Arbitrajul internațional - calificare și avantaje. Cum alegem un specialist bun ne spune Ion Căpățină, avocat și arbitru internațional (CARDURI)

Arbitrajul internațional - calificare și avantaje. Cum alegem un specialist bun ne spune Ion Căpățină, avocat și arbitru internațional (CARDURI)

Atunci când auzim formula „arbitraj internațional” avem impresia că este vorba despre un set de reguli sau proceduri distincte, cu o valoare net superioară și cu efecte juridice diferite în raport cu arbitrajul intern. La același nivel cotidian mai este răspândită percepția precum că acest „arbitraj internațional” înseamnă și niște „autorități internaționale” care decid chestiuni mai importante, iar deciziile lor au, parcă din start, o putere juridică net superioară deciziilor arbitrajelor interne, naționale ori chiar în raport cu deciziile instanțelor judecătorești. Ca să limpezim apele și să clarificăm pe toată lumea, am apelat la Ion Căpățină, vocat și arbitru internațional în cadrul Casei de Avocatură VERNON | DAVID.

Dnule Căpățină, spuneți-ne pentru început ce este arbitrajul internațional și ce trebuie să știm, ca bază, despre acesta?

Menționez din start că nu există vreo deosebire dintre deciziile adoptate de arbitrajele internaționale și deciziile arbitrajelor naționale. Acestea au aceiași valoarea juridică și produc efecte juridice identice pentru părțile unui litigiu soluționat prin arbitraj. Există instituții de arbitraj internațional cu o reputație mondială, foarte mediatizate: Institutul de Arbitraj Internațional de la Stockholm, Arbitrajul Internațional al Camerei de Comerț Internațional de la Paris etc. „Arbitraj internațional” poate însemna, în dependența de context, fie o instituție abilitată să examineze și să soluționeze un litigiu, fie reguli distincte de constituire a tribunalului arbitral, și fără îndoială, proceduri distincte de examinare și soluționare a litigiului. Remarcăm, că aceste deosebiri sunt în raport cu normele și procedurile judiciare, aplicate de către instanțele judecătorești ale statelor la soluționarea litigiilor civile și, în special, comerciale generate și provenite din raporturi contractuale.

La alt nivel, prin arbitraj internațional înțelegem un mijloc alternativ de soluționare a litigiilor comerciale, declanșat în temeiul unei convenții de arbitraj, încheiate între participanții unui raport juridic contractual și comercial. Prin acest raport, părțile acceptă să transmită pentru soluționarea unui sau a tuturor eventualelor litigii, unei instituții de arbitraj care va examina și soluționa litigiul și va emite o hotărâre obligatorie spre executare în temeiul regulilor proprii sau a regulilor formulate de însăși părțile convenției de arbitraj.

Ion Căpățină, avocat Vernon|David și arbitru internațional

Normele juridice care asigură funcționarea arbitrajelor internaționale există în oricare stat și în Republica Moldova la fel. Există și instituții de arbitraj care, în conformitate cu aceste prevederi, examinează și soluționează litigii comerciale internaționale. Printre cele mai cunoscute instituții de arbitraj internațional din Republica Moldova sunt: Curtea de Arbitraj Comercial Internațional de pe lângă Camera de Comerț și Industrie a Republicii Moldova, Curtea de Arbitraj Internațional a Camerei de Comerț Moldo-Americane (AmCham), Curtea de Arbitraj Comercial Internațional a Asociației Internaționale de Transport Auto. 

Ce aspecte sunt importante în calificarea arbitrajului de la național, la internațional sau ce detalii îl califică drept „internațional”?

