Istoria alegerilor parlamentare: Cum s-a schimbat componența Legislativului în 30 de ani de independență (INFOGRAFIC)

Istoria alegerilor parlamentare: Cum s-a schimbat componența Legislativului în 30 de ani de independență (INFOGRAFIC)

În cei 30 de ani de independență, componența Legislativului R. Moldova s-a modificat de nouă ori. Patru scrutine parlamentare au fost organizate anticipat, în majoritatea cazurilor motivul dizolvării Legislativului fiind incapacitatea deputaților de a alege un președinte. Așa s-a întâmplat în anii 2001, 2009 și 2010. În timp, unele partide au reușit să mențină încrederea electoratului său. Alte au dispărut nu doar din Parlament, dar și de pe scena politică. Alte forțe politice, abia își încerc puterile. Iată cum s-a schimbat în acești ani componența Legislativului.

Iarna anului 1994: Primele alegeri democratice 

Primele alegeri parlamentare în R. Moldova, de la proclamarea independenței, au fost organizate la 27 februarie 1994, fiind considerate și primele alegeri parlamentare anticipate. Lupta electorală s-a ținut între 33 de concurenţi electorali. Printre aceștia s-au numărat patru blocuri electorale, nouă partide şi 20 candidaţi independenţi. Parlamentul de Legislatura I a fost format în rezultat din deputații:Partidului Democrat Agrar din Moldova (56 mandate), Blocul electoral „Partidul Socialist şi Mişcarea Unitate-Единство” (28 mandate), Blocul Ţăranilor şi Intelectualilor (11 mandate) şi Alianţa Frontului Popular Creştin Democrat ( nouă mandate).

1998: În Parlament intră patru partide

La 22 martie 1998, alegătorii au ieșit la un nou scrutin parlamentar. De această dată, la alegeri au participat 82 de concurenţi electorali, marea parte fiind candidați independenți - 67 la număr. Totodată, în cursă s-au înscris șase blocuri electorale și nouă partide. Conform distribuției voturilor, în Legislativ au intrat: Partidul Comuniștilor din Republica Moldova (40 mandate), Blocul electoral „Convenția Democrată din Moldova” (26 de mandate), Blocul electoral pentru o Moldovă Democratică și Prosperă (24 de mandate) şi Partidul Forțelor Democratice (11 mandate).

2001: Primul Legislativ dizolvat din incapacitatea de alegere a președintelui

În iulie 2000, prin modificări ale prevederilor din Constituție, șeful statului urma să fie ales direct de membrii Parlamentului, și nu prin vot direct cum prevedea practica anterioară. Exercițiul însă a eșuat, drept rezultat fiind anunțate alegeri parlamentare anticipate pentru 25 februarie.

La acest scrutin au participat 27 concurenţi electorali, dintre care cinci blocuri electorale, 12 partide şi mişcări social-politice şi 10 candidaţi independenţi.  În rezultat, cele 101 de mandate de deputat au fost divizate astfel: 71 de mandate au revenit Partidului Comuniștilor din Republica Moldova, 19 mandate - Blocului electoral „Alianța Braghiș” și 11 mandate a avut Partidul Popular Creștin Democrat.

Parlamentare 2005: Comuniștii trec pragul electoral a treia oară

Cea de-a patra componență a Parlamentului R. Moldova a fost aleasă la 6 martie 2005. La scrutinul parlamentar au participat 23 de concurenţi electorali. Aproape jumătate (12 concurenți) au fost candidați independenți. La fel, au participat două blocuri electorale și nouă partide. În rezultat, cele mai multe mandate le-a luat Partidul Comuniștilor din Republica Moldova (56 de mandate), forța politică reușind să intre în Parlament a treia oară consecutiv. Blocului electoral Moldova Democrată i-au revenit 34 de mandate. Este de remarcat că pragul electoral l-a depășit și Partidul Popular Creștin Democrat, care a obținut, la fel ca la alegerile din 2001, 11 mandate de deputat.

