OPINIE | Comunismul, imposibil de apărat sau cum sistemul însuși a dus la căderea regimurilor de guvernare succesive din URSS și Europa Centrală și de Est

OPINIE | Comunismul, imposibil de apărat sau cum sistemul însuși a dus la căderea regimurilor de guvernare succesive din URSS și Europa Centrală și de Est

În anii 1970 am fost jurnalist la săptămânalul „Le Nouvel Observateur”, specializat în mișcări de disidență în țările blocului comunist. Așadar, am avut o șansă unică să observ îndeaproape cum arăta regimul în URSS și în statele sale satelite. Mi-am dat repede seama că istoria comunismului în Europa a fost de fapt istoria căderii sale.

Regimurile supuse Moscovei nu aveau cunoștințe în domeniul gestionării economiei. Singurul proiect eficient părea a fi Noua Politică Economică (NEP) pusă în aplicare de Lenin în 1921. Apoi nu a fost decât fiasco după fiasco. Acesta a fost unul dintre motivele pentru care regimurile comuniste au ales teroarea. Violența a devenit însuși atributul regimurilor de guvernare succesive din Uniunea Sovietică și din țările sale satelite. Atâta timp cât au reușit să mențină flacăra revoluției în rândurile conducerii, acest fapt rămânea neobservat. Dar într-un final a venit stagnarea, iar în urma ei sistemul în ansamblu a dat faliment.

În Europa Centrală, comunismul s-a prăbușit aproape peste tot în același timp – în anul 1989. Această coincidență a datelor, cât și similitudinile procesului, par să ceară o generalizare. Aceasta însă ar însemna să ignorăm faptul că comunismul nu a avut nici același progres și nici același conținut peste tot. Diferențele erau atât de vizibile de la țară la țară, încât se poate vorbi chiar despre mai multe variante ale socialismului.

Când eram în România condusă de Nicolae Ceaușescu, îmi era pur și simplu frică. În schimb, în timpul călătoriilor mele în Polonia, nu am avut niciodată această senzație. Evident, ambele țări reprezentau regimuri comuniste, fără pluralism politic sau libertate a presei. Dar în Polonia, în privat, se putea vorbi practic despre orice, în timp ce în România aceasta era de neconceput.

Bernard Guetta

În Polonia, începând cu anul 1956, sfera libertăților civice, ca rezultat al protestelor muncitorilor și al revendicărilor sociale (1968, 1970, 1976, 1980), a continuat să se extindă, în timp ce în România lucrurile se dezvoltau în direcția opusă. Dacă în politica externă Ceaușescu și-a subliniat independența față de Moscova (a menținut relații diplomatice cu Israelul, în 1984 și-a trimis sportivii la Jocurile Olimpice de la Los Angeles boicotate de celelalte țări comuniste), în politica internă regimul său era pur și simplu versiunea românească a stalinismului, îngrozitoare prin severitatea sa.

În Cehoslovacia situația era și mai diferită. Partidul comunist aflat la guvernare a refuzat destalinizarea în 1956. Localnicii au început să forțeze schimbarea abia în anul 1968, ceea ce a dus la invazia sovietică. Astfel, URSS a blocat schimbările de acolo pentru următorii treizeci de ani. Desigur, regimul cehoslovac nu a fost la fel de dur ca omologul său român, dar și situația de la Praga a fost diferită de cea de la Varșovia, cea de la Budapesta (unde deschiderea a fost foarte mare) sau din alte țări ale regiunii.

Comunismul din Europa Centrală a avut, de la o țară la alta, o nuanță proprie. Aceste diferențe au fost în mare parte rezultatul meandrelor istorice.

Bernard Guetta

În Cehoslovacia, de exemplu, deja înaintea celui de-al doilea război mondial funcționa un partid comunist foarte popular. Când comuniștii au preluat puterea în 1945, ei au știut să profite de această popularitate, care practic nu a scăzut până la primele manifestări ale Revoluției de catifea. Pe de altă parte, în Polonia comuniștii nu fuseseră niciodată populari, deci din acest motiv ei nu au reușit niciodată să obțină o susținere largă în societate – mai ales că polonezii sunt în mod tradițional anti-ruși și se știa bine că noul regim avea binecuvântarea Moscovei.

Tensiunile dintre autoritățile comuniste și societatea din Polonia au fost permanente. În plus, era greu să găsești pe cineva care să creadă cu adevărat în comunism. Edward Gierek, care a reușit să stabilizeze sistemul după revolta din decembrie 1970, a fost singurul care a înțeles că polonezii nu vor fi niciodată convinși de comunism nici prin teroare, nici prin flacăra revoluționară. Așa că a folosit argumente economice – și astăzi este clar că el a fost cel mai aproape de a-i convinge pe polonezi. Cu siguranță avuse mai mult succes în acest domeniu decât Gomułka sau Jaruzelski. Acesta din urmă, în plus, realizând că situația sa era mai mult decât disperată, în 1989 a fost de acord cu transformările sistemice. Aceasta a fost mai mult sau mai puțin și abordarea celorlalți lideri comuniști din Europa Centrală. Condamnarea la moarte a sistemului a fost astfel semnată definitiv.

Nu disidenții au fost cei care au dus la căderea comunismului. Nici Ioan Paul al II-lea și nici Ronald Reagan. A fost comunismul însuși.