E vorba de prezența în litigiile supuse examinării și soluționării a unui sau a mai multor elemente de internaționalitate sau extraneitate. Aceste „elemente de internaționalitate” creează o legătură obiectivă fie între părțile litigiului, fie între raportul litigios comercial, fie între locul examinării litigiului și locul unde urmează executarea viitoarei hotărâri de arbitraj cu legislația sau teritoriul a două sau mai multe state. Aceste puncte de legătură se manifestă de obicei prin sediul în diferite state al părților implicate într-un proces de arbitraj, în locul încheierii unui contract comercial devenit litigios, în locul executării obligațiilor contractuale comerciale în alt stat decât acel unde urmează a fi arbitrat litigiul și altele. Legea Republicii Moldova cu privire la arbitrajul comercial internațional, de exemplu, stabilește că arbitrajul se consideră internațional dacă părțile unei convenții de arbitraj își au, la momentul încheierii convenției, locul de afaceri în diferite state. La fel, prevederile acestei legi stabilesc că părțile unei convenții de arbitraj pot remite spre soluționare în arbitraj comercial internațional litigiile care decurg din raporturi contractuale civile și din alte raporturi juridice izvorâte din executarea contractelor comerciale internaționale și din alte relații economice internaționale, dacă sediul a cel puțin unei părți se află în afara Republicii Moldova, precum și litigiile apărute între întreprinderi cu investiții străine și asociații, organizații internaționale fondate pe teritoriul Republicii Moldova, litigiile dintre participanții lor, precum și litigiile dintre aceștia și alte subiecte de drept ale Republicii Moldova. Pe lângă acestea, trebuie să mai reținem că legislația altor state poate cuprinde și alte „elemente de internaționalitate” decât cele indicate în prevederile legislației statului nostru, fapt pentru care îndemn cititorii interesați de subiect să cerceteze atent prevederile legale străine înainte de a formula și propune clienților săi o convenție de arbitraj.

La ce ne este util arbitrajul internațional, în ce situații este folosit drept mijloc de mediere?

Ați formulat o întrebare foarte bună, care din punctul meu de vedere, solicită un răspuns multidimensional. Inițierea unui proces de arbitraj comercial presupune înaintarea unei cereri de arbitrare către o instituție de arbitraj, este adevărat. Dar în același timp, parcă se lasă în umbră o serie de acțiuni pe care trebuie să le întreprindă părțile până la înaintarea cererii. Ori înaintarea cererii de examinare și soluționare a litigiului este întemeiată pe o convenție de arbitraj, adică pe un acord exprimat anterior de către părțile unui raport juridic contractual de a supune arbitrajului unul, mai multe sau toate litigiile soluționării definitive printr-o decizie a unui arbitru unic sau a unui tribunal arbitral. În esență, această convenție de arbitraj este un acord, o înțelegere dintre părțile unui contract, prin care acestea sunt de acord să înlăture competență instanțelor de judecată la judecarea eventualelor litigii, generate de neexecutarea obligațiunilor contractuale asumate, și să transmită puterea de a le judecă, unui arbitru sau tribunal arbitral. Părțile unui contract comercial pot ajunge la o asemenea înțelegere până la încheierea contractului propriu-zis, adică până la apariția unor divergențe ce pot genera un litigiu sau chiar după apariția litigiului, dar în orice caz, acordul expres al părților este determinant pentru începerea procedurilor de arbitraj.

Aprecierea utilității arbitrajului ține de cunoașterea avantajelor acestui mijloc de soluționare a litigiilor comerciale de către comercianți. Acestea de fapt sunt cunoscute și trebuie raportate la examinarea și soluționarea acelorași categorii de litigii de către instanțele de judecată. Există mai multe avantaje și beneficii ale arbitrajului și personal, nu pot să spun care dintre acestea este cel mai important sau determinant pentru alegerea arbitrajului ca mijloc de soluționare a litigiilor – ține de preferințele și interesele comerciantului. Fiecare dintre avantaje, în parte ori toate, într-un cumul pot aduce la o eficiență și colaborare mai strânsă a comercianților, partenerilor de afaceri în activitățile lor comerciale și economice. Pentru cineva, de exemplu, este important ca oricare dintre eventualele litigii să fie soluționate rapid și eficient, astfel încât să nu deterioreze relația de afaceri și să nu perturbeze continuitatea raporturilor deja stabilite între parteneri.

