Aparatul cu șase roți, alimentat cu energie solară, cântărește aproximativ 240 de kilograme și transportă șase instrumente științifice. Acesta va fi ulterior detașat de modulul de aterizare pentru o misiune de trei luni în căutarea de semne sau dovezi ale vieții străvechi pe suprafața planetei Marte.

Asolizarea pe Planeta Roşie este deosebit de complicată şi numeroase misiuni europene, sovietice şi americane s-au soldat în trecut cu eşecuri.

Anterior, China a aterizat pe Lună, dar misiunea pe Marte este mult mai dificilă, spun experții. Navele spațiale trebuie să folosească scuturi pentru a se proteja de căldura arzătoare la reintrarea în atmosferă și are nevoie atât retro-rachete, cât și de parașute pentru a încetini suficient de mult pentru a preveni o aterizare forțată. 

China a mai încercat să trimită o sondă pe Marte în 2011 în cursul unei misiuni comune cu Rusia, însă încercarea a eșuat, iar Beijingul a decis apoi să continue aventura singur.

Chinezii au lansat, la sfârşitul lui iulie 2020, misiunea Tianwen-1. Aceasta este una dintre cele trei misiuni  internaționale care au fost lansate vara trecută, alături de roverul Perseverance al NASA, care a aterizat pe Marte în februarie, și de sonda Hope Probe a Emiratelor Arabe Unite, care a intrat pe orbita planetei Marte, tot în februarie. Spre deosebire de misiunile americane și chineze, sonda din Emiratele Arabe Unite nu este destinată să aterizeze pe Marte, ci doar să studieze planeta de pe orbită.