Aprilie, 2009: 17 candidați electorali din cei 21 înscriși în cursă, au ajuns să participe la scrutin

La alegerile parlamentare din 2009 s-au înscris în cursa electorală 21 de candidați. Totuși, pe final au ajuns să participe la scrutin 17 concurenți. În urma numărării voturilor, Partidul Comuniștilor din Republica Moldova a acumulat 60 de mandate, Partidul Liberal și Partidul Liberal Democrat din Moldova au avut câte 15 mandate fiecare și Alianța „Moldova Noastră” - 11 mandate. Acest Parlament însă nu a avut să țină mult. Două zile mai târziu, la 7-8 aprilie în capitală au izbucnit protestele. Deputații au eșuat pentru a doua oară în istoria independenței alegerea unui președinte, astfel, Legislativul a fost dizolvat și anunțate noi alegeri anticipate.

Iulie 2009: Noi alegeri parlamentare anticipate

La trei luni de la scrutinul parlamentar din aprilie, cetățenii țării sunt chemați repetat la urnele de vot. De această dată, prezența a fost de 58.77%. În Legislativ au intrat aceiași concurenți aleși mai devreme, plus PDM. Mandatele s-au divizat astfel: Partidul Comuniștilor din Republica Moldova - 48 mandate, Partidul Liberal Democrat din Moldova - 18 mandate, Partidul Liberal - 15 mandate, Partidul Democrat din Moldova - 13 mandate şi Alianța „Moldova Noastră” - șapte mandate.

2010: Și iar anticipate...

Un nou exercițiu de alegere a președintelui țării în 2009 a eșuat. Faptul a servit drept motiv de dizolvare a Parlamentului. Așa, la 28 noiembrie 2010, în R. Moldova s-au desfășurat cele de-a treilea alegeri anticipate parlamentare din perioada independenței. Pentru funcții de deputat în Legislativul țării au pretins 40 de concurenți electorali. Voturile alegătorilor însă au admis în Parlament doar patru partide care anterior au condus țara: PCRM - 42 mandate, PLDM - 32, PDM - 15 şi PL - 12.

Alegeri parlamentare 2014: În Legislativ intră Partidul Socialiștilor

Patru ani mai târziu, moldovenii au fost chemați din nou la vot. La 30 noiembrie 2014 urma să fie aleasă a opta componență a Parlamentului. Lista candidaților a inclus inițial 26 din poziții, însă, pentru ziua scrutinului au ajuns să figureze în buletinele de vot 24 de concurenți electorali. Cele 101 de mandate de deputat au fost divizate între PSRM — 25 mandate, PLDM — 23, PCRM — 21, PDM — 19 şi PL — 13.

24 februarie, 2019: Primele alegeri parlamentare în baza sistemului mixt paralel

Parlamentul de legislatura a X-a a fost ales în R. Moldova la sfârșitul iernii din 2019. În practica electorală avea să fie aplicat pentru prima oară sistemul electoral mixt paralel.

În rezultatul alegerilor, în Parlament au acces trei partide: Partidul Socialiștilor din Republica Moldova – 35 mandate, Partidul Democrat din Moldova – 30 mandate. Totodată, 26 de mandate de deputat au revenit Blocul electoral „ACUM”, format din două forțe politice- Partidul Acțiune și Solidaritate și Platforma DA.

La fel, numărul suficient de voturi pentru fotolii de deputat au obținut trei candidați independenți - Ion Groza, Alexandru Oleinic și Viorel Melnic.

Partidele care n-au intrat în Parlament: Cum s-au divizat voturile

În timp, deși n-au intrat în Parlament la scrutinele organizate de-a lungul anilor, mai multe forțe politice au continuat să participe la alegeri. Iată cum s-au împărțit voturile alegătorilor pentru cei care n-au reușit să depășească pragul electoral.

(n.r. datele privind numărul de voturi acumulate la scrutinul din 2019 reprezintă informația pentru circumscripția națională).