Ion Căpățină, avocat Vernon|David și arbitru internațional

De altfel, unul dintre avantajele arbitrajului este rapiditatea reacționării instituției de arbitraj și rapiditatea examinării litigiului, obținerea unei hotărâri definitive și executorii chiar din momentul pronunțării sale. Pentru alții este importantă posibilitatea soluționării litigiilor de o așa manieră încât să nu fie deteriorată imaginea și reputația bună proprie, dar nici a comerciantului partener de afaceri. Ori confidențialitatea constituie unul dintre principiile arbitrajului și care asigură că nici o informație care a devenit cunoscută în timpul examinării litigiului nu va fi divulgată nici de participanți la proces, nici de arbitri și nici de instituția de arbitraj. Pentru cineva, bunăoară, este important că litigiile să fie soluționate printr-o procedura simplă și mai puțin formală, or arbitrajul presupune posibilitatea nu doar de a alege ci și de a participa activ la formularea regulilor de procedura ce vor fi aplicate la examinarea și soluționarea litigiului. Mai mult, părțile pot alege chiar și arbitrul sau arbitrii cărora le vor încredința soluționarea cazului. Părțile pot înainta criterii de calificare pentru arbitri – cunoștințe specifice în materia litigioasă, cunoașterea practicilor de comerț internaționale, a legii aplicabile speței, a cutumelor și uzanțelor comerciale internaționale, a limbii sau limbilor străine etc. 


Chiar dacă executarea unei hotărâri este benevolă, adică se execută fără implicarea autorităților statelor, totuși este important să se cunoască, că hotărârile unui arbitraj, indiferent de locul (țara) în care au fost pronunțate și au rămas definitive sunt recunoscute și asigurate cu forță executorie silită a statului prin formularea și punerea în aplicare a unui cadru legal clar și eficient național și internațional. Republica Moldova, de rând cu aproximativ 100 de state, este parte a Convenției de la New-York cu privire la recunoașterea și executarea sentințelor de arbitraj străine din 1958.

Arbitrii vor acționa și ca „buni mediatori”, dacă părțile litigiului vor consimți și le vor solicită să faciliteze o tranzacție amiabilă prin care litigiul deja apărut se va epuiza și se va soluționa amiabil. Vreau să mai fac o remarcă, de ordin cultural, dacă doriți, civilizațional. Agrearea arbitrajului de către profesioniști și comercianți înseamnă și o deschidere a pieței, a încrederii businessului în capacitatea de implementare a principiilor unui comerț liber, în special al bunei-credințe la executarea obligațiilor și libertății contractuale. Toate acestea împreună fac arbitrajul util, atractiv și credibil.

Am auzit mai recent și noțiunea de „arbitraj în investiții” – este ea valabilă și pentru situații din țara noastră?

Noțiunea de „arbitraj investițional” este una nouă și nu prea, în același timp. Pe de o parte, arbitrajul investițional și evoluția lui este strâns legată de evoluția și atractivitatea investițiilor într-un sector al economiei și pieței mondiale și respectiv, naționale. Pe de o altă parte, este evident că așa cum arbitrajul este un mijloc de soluționare a litigiilor sunt necesare cel puțin două componente pentru a vorbi și mediatiza arbitrajul investițional – investiții internaționale în economia statului și apariția litigiilor generate de protecția investițiilor și intereselor investitorilor străini. Aceasta însă nu înseamnă că nu trebuie să cunoaștem sau să apelăm, dacă este cazul, la instituția arbitrajului investițional. Fiecare dintre statele civilizate nu poate dezvolta economia națională fără atragerea investițiilor străine, iar pentru a face atractiv acest proces, este de înțeles că investirea în sectoarele economiei naționale este inseparabilă de crearea unui mecanism viabil de protecție și garantare a investițiilor și a intereselor investitorilor străini. Arbitrajul investițional corespunde într-un mod ideal, în viziunea mea, acestor scopuri și sarcini.

