
Patru membri CSM rămân fără mandat? CC explică decizia privind modificările la legea CSM: S-au votat în Parlament înainte ca decizia Guvernului să intre în vigoare
Modificările la Legea privind CSM au fost aprobate în Parlament cu o zi mai devreme ca decizia Guvernului privind proiectul de modificare să intre în vigoare. Prin urmare, votul în primă lectură în Legislativ nu e valabil, iar legea organică presupune necesitatea votării în două lecturi. Ulterior, patru membri ai CSM au fost aleși de Parlament în baza unui act nevalabil. Așa explică decizia din 10 iunie a CC, președinta Domnica Manole. Potrivit ei, mandatele celor patru membri CSM din rândul profesorilor titulari se anulează, nu și deciziile aprobate de ei până acum.
・
Modificările la legea CSM, votate în plen la 5 decembrie, iar decizia Guvernului intră în vigoare la 6 decembrie
Curtea Constituțională a constatat că, pe 4 decembrie 2019, Guvernul a aprobat proiectul de lege privind modificarea Legii CSM și l-a prezentat Parlamentului pentru examinare. Hotărârea Guvernului de aprobare a proiectului de lege a intrat în vigoare pe 6 decembrie 2019, adică la data publicării în Monitorul Oficial al Republicii Moldova.
Totodată, Înalta Curte menționează că, potrivit prevederilor din Constituție, legile organice, așa cum este Legea CSM și ulterioarele modificări la aceasta, se adoptă cu votul majorităţii deputaţilor aleşi, după cel puţin două lecturi. [...]
Astfel, magistrații au constatat că deși Hotărârea Guvernului prin care a fost aprobat proiectul Legii contestate și prezentat Parlamentului spre examinare a intrat în vigoare pe 6 decembrie 2019, Parlamentul a examinat proiectul în discuție și l-a votat în prima lectură pe 5 decembrie 2019, înainte ca decizia miniștrilor să intre în vigoare. Totuși,
„Parlamentul a votat atunci un act inexistent. Astfel, Parlamentul nu a respectat una din condițiile constituționale aplicabile în cazurile în care Guvernul inițiază un proiect de Lege”, spune președinta CC, Domnica Manole.
Având în vedere neîndeplinirea condiției constituționale referitoare la votarea Legii organice în cel puțin două lecturi, Curtea a reținut că Legea contestată contravine articolului 74 alin. (1) din Constituție. Astfel, Curtea nu a recurs la analizarea celorlalte critici invocate de autorii contestației și a dispus să se revină la prevederile Legii cu privire la CSM, în redactarea anterioară (Legii nr. 193 din 2019).
Cei patru membri CSM, aleși de Parlament: mandatul lor se întrerupe de la data pronunțării hotărârii
Cât despre Hotărârii Parlamentului nr. 53 din 17 martie 2020, prin care au fost aleși patru membri din rândul profesorilor titulari, magistrații susțin că aceasta a fost adoptată în baza unei legi neconstituționale.
„Soluția Curții privind revigorarea prevederilor din Legea cu privire la CSM presupune revenirea la numărul de 12 membri ai Consiliului, dintre care trei membri din rândul profesorilor titulari. Această diminuare a numărului membrilor Consiliului din rândul profesorilor titulari ar face posibilă, în mod parțial, încadrarea unora din cei patru membri profesori titulari în pozițiile vacante din componența impusă prin revigorare. Totuși, nu a fost de competența Curții să decidă în privința membrilor profesori care trebuie să-și continue, eventual, activitatea în componența Consiliului”, precizează Domnica Manole.
Astfel, având în vedere revenirea la componența numerică anterioară a Consiliului, de 12 membri în loc de 15, precum și imposibilitatea selectării celor care își vor continua, eventual, mandatul, Curtea a decis că mandatul membrilor profesori titulari ai Consiliului, numiți prin Hotărârea contestată a Parlamentului, se întrerupe de la data pronunțării hotărârii ei.
Totuși, actele Consiliului Superior al Magistraturii emise de la adoptarea Legii nr. 193/2019 și a Hotărârii Parlamentului nr. 53 din 17 martie 2020 până la pronunțarea Hotărârii de astăzi nu vor fi afectate de caracterul neconstituțional al Legii și al Hotărârii în discuție.