Stânga Nistrului, izolată. Cum pandemia a devenit pretext pentru impunerea unor noi restricții (STUDIU)

Stânga Nistrului, izolată. Cum pandemia a devenit pretext pentru impunerea unor noi restricții (STUDIU)

În anul 2020, teritoriul din stânga Nistrului a devenit și mai izolat decât în anii precedenți, arată un studiu al Promo-LEX. Dacă rapoartele anterioare relevau lipsa accesului pentru instituțiile sau misiunile de monitorizare ale drepturilor omului, în anul 2020, situația s-a înrăutățit ca urmare a aplicării unor restricții suplimentare. Pandemia de COVID-19 a fost utilizată de către administrația de facto a regiunii drept paravan pentru o serie de acțiuni de limitare a drepturilor și libertăților fundamentale, spun experții. 

Pandemia, drept argument

Potrivit raportului, sub pretextul situației epidemiologice au fost instalate abuziv, cel puțin, 37 de posturi ilegale de control și a fost blocat accesul populației, dar și agenților economici în regiune.

Publicitate

Aceste măsuri au afectat mai multe categorii de persoane (fermieri, cadre didactice), inclusiv personalul medical care are domiciliul/reședința în regiunea transnistreană, dar activează în instituțiile medicale subordonate autorităților constituționale ale Republicii Moldova.

...

zdg.md

Răpiți pentru „trădare de patrie”

O altă problemă se referă la fenomenul răpirii de persoane, comis de către structurile de forță din regiunea transnistreană. Pe parcursul lunilor august-octombrie 2020, în Zona de Securitate au fost înregistrate cel puțin șapte cazuri când structurile de forță au răpit persoane invocând diverse motive, dar cel mai frecvent au fost invocate motive de colaborare cu structurile de drept ale Republicii Moldova. Două dintre aceste persoane mai sunt deținute ilegal de către pretinsele organe din regiune, arată raportul.

Aceste acțiuni au fost precedate de adoptarea unor acțiuni de limitare a libertăților politice cum ar fi adoptarea unei Strategii de combatere a extremismului în Transnistria pentru anii 2020–2026. Potrivit Promo-LEX, acest document a dat frâu liber acțiunilor de intimidare a activiștilor din regiune, iar pe parcursul anului 2020 au fost înregistrate mai multe cazuri de limitare a dreptului la libera exprimare și întrunire.

Încălcarea dreptului la libertatea și siguranța persoanei

Potrivit raportului, încălcarea dreptului la libertatea și siguranța persoanei în regiunea transnistreană este una sistemică, deoarece pretinsul sistem judecătoresc local nu este unul independent. Această calificare a fost oferită și de către CtEDO prin numeroasele sale hotărâri în cauzele transnistrene.

Până la 31.12.2020, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a constatat violarea art. 5 din Convenție în 20 din totalul de 37 de hotărâri adoptate în cauzele transnistrene. Potrivit informațiilor publicate de către așa numitul comitet de anchetă din regiunea transnistreană, rata de încarcerare rămâne și în anul 2020 una foarte înaltă.

...

Din totalul de 403 persoane reținute, 301 au fost arestate, adică 75%. În privința a trei persoane a fost aplicată cauțiunea (mai puțin de 1%), iar în cazul a 99 de persoane a fost aplicată măsura preventivă de interzicere a părăsirii regiunii (24,5%).

În anul 2020, așa numitele judecătorii raionale au examinat 414 demersuri de aplicare a arestului, dintre care 389 au fost admise.

Condiții insalubre de detenție

Raportul Promo-LEX subliniază că, în ultimul an, condițiile de detenție din regiunea transnistreană au devenit o problemă și mai mare. Supraaglomerarea, condițiile insalubre de detenție, precum și lipsa asistenței medicale adecvate au accentuat problema accesului la deținuți. Prin decizia așa zisei Comisii Operative de la Tiraspol, în scopul reducerii riscului de răspândire a virusului COVID-19 în instituțiile de detenție provizorie, s-a majorat la 14 zile durata de detenție a persoanelor deținute în pretinsele izolatoare de detenție provizorie din cadrul organelor de miliție.

...

Anterior, persoanele puteau fi deținute până la trei zile. Deoarece condițiile de detenție din cadrul acestor izolatoare sunt mult mai rele decât în locurile de executare a pedepsei (pretinsele penitenciare), efectul acestor modificări este în detrimentul demnității persoanelor private de libertate, cred experții.

Contestarea condițiilor proaste de detenție este echivalată cu încălcarea regimului de detenție. Un exemplu îl constituie cazul lui Oleg Horjan, care este deținut în Hlinaia. Politicianul a deplâns condițiile proaste de detenție și lipsa asistenței medicale calificate. La 4 august 2020, acesta a fost transferat în carceră pe un termen de zece zile. În semn de protest, Horjan a anunțat greva foamei, din care a ieșit la 22 septembrie 2020.

Cele mai populare

Agora

AGORA își propune să devină cea mai credibilă instituție media din Republica Moldova prin calitatea și diversitatea conținutului, să fie prima alegere a cititorilor pentru știrile și analizele online.

REȚELE SOCIALE

  • Facebook
  • Instagram
  • Youtube
  • Twitter
  • Telegram
  • RSS Feed

APLICAȚIE

  • App Store
  • Google Play
© 2023 Interact Media SRL
  • Mastercard
  • Visa
  • PayPal