Pe de o parte, statele, prin instituirea unor norme, nu numai că creează un mediu favorabil investițiilor străine în economia națională și garantează protecția lor, dar și acceptă jurisdicția arbitrajului la soluționarea litigiilor investiționale pentru cazurile când investitorii consideră că drepturile lor au fost într-un fel sau altul lezate. Să nu uităm că statele, fiind suverane, pot accepta să apăra în față unui arbitraj doar dacă renunță expres la imunitatea jurisdicțională pledând că egal cu investitorul. Pe de altă aparte, având în vedere principiile arbitrajului, în special, confidențialitatea procesului de arbitraj, este asigurată o „liniște și calmitate economică”, ori investițiile și investitorii mai greu acceptă perturbări, revoluții, schimbări imprevizibile de situații etc. La fel, cred că procedează ori ar trebui să procedeze și statele care cu adevărat doresc să construiască o economie de piață liberă, fundamentată pe libera concurență. Funcționarea arbitrajului investițional, așa cum l-ați numit, este asigurat de Convenția privind soluționarea litigiilor de investiții între state și resortisanții altor state, cunoscută sub denumirea Convenția ICSID și a Centrului Internațional de Reglementare  Diferendelor din Domeniul Investițiilor, cunoscut  cu denumirea Arbitraj ICSID. Moldova a ratificat această Convenție în anul 2011 și astfel s-a angajat să recunoască orice decizie emisă de Tribunalul Arbitral ICSID, angajându-se să asigure executarea deciziilor acestuia pe teritoriul său. 

După ce reguli se ghidează arbitrajul internațional? Cât e regulă (lege) și unde e abilitatea și profesionalismul avocatului specializat în arbitraj?

Încă o întrebare bună. Dacă luăm în calcul natura contractuală a arbitrajului, atunci putem să spunem că, de fapt, regulile de care se ghidează arbitrajul sunt acelea, aplicarea cărora este decisă și acceptată de comercianții care au încheiat o convenție de arbitraj. Or voința părților unei convenții de arbitraj este determinantă pentru regulile aplicabile de către arbitru sau tribunalul arbitral la examinarea și soluționarea unui litigiu. Așa cum le place arbitrilor să spună uneori – voința părților este lege. Este adevărat că părțile unui litigiu care au acceptat să transmită litigiul spre examinare către un arbitraj, sunt în drept să decidă și regulile conform cărora să se arbitreze, dar asta totodată nu înseamnă că reguli propriu-zise nu există. Arbitrajul nu poate există și nu poate fi separat de un anume sistem jurisdicțional al unui anume stat, or tocmai legislatorul decide care litigii pot, sau nu, fi examinate prin arbitraj, care este valoarea, puterea juridică a unei decizii de arbitraj și care sunt limitele controlului instanțelor de judecată naționale asupra unei sentințe arbitrale. Nu uitați că arbitrajul este doar un mijloc alternativ de soluționare a litigiilor comerciale, fie acestea interne sau internaționale. Existența unui cadru juridic național clar și previzibil este indispensabilă de activitatea arbitrajelor instituționale sau ad-hoc. În Republica Moldova acest corp normativ este constituit de Legile cu privire la arbitraj și cu privire la arbitrajul comercial internațional, care în esența reflectă mai mult sau mai puțin fidel recomandările legii-model UNCITRAL, elaborată și recomandată de Comisia ONU pentru comerțul internațional, statelor membre a ONU și Organizației Mondiale a Comerțului. De asemenea, trebuie neapărat să menționăm și regulamentele curților de arbitraj instituționalizate, care completează și dezvoltă prevederile și reglementările naționale.  