Bernard Guetta

Desigur, rolul disidenților, al Papei sau al președintelui american nu poate fi neglijat. Dacă nu ar fi fost acțiunile lor, comuniștii s-ar fi putut menține mai mult timp. Poate încă 10, 20 de ani? Dar, mai devreme sau mai târziu, sistemul s-ar fi prăbușit, deoarece defectul său erau problemele pe care el însuși le crea, fără a fi însă capabil să le rezolve.

Text publicat în publicația lunară „Wszystko Co Najważniejsze”/Ceea ce e mai important/ (Polonia) ca parte a unui proiect de educație istorică al Institutului de Memorie Națională.

Autor: Bernard GUETTA, europarlamentar francez (Renew Europe). Din anul 1978 până în 1990, jurnalist la „Le Monde” și specialist în Europa Centrală, ulterior a condus „L\'Expansion” și „Le Nouvel Observateur”.

Dragă cititor,

Mii de oameni ne citesc în aceste zile în căutarea informațiilor, răspunsurilor și a unui fir de speranță. Iar noi lucrăm ca să asigurăm un jurnalism responsabil care să ne ajute pe fiecare dintre noi să înțelegem mai bine tot ce se întâmplă în jurul nostru și să ne unească în aceste timpuri complicate.

Ce putem face noi acum, este să te informăm corect, din surse verificate. Când nu știi pe cine să crezi, vezi ce scrie AGORA.
Fiecare contribuție din partea cititorilor este valoroasă pentru activitatea redacției. Susține-ne cu un abonament de membru. Mulțumim

Vezi și aceste știri
Religia, între comunism, prezent și pandemie: „Credința mea se poate manifesta foarte bine și acasă” | AntiNostaligia - Privind spre viitor

Religia, între comunism, prezent și pandemie: „Credința mea se poate manifesta foarte bine și acasă” | AntiNostaligia - Privind spre viitor

10 ani după comunism: Evenimentele-cheie din istoria ultimilor zece ani ai Republicii Moldova

10 ani după comunism: Evenimentele-cheie din istoria ultimilor zece ani ai Republicii Moldova

Antinostalgia, la Sălcuța: Rostul uniformelor școlare în URSS și diferența dintre satele Moldovei și cele din Germania occidentală (GALERIE FOTO)

Antinostalgia, la Sălcuța: Rostul uniformelor școlare în URSS și diferența dintre satele Moldovei și cele din Germania occidentală (GALERIE FOTO)

Advertoriale
Pentru IMM – Victoriabank te ajută să-ți construiești o afacere modernă, durabilă și profitabilă cu Eu4Business EBRD Credit Line

Pentru IMM – Victoriabank te ajută să-ți construiești o afacere modernă, durabilă și profitabilă cu Eu4Business EBRD Credit Line

Complexul locativ Alpha Residence și-a deschis ușile pentru locatari ( VIDEO)

Complexul locativ Alpha Residence și-a deschis ușile pentru locatari ( VIDEO)

Cum să-ți crești de la 0 o afacere în regiune și să ai clienți de la Briceni și până la Cahul?

Cum să-ți crești de la 0 o afacere în regiune și să ai clienți de la Briceni și până la Cahul?

E un efort pe care nu-l putem face
singuri, așa că te așteptăm alături de noi
EMISIUNI
  • Moldova, I am back! | Diana Adamciuc: „Diferența dintre Cluj și Chișinău este că, cel puțin în această țară, eu am sentimentul de «acasă»”
    Moldova, I am back! | Diana Adamciuc: „Diferența dintre Cluj și Chișinău este că, cel puțin în această țară, eu am sentimentul de «acasă»”
  • Copiii știu mai bine: Costum de baie „tigrovîi” și bani destui. De ce avem nevoie pentru o vacanță perfectă (VIDEO)
  • Copiii știu mai bine: „Scump, dom'le, scump!” (VIDEO)
  • Moldova, I am back! | Leo Zbancă: Mie îmi place cel mai mult acasă pentru că avem ce construi, avem la ce visa, avem unde ne porni și avem tare mult lucru (VIDEO)
  • Moldova, I am back! | Gheorghe și Tatiana Cîvîrjic au revenit după 20 de ani acasă și au pus bazele unei afaceri cu aur lichid (VIDEO)
Cele mai populare
  • 1
    Scenariul se repetă. După femeia din Austria, o româncă a fost sfâșiată de un rechin pe o plajă din Egipt
  • 2
    Caniculă încă de la primele ore ale dimineții. Cum va fi vremea săptămâna viitoare
  • 3
    Dodon l-a felicitat pe Lukașenko cu ocazia Zilei Independenței: „Moldova și Belarus sunt legate de o prietenie puternică”
  • 4
    Lukașenko amenință cu represalii militare capitalele occidentale
Canalul nostru de pe YouTube
Autentificare
Ai uitat parola?
Salvează articolul

Pentru a activa această opțiune, e nevoie să fii logat pe AGORA.

Articolele salvate pentru mai târziu, le vei putea găsi în profilul tău.

Urmărește subiectul

Pentru a activa această opțiune, e nevoie să fii logat pe AGORA.

Subiectele urmărite le vei putea găsi în profilul tău.