Acum 12 ani, la 3 iunie 2009, în Parlamentul Republicii Moldova se desfășurau evenimente, care au influențat cursul istoriei țării noastre. În plenul Legislativului, cu o majoritate parlamentară comunistă pe atunci, avea loc a doua tentativă de alegere a președintelui țării. Aceasta, însă, a eșuat, în lipsa unui singur vot - a „votului de aur”, iar șeful statului de atunci, Vladimir Voronin, a fost nevoit să dizolve Parlamentul și să stabilească data alegerilor parlamentare anticipate. Haideți să facem o retrospectivă a evenimentelor de atunci.
Ce spunea Constituția
La acel moment, președintele țării era ales de Legislativ, iar conform Constituției Republicii Moldova, pentru alegerea președintelui era necesar votul a 3/5 din numărul deputaților aleși sau 61 de parlamentari. Așa cum, în urma scrutinului din 5 aprilie 2009, PCRM obținuse 60 de mandate, misiunea de a alege un nou șef al statului s-a dovedit a fi una dificilă - lipsea un vot, iar opoziția de dreapta, care deținea votul de blocaj, anunța că va boicota ședințele Parlamentului.
La 20 mai 2009, Parlamentul Republicii Moldova a inițiat procedura de alegere a noului șef de stat, în cursă fiind înregistrați comuniștii Zinaida Greceanîi, care deținea funcția de prim-ministru în exercițiu și medicul neurochirurg Stanislav Gropa. În cadrul acestor alegeri, 60 de deputați comuniști au votat pentru Grecianîi, care însă nu a acumulat numărul necesar de voturi. Astfel, scrutinul a fost declarat nevalabil.
Deputații credincioși
O nouă rundă de alegeri a fost stabilită pentru data de 28 mai, însă din „motive religioase” după cum scria presa atunci (n. r. în acea zi era sărbătoarea Ispasului), ședința a fost amânată pentru data de 3 iunie 2009. De această dată, Zinaida Grecianîi a fost propusă din nou în calitate de candidat la funcția de președinte, alături de ambasadorul Republicii Moldova în Federația Rusă, Andrei Neguța. Ca și în cazul alegerilor din 20 mai 2009, ambele candidaturi au fost propuse de PCRM.
Nici de această dată „votul de aur”, sau cum a mai fost numit în presă „votul blestemat”, nu a putut fi găsit. Atfel, alegerile au fost declarate nevalide, fiind întrunite circumstanțele pentru dizolvarea Parlamentului și organizarea de alegeri parlamentare anticipate. Scrutinul a avut loc în data de 29 iulie 2009.
Declarații și replici
Liderul PLDM de atunci, Vlad Filat declara unmătoarele: „participarea noastră la alegerea președintelui ar fi însemnat să aprobăm toate represaliile și torturile la care s-a dedat regimul comuniștilor. Prin votul nostru am fi devenit complici la aceste crime”.
În replică șefa de atunci a fracțiunii PCRM, Maria Postoiko afirma că „opoziția a continuat încercarea unei tentative de lovitură de stat, începută la 7 aprilie 2009”.
În data de 11 septembrie 2009, președintele Vladimir Voronin și-a dat demisia. În urma acestui eveniment, timp de aproape doi ani și jumătate, Republica Moldova a fost condusă de președinți interimari.
Vezi și aceste știri
Blocul PSRM-PCRM a mers la CEC: Au depus printre primii actele pentru înregistrarea candidaților la funcția de deputat. Iată primii 10 în listă
Blocul PCRM-PSRM, înregistrat de CEC. Cum arată simbolul electoral (FOTO)
