Atingerea obiectivului anunțat de președintele american John F. Kennedy a reprezentat o provocare serioasă pentru Statele Unite, poziționate atunci în urma URSS în materie de tehnologii spațiale. O eventuală victorie în acest domeniu ar fi asigurat, așadar, nu numai supremația științifică sau militară dar mai ales cea politică și ideologică.

Acest obiectiv care a costat națiunea americană aproape 100 de miliarde de dolari, a fost comparat în acea perioadă cu construcția canalului Panama sau cu proiectul de creare a bombei atomice Manhattan. Realizarea acestuia a intrat pe o dimensiune politică și ideologică, Kennedy declarând în discursul său că „în aceste momente în lume se dă o bătălie între libertate și tiranie”.

La 25 mai 1961, liderul lumii libere a solicitat Congresului să furnizeze fonduri pentru a atinge acest obiectiv, afirmând că „nici un proiect spațial din această perioadă nu va marca mai mult umanitatea și nu va fi mai important pe termen lung (...) În esență, acest proiect nu va fi despre plecarea unui singur om pe lună, ci despre efortul unei națiuni întregi”.

Începând cu acest discurs, Kennedy va iniția o campanie de popularizare și de promovare a eforturilor de finanțare și susținere la nivel național a acestui proiect, care solicita foarte multe resurse. În data de 12 septembrie 1962, acesta a mai ținut un discurs în Texas, anunțând că „noi alegem să mergem pe Lună”, unde a încercat să caracterizeze spațiul ca pe noua frontieră ce trebuia să fie depășit de pionieri, un simbol important al folclorului american.

Într-un final, programul Apollo a fost lansat în 1961 și a durat până în 1972, fiind proiectul care a implicat aproape o jumătate de milion de oameni, recrutați în mare parte de la cele mai de prestigiu universități americane. Ce-i drept, acesta a început cu un eșec, atunci când pe 27 ianuarie 1967, cei trei astronauți care ar fi trebuit să fie „pionierii” explorării spațiale, au murit în timpul unui incendiu, izbucnit la testul de dinainte de lansarea rachetei.

După o pauză de aproape 18 luni, în octombrie 1968, Apollo 7 a fost prima misiune spațială care și-a atins obiectivul, ajungând pe orbita joasă a pământului. Cu o durată de 11 zile, misiunea a avut parte în premieră și de prima transmisiune televizată în direct. Ulterior, cei trei membri ai echipajului au fost premiați pentru această realizare, cu un premiu Emmy.

Visul lui Kennedy a fost realizat abia în data de 20 iulie 1969, când doi dintre astronauții misiunii Apollo 11 au coborât de pe orbită, pe suprafața lunară. Într-un gest surprinzător, comandantul misiunii, Neil Armstrong a pășit primul pe lună, rostind celebra frază „un pas mic pentru un om, un pas mare pentru omenire”. Un aspect inedit și mai puțin cunoscut este legat de costumele spațiale, produse manual de o firmă celebră pentru sutienele și corsetele pe care le fabrica.

Așadar, aselenizarea din 20 iulie 1969 a reprezentat o premieră pentru presa din lumea întreagă, peste 2.000 de jurnaliști fiind acreditați pentru a transmite live, realizarea secolului. Evenimentul a fost urmărit în direct de aproape jumătate de miliard de oameni și a marcat începutul supremației americane în cursa spațială.