituție a fost amenajat un spațiu de joacă și o cameră senzorială. Donațiile au venit din partea PNUD/MiDl - de 3.300 de dolari și din partea băștinașilor plecați peste hotare, la fel -3.300 de dolari, iar APL - 20 mii de lei.

...

„Un loc deosebit în legătura noastră a avut organizarea zilei diasporei. Până anul acesta a fost organizate offline - față în față, dar anul acesta a fost mai deosebit fiind organizat online. Ne-am văzut, ne-am salutat, ne-am propus pentru viitor un plan foarte bine determinat pentru localitatea noastră”, spune președinta Asociației Băștinașilor plecați din orașul Ialoveni, Tatiana Vrăjmaș.

Președinta subliniază că, în timp, datorită activității transparente, a rezultatelor obținute și cu multă comunicare, cei plecați au căpătat încredere și tind să se implice în tot mai multe inițiative.

„Cel mai interesant lucru este că băștinașii plecați peste hotare i-au mobilizat mult și pe agenții economici din țară și pe oamenii din localitate. Au deveni un punct de încredere pentru cei din localitate că doar împreună de aici și cei plecați putem să dezvoltăm o comunitate frumoasă pe care ne-o dorim noi”, spune Tatiana Vrăjmaș.

Totodată, președinta afirmă că, este foarte binevenit ca fiecare localitate să aibă astfel de organizație: „Asociația este punct de legătură dintre localnicii care au plecat din țară și e important ca acesta să fie transparentă și să nu neglijeze niciun băștinaș. Când omul revine acasă să fie ajutat și să simtă că este membru al astfel de asociații”.

Pe lângă contribuția financiară la proiectele de infrastructură, oamenii din diasporă inițiază și desfășoară mici campanii în orășel. Așa la început de an școlar, surorile Elena și Maria Plămădeală, aflate în Marea Britanie, au adunat 28 de ghiozdane cu rechizite pentru elevii din Ialoveni.

Tatiana Nogailîc: Nu am rupt niciodată legătura cu țara de baștină

Aflată de mai mulți ani în Italia, moldoveanca Tatiana Nogailîc reușește să se implice de la distanță în proiectele și inițiativele a două localități: satul Puhoi, unde s-a născut și orașul Ialoveni, unde a locuit mai mulți ani și și-a întemeiat o familie. Acum este vicepreședinta Asociația Băștinașilor plecați din orașul Ialoveni din această țară.

...

„Sunt și am fost mereu o persoană activă. Nu am rupt niciodată legătura cu țara de baștină. Am decis să fac parte din Asociația de Băștinași din momentul când am aflat că se va deschide aceasta. Nu am ezitat nicio clipă pentru că știam că e nevoie să fie incluse persoane din diferite țări și nu am putut să stau deoparte. De la distanță lucrurile se văd divers și pentru mine copiii și bătrânii sunt parte a societății care trebuie protejați și ajutați dezinteresat cum putem”, spune Tatiana Nogailîc.

Femeia inspiră comunitatea din care se trage prin exemplul său. Obișnuiește să organizeze campanii locale cu donații de produse alimentare pentru bătrâni, cu donații de carte și rechizite pentru elevii din Ialoveni.

...

Mai mult, așa cu deja a întreprins o serie de acțiuni în satul natal, își dorește să formeze și în această localitate o asociație a diasporei.

„Ar fi păcat să nu deschidem o asociație de băștinați, pentru că diaspora se implică activ. Am adunat deja 25 de localnici din toată lumea și continuăm discuțiile. Discutăm cu primarul și APL-ul. Când am văzut cât de importantă este implicarea mea personală am zis că trebuie să facem ceva mai mare. De aceea am vorbit cu mai mulți conaționali din diasporă ca să facem schimbări în localitate așa cum mulți își doresc să revină acasă”, spune femeia.

Tatiana Nogailîc contribuie la dezvoltarea locală și în speranță că va reveni cândva acasă: „Nu știu cum va fi soarta noastră aici, dar când vorbim de Moldova noi vedem revenirea la baștină, fiindcă ne leagă emotiv și afectiv”.

Din problemă, în oportunitate: Cum a apărut modelul Asociației de Băștinași plecați din țară

Migrația a fost o problemă constantă pentru R. Moldova în ultimii ani. Pentru prima dată, însă, a fost gândit un model prin care problema să se transforme în oportunitate de dezvoltare locală. Ideea aparține Programului Naţiunilor Unite pentru Dezvoltare în Moldova care cu resurse oferite de Elveția a lansat proiectul „Migraţie şi dezvoltare locală” (MiDL).

