Care este diferența dintre cele două documente și ce spune legea despre cei care vor să candideze, dar au probleme cu legea, află din materialul ce urmează. 

„Este vorba despre două noțiuni. Este certificatul de integritate și de cealaltă parte este vorba despre declarația pe proprie răspundere care a înlocuit, în principiu acest certificat”, ne-a spus Igor Bucătaru, expert Promo-LEX.

Spre deosebire de certificatul de integritate, documentul pe care îl semnează acum candidații, nu este altceva decât o declarație prin care viitorii potențiali deputați susțin că nu au nicio interdicţie de a candida sau ocupa funcții publice. 

Așadar, în baza acestor informații, membrii Comisiei Electorale Centrale trebuie să-i creadă pe cuvânt că „sunt curați ca lacrima”?

„Noi doar primim setul integral de acte în corespundere cu prevederile legislației. Verificăm doar în măsura competențelor informațiile pe care la considerăm și care sunt necesare pentru a parcurge acel filtru persoanele care sunt în listele prezentate, în mod obligatoriu verificăm și declarațiile pe venit și interese”, a subliniat Dorin Cimil, președintele Comisiei Electorale Centrale.

 În același timp, Codul Electoral prevede că MAI, dar și ANI trebuie să anunțe autoritatea electorală despre cazurile în care un candidat are anumite interdicții în a ocupa o funcție publică. 

Totuși, care este diferența dintre certificatul de integritate și declarația pe propria răspundere?

„La modul cum erau formulate și ce reprezenta certificatul de integritate în sine și declarația care este acum - mari diferențe nu există”, a declarat Bucătaru.

Criticate dur atât de societatea civilă, cât și de opoziție, certificatele de integritate au trezit multe semne de întrebare odată ce au apărut în lege drept una dintre condițiile pentru a te înscrie în cursa electorală. 

„La acel moment Asociația Promo-LEX și-a exprimat, din start, îngrijorările. Ne aducem aminte de acel context destul de bulversat, cu antagoniste în societate, cu diferite învinuiri. Până la urmă nu a avut un efect astfel încât să afecteze egalitatea șanselor”, ne-a relatat Igor Bucătaru.

Ce se întâmplă acum cu persoanele care „au probleme cu legea”? 

Legea prevede expres: Nu pot fi alese persoanele care sunt condamnate la închisoare prin hotărâre judecătorească definitivă şi îşi ispăşesc pedeapsa în instituţii penitenciare, precum şi persoanele care au antecedente penale nestinse pentru infracţiuni săvârșite cu intenţie, dar și persoanele private de dreptul de a ocupa funcţii de răspundere prin hotărâre judecătorească definitivă. În același timp, legislația penală pedepsește falsul în declarații.

Menționăm că, în atenția publică, înainte de parlamentarele din 2019, a fost politicianul Ilan Șor, care a obținut certificatul de integritate, deși a fost condamnat de prima instanță la șapte ani și jumătate de închisoare pentru escrocherie și spălare de bani. Decizia, însă, nu este una definitivă, dosarul aflându-se pe masa magistraților de la Curtea de Apel Cahul deja de câțiva ani.