Referitor la abilități și profesionalism - acestea nu diferă principial de abilitățile și calificările necesare unui avocat de meserie. Un avocat trebuie să cunoască materia în care este sau dorește să se implice în calitate de reprezentant al unui comerciant, indiferent dacă îl asistă la formularea unei convenții de arbitraj sau dacă urmează să îl reprezinte în fața unui arbitru. Când spun materie, am în vedere o cunoaștere foarte bună a regulilor de procedură, fie aceasta una judiciară sau de arbitraj. La fel, este nevoie de cunoștințe profunde în domeniul normelor naționale materiale sau reglementărilor internaționale specifice, aplicabile cauzei. Diversitatea litigiilor și proveniența lor din diferite domenii și sectoare ale economiei naționale și mondiale te obligă, pur și simplu, să cunoști specificul afacerilor litigioase și reglementările corespunzătoare până în cele mai mici detalii. Energetică, transport, construcții capitale, asigurări, banking... este imposibil să cunoști tot, dar este posibil să încerci a cunoaște cât mai mult și cât mai profund materia.

Fundamentul succesului unui avocat este pregătirea foarte bună și specializarea lui în diverse domenii ale comerțului internațional. Acesta este îndemnul meu adresat, în special, avocaților tineri și dornici de a se afirma în acest domeniu încă neexplorat, poate uneori subapreciat, dar și extrem de interesant. Fără îndoială, este necesar că cel care intenționează să practice acest domeniu trebuie să cunoască foarte bine una dintre limbile de circulație internațională.

Ion Căpățină, avocat Vernon|David și arbitru internațional

De ce abilități are nevoie un avocat, specialist în drept, ca să poată gestiona litigii cu ajutorul arbitrajului internațional?

Este și ușor și greu, în același timp, să răspund la acesta întrebare. Pot doar să mă împărtășesc cu experiența mea, atât că și avocat, cât și în calitate de arbitru. Problemă principală este că școlile de drept din Republica Moldova nu învață, nici a fi avocat și nici a fi arbitru, ori programele de studiu ale facultăților de drept din țară presupun, în cel mai bun caz, discipline și cursuri de avocatură sau arbitraj comercial internațional la alegere. Acesta înseamnă că studenții anilor III sau IV de studiu, fie că sunt interesați într-un mod special de a studia domeniile, fie că din curiozitate. Trebuie să recunosc, că și eu la acel moment când îmi făceam studiile la facultate am ales să cercetez asemenea discipline cum sunt Dreptul internațional privat, Dreptul comerțului internațional și Arbitrajul comercial internațional din simplă curiozitate, ori în acei ani nu prea multe se cunoșteau despre aceste domenii, mai mult, nu erau prea solicitate asemenea cunoștințe în anii ’90 ai secolului trecut. Cu suportul și înțelegerea bunilor mei profesori, unii dintre ei care nu mai sunt cu noi, am încercat să învățam împreună, chiar dacă nu existau prea multe izvoare și surse de informație. Efortul nostru comun totuși nu a fost în zadar – am pus întrebări, împreună am căutat răspunsuri, am greșit, am luat-o de la capăt, dar niciodată nu am regretat. Sunt nespus de recunoscător profesorilor mei, regretaților – Victor Volcinschi, Alexandru Cojocari, dar și celor care profesează și cărora le doresc din suflet întâi de toate sănătate – Gheorghe Chibac, Nicolae Osmochescu și altora. Astfel, nu pot spune că sunt autodidact, totuși, cel care dorește să profeseze în acest domeniu trebuie să se autoinstruiască în permanență și, așa cu se mai spune – „sa fure din meserie” ori de unde și de la cine se poate.  

