Sloganuri, proteste, guverne căzute. Drumul Partidului Acțiune și Solidaritate de la ideea creării până la dorința de a guverna țara (VIDEO)

Sloganuri, proteste, guverne căzute. Drumul Partidului Acțiune și Solidaritate de la ideea creării până la dorința de a guverna țara (VIDEO)

Continuăm seria de materiale în care vă prezentăm istoricul concurenților electorali înscriși în cursa pentru anticipate. Sondajele de opinie realizate în ultimele șase luni în Republica Moldova, sugerează că în viitorul Parlament ar putea intra cel mult patru formațiuni politice. În majoritatea din acestea, Partidul Acțiune și Solidaritate este poziționat în topul preferințelor electorale ale oamenilor. Am decis, la AGORA, să revenim la originile acestui partid pentru a face o incursiune istorică și pentru a ne reaminti cum a început, de fapt, totul. 

Materialul face parte dintr-o serie de articole de prezentare a concurenților electorali înscriși în campania pentru anticipatele din 11 iulie 2021. 

Publicitate

Pe 23 decembrie 2015, Maia Sandu, a anunțat lansarea Mișcării „În PAS cu Maia Sandu” pentru crearea unui nou partid politic. Ulterior grupul de inițiativă al mișcării a decis că viitorul partid se va numi „Partidul Acțiune și Solidaritate”. Totodată, la începutul anului 2016 a fost inițiată campania de colectare a semnăturilor pentru crearea noului partid. Pe parcursul lunii ianuarie 2016, proiectul „Partidul Acțiune și Solidaritate” a reușit să adune 2.431 de semnături, iar până la congresul de constituire al partidului — circa 7.500.

Conceputul unui partid construit „de jos în sus” 

Potrivit Maiei Sandu, noua formațiune politică urma să fie construită de jos în sus, să promoveze oameni onești în funcții, iar donațiile pentru existența partidului să fie transparente.

Partidul Acțiune și Solidaritate a fost constituit pe fundalul unor evenimente social-politice de anvergură, care s-au desfășurat pe parcursul anilor 2014–2015, marcate inclusiv de scandalul din domeniul financiar-bancar și de situația precară din domeniul justiției.

Congresul de constituire a Partidului Acțiune și Solidaritate s-a desfășurat pe 15 mai 2016 și a ales-o cu votul unanim al delegaților pe Maia Sandu în calitate de președintă a formațiunii.

Printre obiectivele enunțate atunci de PAS se regăseau construirea unui sistem politic echilibrat și integru, lupta împotriva corupției, asigurarea independenței justiției, asigurarea unei educații de calitate dar și dezvoltarea serviciilor de sănătate accesibile și de calitate.

Pentru alegerile parlamentare din februarie 2019, Partidul Acțiune și Solidaritate a încheiat o alianță cu „Platforma Demnitate și Adevăr”, numită Blocul electoral „ACUM Platforma DA și PAS”.

Front comun, candidați unici, apoi dezbin politic și rivalitate acerbă...

După ce, la 4 martie 2016, Curtea Constituțională a adoptat hotărârea prin care a fost schimbată modalitatea de alegere a șefului statului, mai multe partide politice și-au antrenat forțele în alegerile prezidențiale din 30 octombrie 2016. Deși au fost organizate o serie de consultări privind identificarea unui candidat comun al forțelor politice pro-europene, doar Partidul Acțiune și Solidaritate, Partidul Platforma Demnitate și Adevăr (PPPDA) și Partidul Liberal Democrat din Moldova (PLDM) au anunțat că vor face front comun la alegerile prezidențiale.

Totuși, la etapa inițială, PAS și PPDA și-au desemnat propriii candidați, însă, după realizarea unor sondaje de opinie publică, candidatul Platformei DA, Andrei Năstase s-a retras din competiția electorală în favoarea Maiei Sandu. Decizia celor două formațiuni politice, de a desemna un candidat unic la alegerile prezidențiale, a fost salutată și susținută de mai multe partide politice din Republica Moldova, dar și de Partidul Popular European.

Totodată, vicepreședintele Partidului Popular European din Moldova (PPEM), Oazu Nantoi, și-a exprimat susținerea pentru Maia Sandu, după ce liderul PPEM, Iurie Leancă, a refuzat repetat să se retragă din competiția electorală în favoarea candidatului unic. În cursa electorală pentru alegerea șefului statului s-a înregistrat și candidatul Partidului Democrat din Moldova (PDM), Marian Lupu, însă cu trei zile înainte de ziua alegerilor acesta s-a retras din campania electorală și a anunțat că o va susține pe Maia Sandu, președinta PAS, deși, în perioada electorală posturile TV afiliate PDM au reflectat contrariul în buletinele de știri.

În ciuda unei campanii electorale calificată în presă drept plină de acuzații nocive, Maia Sandu a obținut în primul tur de scrutin 38,71% din voturi, iar în al doilea tur a acumulat 47,89% din sufragii sau locul doi în preferințele alegătorilor. Rezultatele înregistrate de candidatul comun în primul și al doilea tur de scrutin au fost influențate semnificativ de mobilizarea fără precedent a cetățenilor moldoveni din Diasporă. 

