Cum a reușit poliția să apere victimele violenței în familie în perioada stării de urgență
Măsurile restrictive din perioada stărilor de urgență în sănătatea publică au fost resimțite cel mai greu de persoanele din diverse grupuri de risc. Situația este valabilă și pentru Republica Moldova, iar acest aspect a fost atent monitorizat în cadrul unui proiect implementat de Centru Internațional „La Strada”, în colaborare cu Inspectoratul General al Poliției, cu susținerea financiară a Fundației Soros Moldova. Fiind antrenați în acțiuni de prevenire a răspândirii infectării cu Covid-19, timpul de reacție al poliției la cazurile de violență în familie s-a mărit. Au fost și cazuri în care polițistul de sector era disponibil abia a doua zi sau în care agresorul a fost eliberat la doar câteva ore după reținere. Ce dificultăți și provocări a mai scos la iveală pandemia vedem în cele ce urmează.
・
Mai multe ordine de restricție de urgență emise
Deși există mai multe categorii ale populației care au avut de suferit, un studiu care abordează răspunsul poliției la cazurile de violență în familie în contextul crizei COVID-19 în Republica Moldova a acordat atenție sporită femeilor afectate de violența în familie. Autorii au precizat că, anume pentru aceste femei, autoizolarea în casă alături de partenerul agresiv comportă cele mai mari riscuri, iar probabilitatea că se va ajunge la violență este iminentă. În condiții de pandemie, posibilitățile victimelor de a raporta cazurile de violență au fost mult mai limitate și, pe alocuri, chiar imposibile. Potrivit datelor publicate de Inspectoratul General al Poliției (IGP), pe parcursul anului 2020, Poliția a înregistrat 2.453 cazuri de violență în familie. Pe baza acestora au fost pornite 866 de cauze penale, iar 1.587 de cazuri au întrunit elementele constitutive ale componenței de contravenție. În 2020, numărul ordinelor de restricție de urgență emise a crescut cu 14 la sută.
„Scopul acestui proiect este de a consolida răspunsul organelor de drept la cazurile de violenţă în familie în contextul urgenţelor de sănătate publică. Așteptările se regăsesc, de fapt, în obiectivele pe care ni le-am propus: să susţinem aplicarea uniformă a instrucțiunii metodice privind intervenţia poliţiei în prevenirea şi combaterea violenței în familie; să promovăm un răspuns al poliţiei centrat pe nevoile victimei în cazurile de violenţă în familie și să consolidăm cooperarea serviciilor telefonice de urgenţă şi poliţiştilor din linia întâi, în cazurile de violenţă în familie.”
Daniela Misail-Nichitin, directoare executivă „La Strada”
Autor:
Soluții viabile, identificate chiar de polițiști
Aproape 40 de polițiști din zona Nord a țării au încercat să privească anul 2020 nu doar prin prisma dificultăților și decepțiilor cu care s-au confruntat, dar și ca pe o lecție bună. Ulterior, au fost realizate interviuri cu reprezentanții organelor de drept, s-au analizat detaliat apelurile recepționate în perioada pandemică la Telefonul de Încredere pentru Femei și Fete, dar și felul cum a intervenit poliția, în fiecare caz. Polițiștii au avut ocazia să identifice soluții noi în aplicarea protocoalelor de intervenție, în situații care presupuneau riscuri sporite pentru propria sănătate, când trebuiau să acționeze sub presiune și contra cronometru.
„Mă bucur că am avut posibilitatea să discutăm deschis și să vedem împreună cum putem aborda violența în familie cât mai complex, ce mecanisme să aplicăm în uniformizarea intervenției poliției, astfel încât să protejăm la maxim victimele violenței în familie, indiferent de regiunea în care se află, inclusiv în crizele de sănătate publică. Pe alocuri, poate, e nevoie să revizuim protocoalele interne sau să încercăm să acționăm la nivel legislativ, prin aspecte ce vizează codul de executare. Studiul a fost repartizat în fiecare inspectorat de poliție teritorial, iar în continuare, ca urmare a analizei fenomenului violenței în familie de către Procuratura Generală, IGP urmează să înainteze recomandări separate către instituțiile subordonate abilitate cu competențe în domeniul prevenirii și combaterii violenței în familie.”
