
CSJ refuză repetat solicitarea avocaților lui Ilan Șor de a strămuta cauza penală la o altă instanță. Este a noua cerere respinsă de magistrați
Curtea Supremă de Justiție a refuzat deja pentru a noua oară să strămute cauza penală în care este vizat Ilan Șor. Avocații politicianului au cerut ca dosarul să fie transferat de la Curtea de Apel Cahul la o altă instanță egală în grad. Printre motivele invocate de avocați se regăsește și faptul că apărarea nu ar avea încredere în completul de judecată de la Cahul. Drept răspuns, magistrații de la CSJ au spus că acest temei nu este relevant.
・
În susținerea cererii avocații Colenco Aureliu și Calaida Denis au invocat în calitate de temei pentru dispunerea strămutării cauzei următoarele circumstanțe:
- activitatea prejudiciabilă comisă de către Lebedinschi Maxim (fost consilier în domeniul juridic şi relaţii instituţionale, reprezentant al Preşedintelui Republicii Moldova în relaţiile cu Parlamentul şi Guvemul, actualul secretar al Comisiei Electorale Centrale), manifestată prin imixtiunea în judecarea cauzei penale de către instanţa de judecată naţională
- Colegiul judiciar al Curţii de Apel Cahul (compus din judecătorii: Movilă Vitalie, Veleva Nina şi Dvurecenschii Evghenii), realizată prin persoane interpuse - Ruslan Petrov, preşedintele Curţii de Apel Cahul, cu scopul de a împiedica examinarea multilaterală, deplină şi obiectivă a cauzei penale examinată în ordine de apel, precum şi de a obţine pronunţarea unei hotărâri judecătoreşti ilegale - de condamnare a lui Şor Ilan în lipsa unui proces echitabil;
- mesajul Ministrului Justiţiei, Fadei Nagacevschi, postat la 21 februarie 2020 pe reţeaua de socializare facebook, care nu este o simplă critică sau o manifestare a dreptului la libera exprimare asupra modului de examinare a cauzei de către Curtea de Apel Cahul, ci este o presiune, o formă voalată a indicaţiilor adresate judecătorilor din cadrul Curţii de Apel Cahul, însoţită de ameninţări, care au avut scopul de a influenţa magistraţii să procedeze într-un fel anume;
- declaraţiile ex-ministrului justiţiei şi actualului consilier pe probleme juridice a Preşedintelui Republicii Moldova Maia Sandu - Olesea Stamate, făcute de aceasta în cadrul emisiunii „Cutia Neagră” a postului de televiziune „TV 8” din 22.04.2021. Astfel, în cadrul emisiunii respective, Olesea Stamate a recunoscut că în perioada când a exercitat funcţia de ministru al justiţiei a efectuat ingerinţe în unele procedure legate de examinarea acestei cauze. În special, aceasta a recunoscut că a influenţat decizia experţilor judiciari de a emite refuzul de efectuare a expertizei financiarcontabile ordonată de CA Cahul;
- relaţiei de rudenie dintre preşedintele Curţii de Apel Cahul Ruslan Petrov şi preşedintele completului de judecată care examinează fondul apelului în prezenta cauză, Vitalie Movilă, fapt recunoscut în mod deschis de preşedintele Curţii de Apel Cahul într-un răspuns adresat apărătorilor;
- preşedintele Curţii de Apel Cahul l-a desemnat pe judecătorul Tudor Berdilă în calitate de judecător raportor în prezetna cauză cu menţinerea celorlalţi membri ai completului de judecată, chiar dacă în Ordinul de formare a completului făcea parte dintr-un alt complet de judecată format din alţi judecători şi nu există un alt ordin de modificare a acestora;
- completul de judecată fixează ședințele într-un grafic ermetic, care generează imposibilitatea apărării de a se pregăti de acestea, prin limitarea accesului la materialele cauzei, încălcându-i astfel dreptul inculpatului la apărare;
- caracterul neobiectiv în examinarea prezentei cauze de către toţi judecătorii Curţii de Apel Cahul este menifestat prin refuzul judecătorilor de a-l înlătura din proces pe avocatul garantat de stat - Bojenco Nicolae;
- antepronunţarea preşedintelui Curţii de Apel Cahul şi refuzul completului de a relua cercetarea judecătorească;
- examinarea cauzei cu încălcarea dispoziţiilor CSE de către completul de judecată, inclusiv cu concursul conducerii Curţii de Apel Cahul;
- respingerea tuturor cererilor părţii apărării privind administrarea probelor, impunerea unui termen de decădere fără consultarea acesteia.
Documentul motivației poate fi văzut aici.
Istoria Dosarului Șor
Menționăm că Ilan Șor a fost reţinut în mai 2015, iar doi ani mai târziu a fost condamnat la şapte ani şi şase luni de închisoare pentru escrocherie şi spălare de bani. Pedeapsa va intra însă în vigoare doar după ce va deveni definitivă. În prezent, dosarul este în examinare la Curtea de Apel Cahul, acolo unde a fost strămutat și a suferit zeci de amânări. La finele anului 2020, o judecătoare din completul de magistrați și-a depus cererea de demisie.
Ilan Șor se declară nevinovat, acesta a părăsit Republica Moldova în iunie 2019.