Nu pot să trec cu vederea și alt aspect – cel culturologic, civilizațional. Un arbitru, de altfel și un avocat, trebuie să posede un set de cunoștințe din diverse domenii ale istoriei civilizației umane, religiei, politicului, că să zic așa, pe lângă cunoașterea foarte bună a mecanismelor și spiritului comerțului internațional, pieței libere bazate pe libera concurență. El trebuie să înțeleagă procesele actuale, să fie la curent cu evoluția acestor procese, să poate aplică cunoștințele cu maximă prudența și toleranță față de reprezentații altor state, naționalități și religii. Un arbitru nu poate avea preferințe sau prejudecăți, el trebuie să renunțe la misiunea de arbitru dacă concepțiile politice sau religioase proprii, de altfel oricărui om, îl împiedică să rămână independent, imparțial și integru. Arbitrul trebuie să fie întotdeauna imparțial și independent în raport cu părțile unui litigiu, și în special, cu partea care l-a nominalizat, și să gestioneze litigiul încredințat într-o manieră care să permită părților să-și realizeze drepturile sale în toate complexitatea lor, pentru a obține o soluție nu numai legală, dar și echitabilă. Or de prestația și imaginea acestuia, că de altfel și de prestația unui avocat, vor judecă despre imaginea statului și cetățenilor acelui stat.

Ce avantaje are arbitrajul internațional în diverse litigii, de ce e nevoie să apelăm la el?

Pe lângă avantajele despre care am spus mai sus, vreau să mai remarc unul. Arbitrajul comercial internațional presupune o deschidere către comerțul internațional și economia mondială pentru comercianții moldoveni și, reciproc, pentru cei străini spre economia noastră, națională. Este o oportunitate, aproape perfectă, de a cunoaște și de a deveni cunoscut, de a demonstra că o piață civilizată există, că o avem ori că dorim cu adevărat să o construim. Este o oportunitate de a arată că suntem parte a circuitului comercial internațional, că nu ne sunt străine principiile fundamentale ale pieței internaționale civilizate, că avem capacități și dorință de a fi un stat civilizat și că nu suntem, în nici un caz, doar o regretabilă întâmplare accidentală. Nu are prea mare importanță care sunt categoriile litigiilor-prezintă importantă însăși intenția statelor, comercianților de a accesa asemenea instrument de soluționare a litigiilor cum este arbitrajul comercial internațional. Deseori, ne confruntăm cu opinia precum că corupția sistemului judecătoresc prezintă un impediment și obstacol real în dezvoltarea economică. Arbitrajul comercial presupune posibilitatea de a nominaliza arbitri străini, calificați, imparțiali și independenți. Oare această posibilitate nu este un avantaj. Dacă lipsește încrederea în mecanismele naționale în soluționarea echitabilă a unui litigiu, atunci cred că soluția cea mai bună este să apelăm la arbitraj.

Încrederea în echitatea eventualei soluții a litigiului, precum și garanțiile executării sentinței arbitrale, după mine, sunt cele mai evidente avantaje ale arbitrajului comercial internațional.

Ion Căpățină, avocat Vernon|David și arbitru internațional

În ce domenii poate fi aplicat arbitrajul internațional?

Domeniul de aplicare a arbitrajului comercial internațional în calitate de mijloc alternativ de soluționare a litigiilor este unul vast și variat. Este important să luăm în calcul că pot fi soluționate pe cale arbitrajului întâi de toate acele litigii care provin din raporturi contractuale comerciale. Este adevărat că suntem martorii unei tendințe de extindere a competenței arbitrajelor și de includere în lista litigiilor supuse arbitrajului și a altor categorii de diferende. Este viziunea și alegerea statelor de a atribui sau exclude unele litigii din categoria celor care pot fi arbitrate. De exemplu, Legea Republicii Moldova cu privire la arbitraj prevede că arbitrajul poate decide asupra unui litigiu care a apărut din raporturile de drept civil în sens larg dintre părțile cu capacitate deplină de exercițiu, dacă litigiul a fost trimis, cu acordul părților, spre soluționare în arbitraj, cu excepția litigiilor în materii în care legea nu permite soluționarea lor pe calea arbitrajului. Tot prevederile acestei legi stabilesc că nu pot face obiectul unei convenții arbitrale pretențiile care țin de dreptul familiei, pretențiile izvorâte din contractele de locațiune (chirie) a încăperilor de locuit, inclusiv litigiile cu privire la încheierea, validitatea, încetarea și calificarea unor astfel de contracte, pretențiile și drepturile patrimoniale cu privire la locuințe, altfel spus asemenea litigii nu pot fi examinate și soluționate prin arbitraj. Aceste prevederi țin de arbitrajul intern.