Marin Maxian, șef adjunct Inspectoratul General al Poliției
Autor:
Empatia și ajutorul reciproc – mai utile ca niciodată
Avocata Ana Nani spune că nici nu mai ține minte cu câte cazuri de violență domestică a lucrat, însă pandemia a adus cu sine și mai multe provocări.
„În pandemie, numărul cazurilor a crescut, deși, în prima perioadă, au fost mai puține adresări. Avem mai multe victime care au deplâns violența psihologică și violența economică. Acestea au fost cu predilecție denunțate după o perioadă de stat în casă împreună cu agresorul pe perioada pandemiei. Lipsa lucrului, a resurselor financiare în această perioadă au amplificat controlul economic al agresorilor în raport cu victima: agresorul lipsea victima de resurse financiare, o obliga să dea explicații pentru fiecare ban cheltuit sau refuza să îi procure lucrurile strict necesare.
A fost un număr mai mare de cazuri unde era invocată exclusiv violența psihologică, înjosiri, numiri cu cuvinte necenzurate etc. Au fost cazuri, unde victima a comunicat că a apelat la organele de poliție, care, aflând că victima cu agresorul se află în autoizolare, au refuzat să intervină imediat. Femeile erau invitate să vină la sectorul de poliție după expirarea perioadei de autoizolare. Pe de altă parte, victimelor, la fel, le era frică să meargă la sectorul de poliție să denunțe violența, de frică să nu fie amendate pentru încălcarea regimului de autoizolare”, ne-a spus avocata.
Și modalitățile de comunicare și acțiune s-au schimbat. Acestea însă au venit mereu în suportul victimei și acționând în interesul ei.
„Primele discuții cu victimele se duceau în cea mai mare parte telefonic, evitându-se cât era posibil întâlnirile tete-a-tete. Au fost utilizate pe deplin aplicațiile Viber, WhatsApp pentru a discuta cu victimele, pentru a studia actele existente. Cererile privind eliberarea ordonanței de protecție erau perfectate și expediate în adresa instanței de judecată prin email. Cu organele de poliție, procuratura se coresponda electronic. Și doar în cazurile unde era obligatorie prezența victimei, ne deplasam la sediul poliției sau al procuraturii.”
Ana Nani, avocată
Autor:
Impedimente... și recomandări!
Se pare că ceea ce le-a lipsit cel mai mult polițiștilor în această perioadă, dincolo de disponibilitatea serviciilor specializate sau mai multe locuri în centrele de plasament, a fost sprijinul populației. Din ignoranță, din frică sau pur și simplu din necunoaștere, semenii au rețineri să se implice în cazurile de violență în familie, dar și să cheme poliția când observă un caz de violență în vecinătate. Studiul a relevat mai multe impedimente pe care le-au avut polițiștii în perioada pandemiei, inclusiv pe durata stării de urgență: comunicare de la distanță, pedepsele „prea blânde”, dar și lipsa de asistență a victimelor pe tot parcursul perioadei, până la emiterea ordonanței de protecție.
„Studiul denotă care au fost provocările cu care s-au confruntat femeile afectate de violenţă în familie în perioada pandemiei, dar şi ce soluţii au găsit specialiştii responsabili să intervină eficient în cazurile de violenţă în familie. De fapt, prin acest proiect, ne-am propus să fie elaborate şi distribuite o serie de recomandări pentru toţi angajaţii organelor de drept. Aceste recomandări vor contribui la uniformizarea practicii organelor de drept, o practică centrată pe securitatea şi protecţia drepturilor victimelor violenţei în familie, în condiţiile crizelor de sănătate publică.”
Daniela Misail-Nichitin, directoare executivă „La Strada”
Autor:
Pe lângă studiu, mai multe ateliere de schimb de bune practici și instruiri pentru reprezentanții organelor de drept au fost organizate de CI La Strada în primăvara acestui an. Activitățile au avut loc în contextul unui parteneriat dintre CI La Strada, Inspectoratul General al Poliției, Ministerul Afacerilor Interne al Republicii Moldova, cu suportul Fundației Soros Moldova, în cadrul proiectului „Consolidarea răspunsului eficient al organelor de drept la cazurile de violență în familie în contextul urgențelor de sănătate publică”.