Alegerile parlamentare anticipate din Armenia ar fi fost câștigate de partidul premierului în exercițiu, Nikol Pashinyan. Anunțul a fost făcut luni, după publicarea rezultatelor complete, scrie Agerpres.
Partidul Contractul Civil al lui Pashinyan a obţinut 53,9% din voturi după numărarea a 100% din buletinele de vot, ceea ce îi va permite să formeze singur un nou guvern şi să îl numească din nou în fruntea acestuia pe actualul prim-ministru. Blocul „Armenia” al lui Robert Kocharyan a primit 21% din buletinele de vot, potrivit aceleiaşi surse.
Cu toate acestea, mulţi observatori se tem că ar putea izbucni proteste şi chiar tulburări, după o campanie electorală vehementă care a polarizat societatea armeană la câteva luni după o grea înfrângere militară în faţa Azerbaidjanului.
„Ştim deja că am obţinut o victorie convingătoare în alegeri şi că vom avea o majoritate convingătoare în parlament”, a declarat Pashinyan cu câteva ore înainte de anunţarea rezultatelor oficiale, invitându-şi susţinătorii să se adune luni seara în centrul Erevanului.
La sosirea la sediul său de campanie, premierul a fost întâmpinat de susţinătorii săi cu „Bravo!” şi „Victorie!”, în aplauze furtunoase.Fără a aştepta rezultatele complete, alianţa electorală a lui Kocharyan a denunţat „falsificări planificate” şi a cerut „o anchetă atentă asupra fraudelor presupuse şi semnalate”.
Până când aceste întrebări nu vor primi un răspuns complet, blocul nu va recunoaşte rezultatele alegerilor”, a declarat formaţiunea sa într-un comunicat.
În pofida acuzaţiilor opoziţiei, Comisia Electorală Centrală a dat asigurări că „în ansamblu, alegerile s-au desfăşurat în conformitate cu legea”. Observatorii Organizaţiei pentru Securitate şi Cooperare în Europa (OSCE), însărcinaţi cu monitorizarea transparenţei alegerilor, îşi vor prezenta concluziile preliminare luni, la ora 11:00 GMT.
Aproximativ 2,6 milioane de alegători armeni au fost chemaţi la urne pentru a alege cel puţin 101 deputaţi pentru cinci ani. Prezenţa la vot a ajuns la 49,4%, faţă de 48,6% în 2018.
Fostul jurnalist Pashinyan, în vârstă de 46 de ani, care a fost adus la putere în 2018 printr-o revoluţie paşnică împotriva vechilor elite corupte, şi-a văzut popularitatea record afectată de eşecul Erevanului în războiul împotriva vecinului şi duşmanului său de moarte Azerbaidjan în toamna anului 2020. După şase săptămâni de lupte care s-au soldat cu peste 6.500 de morţi, Armenia a fost nevoită să cedeze un teritoriu important pentru care se luptase încă de la un prim război cu Baku în anii 1990. Cele două ţări se luptă pentru Nagorno-Karabah, o regiune separatistă a Azerbaidjanului cu o populaţie majoritar armeană.
Percepută ca o umilinţă naţională, această înfrângere a declanşat o criză în Armenia, obligându-l pe Nikol Pashinyan să convoace alegeri parlamentare în speranţa de a-şi consolida legitimitatea. Mulţi dintre foştii săi susţinători îl acuză că este un "trădător" pentru că a fost de acord cu o încetare a focului şi se îndreaptă acum către adversarii săi.
Rivalul său Kocharyan, care îl numără pe Vladimir Putin printre prietenii săi, a denunţat constant incompetenţa guvernului demisionar, pozând în lider experimentat. Preşedinte din 1998 până în 2008 al acestei foste republici sovietice sărace, el a fost însă acuzat în trecut de fraudă electorală şi este vizat de o anchetă pentru corupţie.
Vezi și aceste știri
Noi tensiuni în Armenia. Armata cere demisia premierului, iar șeful guvernului denunță o încercare de lovitură de stat
MAEIE al R. Moldova salută înțelegerile de încetare a focului convenite între Azerbaidjan şi Armenia