Cât despre cel internațional, atunci este evident că comercialitatea și internaționalitatea litigiului sunt determinante pentru operarea arbitrajului. În rest domeniile sunt diverse și extrem de variate – vânzări de mărfuri, prestări servicii, construcții capitale, imobile, transport, corporații și management, sport, investiții etc. Mai atestăm o tendință, în special, în dreptul unor state, așa cum ne-am deprins să le numim, civilizate, de operare a arbitrajului și în alte domenii, cum sunt raporturile de muncă sau cele familiale.  Nu voi fi surprins, dacă și legislatorul nostru va lărgi arealul arbitrajului și asupra acestor sfere de activitate cotidiană.

Cum să înțelegem dacă un specialist în arbitraj este într-adevăr calificat și pregătit?

Atunci când alegem un produs suntem ghidați de situația în care ne-am pomenit și optam, probabil, pentru unul funcțional și calitativ. Mai luăm în calcul și raportul preț-calitate. Aceleași criterii sunt valabile și pentru alegerea unui avocat sau arbitru, ori și unul și altul, de fapt urmează să livreze un serviciu și suntem îndreptățiți să ne așteptăm la o prestație calitativă, poate perfectă. Perfecțiune, așa cum cunoaștem, nu există și suntem nevoiți să ne mulțumim cu produsele prezente pe piață. Nu mai este un secret prea mare că serviciile juridice au și ele piața lor. Este greu să faci o alegere, pentru că nu întotdeauna calitățile declarate coincid cu cele adevărate. Nu pot da sfaturi, care fiind urmate, ar soluționa prin definiție problemă alegerii unui specialist pregătit și calificat. Mai degrabă aș sugera celor interesați cum să nu dea greș în alegerea acestuia. Întâi de toate nu va grăbiți să alegeți – graba cu care uneori se face alegerea unui consultant sau avocat va poate costa mult, poate chiar întreagă afacere. Încercați să cercetați piață serviciilor juridice. Personal, dacă aș fi pus în așa situație, aș atrage atenția întâi de toate la reputația avocatului sau companiei, la „vârsta pe piață” a serviciilor, și mai puțin la prețul acestora. Încercați să verificați din surse credibile experiență avocatului și prestația anterioară al acestuia – lista clienților, durată relațiilor dintre avocat și client, ori o întreprindere nu va rupe o relație cu un avocat calificat, dacă este mulțumită de prestația acestuia.

Niciodată nu procurați servicii „promoționale”, adică nu vă dați înșelați de exteriorul avocatului sau de interiorul biroului, de vocabularul lui. Nu acceptați o consultanță chiar la prima întâlnire, ori această prin definiție nu poate fi calitativă fără o documentare profundă a circumstanțelor cazului și, fără îndoială, referitoare la normele juridice relevante și la practică judecătorească și de arbitraj. Nu semnați niciodată un acord cu un avocat care cunoaște și prestează servicii în toate domeniile, mai ales cu cei care promit din start un rezultat favorabil. Optez pentru specializarea avocatului, ori nu poți cunoaște toate domeniile jurisprudenței, și va sugerez să alegeți un consultant sau avocat specializat în materia de care aveți nevoie. Prețul serviciilor este și el unul important și acesta trebuie luat de asemenea în calcul. Recomand să fiți prudenți dacă avocatul face rabaturi spectaculoase, atunci când este vorba de prețul serviciilor.  Încercați să etapizați serviciile juridice și acceptarea lor, ori anume așa veți putea verifica și calitatea serviciului și prestația, corectitudinea și profesionalismul avocatului. Mai mult, veți putea renunța la serviciile acestuia dacă așteptările dvs. nu s-au îndreptățit. Și ultima sugestie în acest sens – uitați de toate recomandările mele și formulați de unul singur un set de criterii a profesionalismului unui specialist.