Modelul a fost pilotat inițial în 38 de localități, iar peste șase ani, în 2021, numărul Asociațiilor de băștinași ajunge la peste 200 de organizații, iar cererile de suport tehnic și financiar continuă să vină anual. Inspirat din practica internațională, modelul a fost ajustat la realitățile din R. Moldova.

...

Doar în primii patru ani, asociațiile au vizat 300 mii de locuitori din 38 localităţi beneficiare care au implicat circa 40 mii migranţi în dezvoltarea locală. În prima etapă (anii 2015-2018) PNUD a cofinanțat proiecte în care participă și diaspora în sumă totală de 3.274.000 de dolari, iar în etapa a doua a dublat suma- 6.400.000 de dolari.

În prezent, Proiectul MiDl susține direct 33 de asociații, dar având în vedere interesul sporit al localităților față de soluția de dezvoltare, s-a inițiat parteneriat cu Congresul Autorităților Publice Locale spre care este pilotată extinderea modelului și în alte localități. Astfel, în cadrul Congresului s-a format serviciul specializat unde orice primar sau persoană interesată de fondarea unei astfel de asociații poate să telefoneze și să fie ghidați prin toți pașii de creare.

Menționăm că doar în 2021 au fost recepționate solicitări de la 28 de localități noi care au auzit și vor să pornească pe această cale.

„Este foarte important că nu doar se inițiază aceste asociații, dar ele se mențin în timp”, subliniază Victoria Ivancioglo, coordonatoare dezvoltare instituțională, proiectul PNUD/MiDl.

Inițiativa pornește la nivel local, sau din diasporă: Formarea asociației

„Din start e necesar ca APL să fie gata și deschis să pornească acest proces care începe la nivel de primar și la nivelul echipei primăriei. Sunt și situații când băștinașii singuri se organizează și ei abordează primăria”, afirmă Victoria Ivancioglo.

Astfel, totul începe în primăria localității, unde este desemnată o persoană care inițiază comunicarea cu diaspora. Ea începe primii pași de creare a bazei de date și vede pe unde sunt plecați băștinații. Lista diasporei este în continuă actualizare de-a lungul anilor așa cum unii localnici revin, alții pleacă. Uni sunt mai liberi, alții mai ocupați.

Odată ce s-a reușit întărirea legăturii cu diaspora, se crează și o pagină a asociație pe rețele de socializare care asigură o bună comunicare și transparență.

...

Asociația va menține de-a lungul timpului o comunicare și colaborare strânsă cu primăria. În acest sens, se prevede ca APL-ul să prevadă integrarea migranților în documentele locale și strategia de dezvoltare a localității.

În continuare urmează crearea propriu-zisă a Asociației de Băștinași. De obicei, acest lucru se organizează de Ziua diasporei, când localnicii vin acasă, sau în preajma sărbătorilor mari. Ei se întrunesc, aprobă crearea asociație, se alege președintele și vicepreședinții de țară în colțurile lumii unde sunt cei mai mulți plecați așa încât să mobilizeze cât mai multă diasporă.

Asociația își întocmește un plan de acțiuni pentru următoarea perioadă. Aceasta consultând și implicând diasporă.

De două ori pe an se fac ședințe unde se întrunesc migranții și primăria. Se vorbește despre rezultate și planuri de viitor. Se fac schimb de opinii și propuneri.

„E important să fie implicați în acțiuni diferiți băștinași și să nu mizăm mereu pe aceleași persoane”, menționează coordonatoare dezvoltare instituțională, proiectul PNUD/MiDl.

Avantajele implicării diasporei în dezvoltarea baștinei

„Am văzut de-a lungul timpului că diaspora are un potențial enorm care trebuie valorificat pentru localitățile noastre de baștină. Diaspora nu a uitat de localitate și gata oricând să contribuie. E important să creem această cale prin intermediul asociației de băștinași care să faciliteze comunicarea și atunci diaspora poate ajuta”, menționează Victoria Ivancioglo.

...

Asociația poate demara proiecte mai mari sau inițiative mai mici. Fiecare băștinaș se poate implica personal prin acțiuni tematice cum ar fi cele de Ziua Copilului, un gest în susținerea vârstnici, suport pentru elevi, campanie de Paște ș.a.