Alegeri locale cu final neașteptat...

La începutul anului 2018 s-au creat circumstanțele care au declanșat alegerile locale noi în municipiul Chișinău. În acest context, PAS l-a susținut plenar pe liderul Platformei DA, Andrei Năstase, în calitate de candidat la funcția de primar general. În al doilea tur al alegerilor, care a avut loc la 3 iunie 2018, Andrei Năstase, aflat în competiție cu candidatul socialiștilor, a obținut 52,57% din sufragii.  

Alegerile au fost însă anulate de instanța de judecată, pe motiv că unul dintre concurenți ar fi făcut agitație electorală pe Facebook în ziua scrutinului. După deciziile pronunțate de instanțele de judecată, Partidul Acțiune și Solidaritate și Platforma Demnitate și Adevăr au demarat ample acțiuni de protest. Totodată, cele două formațiuni politice, alături de PLDM și alte grupuri de cetățeni din Republica Moldova, au anunțat la 27 iunie 2018 despre crearea Mișcării de Rezistență Națională „ACUM”, care își propunea să continue protestele și să solicite anularea sistemului electoral mixt, precum și tragerea la răspundere penală a judecătorilor care au invalidat alegerile pentru șefia capitalei.

În cadrul alegerilor parlamentare din 24 februarie 2019, PAS împreună cu Platforma DA și reprezentanți ai societății civile formează blocul electoral ACUM. În urma scrutinului, aceștia reușesc să obțină 26 de mandate. În Parlament se formează totuși două fracțiuni diferite, PAS-ului revenindu-i 15 fotolii de deputat. 

La 8 iunie 2019, lidera PAS, Maia Sandu, a fost desemnată și aleasă în funcția de prim-ministră a Republicii Moldova, cu votul deputaților socialiști și cei din Blocul ACUM. În aceeași zi Curtea Constituțională a Republicii Moldova (condusă atunci de judecătorul Mihai Poalelungi) a declarat decizia drept neconstituțională. În rezultat, a izbucnit o criză politică, Guvernul Filip și Partidul Democrat refuzând să predea puterea.

În cele din urmă, Curtea Constituțională și-a anulat deciziile pe 15 iunie, liderul democrat Vlad Plahotniuc a părăsit țara, iar Sandu a rămas să conducă Guvernul. Cabinetul de miniștri condus de Maia Sandu a funcționat doar cinci luni. Pe 12 noiembrie 2019, fiind demis prin moțiune de cenzură, inițiată de socialiști și votată în cadrul ședinței Parlamentului de 63 de deputați din fracțiunile PSRM și PDM.

Alegeri prezidențiale și o premieră istorică...

La alegerile prezidențiale din 2020, PAS a propus candidatura Maiei Sandu. De această dată, partidele care o susținuseră în alegerile din 2016, în cadrul unei alianțe care avea să devină Blocul ACUM, și-au înaintat proprii candidați: PLDM pe Tudor Deliu și Platforma DA pe Andrei Năstase.

După primul tur al alegerilor, Sandu a obținut cel mai mare număr de voturi - 36,16%, devansându-l pe președintele în exercițiu Igor Dodon cu 3,5 puncte procentuale. A doua zi după anunțarea rezultatelor, candidații de dreapta Andrei Năstase, Octavian Țîcu, Dorin Chirtoacă și Tudor Deliu și-au exprimat sprijinul pentru Sandu în turul doi. La 15 noiembrie, Maia Sandu obține 57,72% din sufragii, devenind prima femeie președintă din istoria Republicii Moldova și politicianul ales direct cu cel mai mare număr de voturi.

La scurt timp, președinta aleasă, Maia Sandu, a renunțat la calitatea de membru de partid și la funcția de președintă a Partidului Acțiune și Solidaritate. 

Actualmente, interimatul funcției de președinte PAS este asigurat de prim-vicepreședintele formațiunii - Igor Grosu. 

Chiar dacă nu mai e membra partidului, pentru că legea nu-i permite, imaginea președintei Maiei Sandu este deseori asociată cu acțiunile formațiunii. La evenimentul de lansare în campania electorală, numele ei a răsunat în aproape fiece discurs rostit de pe scenă. Mai mult, șefa statului a apărut pe cele două ecrane mari instalate în centrul orașului, iar printre cei care au ținut discursuri în fața mulțimii s-au numărat și consilieri ai președintei. Activiștii partidului nu au ezitat să prezinte declanșarea anticipatelor drept o reușită a Maiei Sandu și o promisiune electorală îndeplinită.  

În alegerile parlamentare anticipate din 11 iulie, PAS va figura cu numărul cinci în buletinul de vot. 

Cele mai populare

Agora

AGORA își propune să devină cea mai credibilă instituție media din Republica Moldova prin calitatea și diversitatea conținutului, să fie prima alegere a cititorilor pentru știrile și analizele online.

REȚELE SOCIALE

  • Facebook
  • Instagram
  • Youtube
  • Twitter
  • Telegram
  • RSS Feed

APLICAȚIE

  • App Store
  • Google Play
© 2023 Interact Media SRL
  • Mastercard
  • Visa
  • PayPal