Care e cauza principală a înrăutățirii prognozei economice pentru Republica Moldova

Prognozele pesimiste ale Fondului Monetar Internațional confirmă încă o dată sursa majoră a căderii produsului intern brut al Republicii Moldova, conturată încă de anul trecut. Problemele instituționale, judiciare, antreprenoriale, ale sectorului financiar și infrastructurii sunt printre multiplele surse de risc pentru economia noastră. Care sunt totuși factorii primordiali ce au determinat înrăutățirea prognozei creșterii negative a PIB al Moldovei în anul 2015? Potrivit aprecierilor date de Fondul Monetar Internațional, sursa principală a estimărilor negative pentru Moldova este Rusia.

Dacă în luna octombrie 2014, FMI anticipa că în anul 2015 economia Moldovei va crește cu 3,5%, potrivit raportului Regional Economic Issues: Central, Eastern and Southeastern Europe, octombrie 2014, același raport, dar datat cu mai 2015, estimează pentru Republica Moldova o înrăutățire a creșterii economice cu 1,0%, adică o depreciere cu 4,5 p.p. Alături de Belarus, Moldova se numără printre țările cele mai afectate de situația negativă din Rusia.

Exportul destinat Rusiei și remitențele provenite din această țară au determinat transmiterea către Republica Moldova a șocurilor economiei rusești. Este cunoscut faptul că fiecare al patrulea leu cheltuit pentru consum în Moldova, provine din remiteri, iar până la înrăutățirea situației în Rusia în 2014, circa 60 la sută din veniturile de peste hotare ale moldovenilor veneau din această țară. Conform datelor BNM, în primele trei luni ale anului curent, volumul transferurilor de peste hotare în favoarea persoanelor fizice a însumat 239 mln USD, fiind cu 24% mai puțin decât în aceeași perioadă a anului 2014, când transferurile au constituit 314 mil. lei.

Deși destinația principală a exporturilor noastre de mai multe luni nu este Rusia, ci România, vechiul partener de bază totuși rămâne în top, fiind pe locul trei, doar ușor depășit de Italia. Din volumul total al exporturilor în primul trimestru al anului 2015, spre Rusia au plecat 11,15% din mărfuri, spre Italia 11,20%, iar spre România 22,45%, pe când în aceeași perioadă din anul trecut cota Rusiei era de 31,11%.

Potrivit experților FMI, creșterea economică a Rusiei în anul 2015 va fi de minus 3,8%, o decădere cu 4 p.p. față de prognoza din octombrie 2014, când pentru Rusia se estima o creștere de 0,5% în anul ce urma.

Sancțiunile din partea economiilor occidentale, încrederea joasă în situația din țară și efectele negative din partea comerțului exterior au determinat înrăutățirea considerabilă a expectațiilor față de economia rusească. Din țările din Europa Centrală, de Est și de Sud-Est, cele mai mari legături cu Rusia și cele mai mari efecte vor fi simțite de statele baltice și de cele din CSI (Ucraina, Moldova și Belarus). Totuși cele mai expuse față de Rusia s-au dovedit a fi Moldova și Belarus. Cele două state vor fi afectate cu circa 3 p.p. din PIB din cauza Rusiei, cel mai mult din toate țările din grup.

Alături de contagiunea din partea Rusiei, Moldova este expusă și riscurilor de natură internă. Dacă factorii externi pot fi influențați de către noi mai puțin, mult mai mult putem face pentru a îmbunătăți conjunctura internă, ceea ce o cer și instituțiile internaționale.

Conform BERD, care la fel a coborât prognoza pentru Moldova până la un nivel al creșterii economice în anul 2015 de -2%, afară de factorii externi ce afectează economia noastră, importanți sunt și cei interni. Alături de remiterile și comerțul extern, un efect negativ asupra perspectivelor pentru Republica Moldova o are evoluția în sectorul financiar, deteriorată de situația la cele trei bănci luate sub administrarea BNM.

Banca Mondială prognozează și ea o recesiune de 2% a Moldovei în anul curent. Pe lângă remiteri și exporturi, raportorii de la Banca Mondială menționează finanțarea în descreștere din partea partenerilor externi, dar și presiunea fiscală asupra bugetului de stat, determinată de majorările cheltuielilor aprobate în anul electoral 2014.

Recent și Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei a apreciat negativ situația din Republica Moldova. În plus la factorii externi aceștia atrag o mare atenție reformării slabe a instituțiilor statului, în special al sistemului judecătoresc, dar și incertitudinilor în sectorul bancar.

Dragă cititor,

Mii de oameni ne citesc în aceste zile în căutarea informațiilor, răspunsurilor și a unui fir de speranță. Iar noi lucrăm ca să asigurăm un jurnalism responsabil care să ne ajute pe fiecare dintre noi să înțelegem mai bine tot ce se întâmplă în jurul nostru și să ne unească în aceste timpuri complicate.

Ce putem face noi acum, este să te informăm corect, din surse verificate. Când nu știi pe cine să crezi, vezi ce scrie AGORA.
Fiecare contribuție din partea cititorilor este valoroasă pentru activitatea redacției. Susține-ne cu un abonament de membru. Mulțumim