Dnule Căpățină, vă mulțumesc mult!

Vezi și aceste știri
 Casa de avocatură Vernon | David anunță promovarea a doi parteneri noi în Republica Moldova

Casa de avocatură Vernon | David anunță promovarea a doi parteneri noi în Republica Moldova

Conceptul „Consultanță 360°”, lansat pentru prima dată în Republica Moldova, la inițiativa Cromwell Evan Global și Vernon | David

Conceptul „Consultanță 360°”, lansat pentru prima dată în Republica Moldova, la inițiativa Cromwell Evan Global și Vernon | David

Sergiu Bivol, avocat: „Loialitatea este importantă pentru un conducător, care transmite această încredere colegilor,  partenerilor, dar și clienților Casei de avocatură”. INTERVIU

Sergiu Bivol, avocat: „Loialitatea este importantă pentru un conducător, care transmite această încredere colegilor, partenerilor, dar și clienților Casei de avocatură”. INTERVIU

Advertoriale
Premiul I la o competiție de degustație în orb pentru Rară Neagră, 2020 de la Castel Mimi

Premiul I la o competiție de degustație în orb pentru Rară Neagră, 2020 de la Castel Mimi

Un producător din Moldova exportă cașcavaluri moldovenești din lapte de oi în Rusia. Cum și-a crescut afacerea

Un producător din Moldova exportă cașcavaluri moldovenești din lapte de oi în Rusia. Cum și-a crescut afacerea

Familia Toma și 14 hectare de cătină, afine și aronie. Aflați povestea din spatele unei afaceri finanțate din bani europeni (VIDEO)

Familia Toma și 14 hectare de cătină, afine și aronie. Aflați povestea din spatele unei afaceri finanțate din bani europeni (VIDEO)

E un efort pe care nu-l putem face
singuri, așa că te așteptăm alături de noi
CUPRINS
  1. Dnule Căpățină, spuneți-ne pentru început ce este arbitrajul internațional și ce trebuie să știm, ca bază, despre acesta?
  2. Ce aspecte sunt importante în calificarea arbitrajului de la național, la internațional sau ce detalii îl califică drept „internațional”?
  3. La ce ne este util arbitrajul internațional, în ce situații este folosit drept mijloc de mediere?
  4. Am auzit mai recent și noțiunea de „arbitraj în investiții” – este ea valabilă și pentru situații din țara noastră?
  5. După ce reguli se ghidează arbitrajul internațional? Cât e regulă (lege) și unde e abilitatea și profesionalismul avocatului specializat în arbitraj?
  6. De ce abilități are nevoie un avocat, specialist în drept, ca să poată gestiona litigii cu ajutorul arbitrajului internațional?
  7. Ce avantaje are arbitrajul internațional în diverse litigii, de ce e nevoie să apelăm la el?
  8. În ce domenii poate fi aplicat arbitrajul internațional?
  9. Cum să înțelegem dacă un specialist în arbitraj este într-adevăr calificat și pregătit?
Autentificare
Ai uitat parola?
Salvează articolul

Pentru a activa această opțiune, e nevoie să fii logat pe AGORA.

Articolele salvate pentru mai târziu, le vei putea găsi în profilul tău.

Urmărește subiectul

Pentru a activa această opțiune, e nevoie să fii logat pe AGORA.

Subiectele urmărite le vei putea găsi în profilul tău.