În proiectele mai mari se inițiază consultări cu localnicii și diaspora, se identifică principalele probleme ale satului/orașului ca ulterior să se prioritizeze o problemă cu care se merge mai departe. Proiectele se realizează cu contribuția donatorilor, a APL-urilor și a diasporei. Practica din R. Moldova arată că sunt proiecte în care diaspora participă cu 10% cofinanțare, iar în alte cazuri contribuie în formula 50% la 50%.

Mai mult decât atât, cei plecați contribuie nu doar financiar, dar și la nivel de cunoștințe, sau bune practici. Dacă au văzut ceva care funcționează peste hotare, propun replicarea ideii în sat. Sau vin cu expertiză, dacă au abilități. Spre exemplu, un arhitect poate propune o cu schiță tehnică pentru un proiect local, un programator poate veni cu soluții IT pentru instituțiile din localitate, sportivii ajută la organizarea competițiilor ș.a.

Se întâmplă că datorită diasporei se înfrățesc localități. De exemplu, localitatea Telenești a stabilit relații de așa fel cu Haifa, oraș din Israel. Aceasta prin intermediul localnicilor plecați acolo.

Modelul de dezvoltare a localităților, susținută de stat

Soluția pentru dezvoltarea localităților prin crearea Asociațiilor de Băștinași este susținută și la nivel de țară. În acest sens a fost dezvoltat un program guvernamental numit „Diaspora acasă reușește 1+3” care oferă anual granturi pentru proiecte ce sunt dezvoltate după modelul descris în acest articol. Prima ediție a fost în anul 2020.

Astfel, statul finanțează proiecte în baza formulei „1+3” unde contribuie diaspora, Guvernul R. Moldova, autoritățile publice locale și partenerii de dezvoltare sau donatorii. Se oferă cofinanțare pentru proiecte de infrastructură, protecția mediului dezvoltare economică, eficiența energetică, cultură, educație și protecție socială. Vezi mai multe detalii aici.

În 2020, printre partenerii din această formulă a fost PNUD/MiDl care a ales să susțină 12 dintre cele 42 de proiectele înaintate spre finanțare în baza formulei 1+3. Cele 12 proiecte au avut buget total de peste 7,9 milioane lei, iar suportul financiar oferit de PNUD și Elveția constituie 1,3 milioane lei.

Practica altor state

Modelul aplicat în R. Moldova are la bază experiența internațională, dar abordarea este puțin diferită. Spre exemplu în Maroc, unde există o diasporă numeroasă, cei plecați s-au mobilizat singuri și au susținut localitățile de baștină. Același exemplu este și în țări ca Mexic sau Irlanda.

„Asemănarea cu modelul din țara noastră constă în faptul că diaspora ajută localitățile de baștină. Iar diferența dintre modele constă în faptul că în aceste țări diaspora are deja istorie, unele familii fiind de circa 50 de ani plecate de la baștină. Oamenii cu familiile sunt stabiliți în alte țări și au inclusiv stabilitate financiară”, menționează Victoria Ivancioglo.

Ajungând la astfel de etapă, diaspora își permite să susțină localitățile. Cei plecați, de obicei, singuri se organizează și își unesc forțele și încep să se implice în dezvoltarea localităților de baștină. Spre deosebire de R. Moldova, unde așa cum ziceam mai sus, inițiativa vine din localitate spre diasporă, sau este o abordare de jos în sus.

Diferențele sunt influențate de faptul că diaspora din R. Moldova are o istorie de circa 20 de ani, iar mulți migranți sunt în faza de adaptare sau legalizare a șederelor. Astfel, inițiativa vine de la primării, fapt ce facilitează acest proces.

„Băștinații încă mențin legătura cu locurile natale, au acest dor și sunt conectați cu localitățile de unde au plecat. Oamenii au plecat din țară din diverse motive, inclusiv și din cauza neîncrederii față de ce se întâmplă la noi. Și atunci când văd că APL este deschisă și-și manifestă interesul, cu această atitudine de cooperare, de implicare a celor plecați și invitare să revină oricând în localitate, ei capătă încrederea de a contribui, de a veni cu idei și a împărtăși ceea ce văd în afara țării”, punctează experta.

Reacții la acest articol
Spațiu rezervat vizitatorilor Agora.
Un Emoji sau Sticker va îmbogăți acest articol.