11 iulie: Ieșim la vot și alegem un nou Parlament

La 11 iulie, cetățenii R. Moldova urmează să aleagă o nouă componență a Parlamentului. Aceasta după ce pentru prima dată în istoria independenței R. Moldova Legislativul a fost dizolvat din cauza incapacității desemnării unui șef al Cabinetului de miniștri. Mai exact, au fost două tentative eșuate de învestire a unui Guvern. Cel puțin, candidații propuși la funcția de premeir de președinta Maia Sandu - Natalia Gavrilița și Igor Grosu, nu au obținut susținerea în Parlament. De altă parte, nici candidații susținuți de majoritatea formalizată- Mariana Durleșteanu și Vladimir Golovatiuc, nu au ajuns să fie numiți candidați pentru șefia Guvernului. În plus, la 23 martie s-au împlinit trei luni de la data demisiei Guvernului Chicu (23 decembrie 2020), termen limită pentru investirea unui Executiv. 

La 15 aprilie magistrații Curții Constituționale constată că imposibilitatea învestirii unui Guvern constituie circumstanțe de dizolvare a Parlamentului. Iar la 28 aprilie, președinta Maia Sandu anunță dizolvarea Legislativului și stabilește data de 11 iulie, zi pentru scrutinul parlamentar anticipat.

În cursa electorală participă 23 de concurenți electorali. Între aceștia, se numără două blocuri electorale, 20 de partide politice și un candidat independent.

Avem puterea să ne ajutăm unii pe ceilalți….

Dacă și tu crezi că ceea ce citești pe acest site sunt informații importante, atunci susține munca redacției AGORA cu un abonament digital ca să devină mai bună, să facă știri deosebite, interviuri mai interesante, articole și povești care să te facă să vrei să le recitești și să le distribui prietenilor tăi.

Mai mult, răsplătim fiecare abonat cu un set de produse locale, împachetate cu dragoste de echipa de la From the Heart Shop, astfel contribuim împreună la promovarea produselor de-acasă, din Moldova.

Devino de astăzi Susținător, Fan sau Ambasador AGORA

Vezi și aceste știri
Avem pagină de alegeri: Găsești tot de ce ai nevoie printr-un singur click

Avem pagină de alegeri: Găsești tot de ce ai nevoie printr-un singur click

CEC a lansat Centrul de Apel pentru alegerile parlamentare anticipate

CEC a lansat Centrul de Apel pentru alegerile parlamentare anticipate

Alegerile parlamentare anticipate din 11 iulie: Scrutinul cu cele mai multe femei candidate la funcția de deputată

Alegerile parlamentare anticipate din 11 iulie: Scrutinul cu cele mai multe femei candidate la funcția de deputată

CEC prezintă lista finală a concurenților electorali la alegerile parlamentare anticipate

CEC prezintă lista finală a concurenților electorali la alegerile parlamentare anticipate

În 2021 datoria de stat a R. Moldova a crescut cu circa 10 miliarde de lei

În 2021 datoria de stat a R. Moldova a crescut cu circa 10 miliarde de lei

Centrul de Sănătate Orhei anunță ca s-a opus hotărârii Comisiei teritoriale privind restricțiile epidemiologice

Centrul de Sănătate Orhei anunță ca s-a opus hotărârii Comisiei teritoriale privind restricțiile epidemiologice

Advertoriale
5 milioane de euro în sprijinul întreprinderile micro, mici și mijlocii din Moldova cu ajutorul EXIMBANK și BERD

5 milioane de euro în sprijinul întreprinderile micro, mici și mijlocii din Moldova cu ajutorul EXIMBANK și BERD

Endava Internship: Avantajele unui stagiu în Applications Management

Endava Internship: Avantajele unui stagiu în Applications Management

IuteCredit a achiziționat 10% din acțiunile Energbank

IuteCredit a achiziționat 10% din acțiunile Energbank

E un efort pe care nu-l putem face
singuri, așa că te așteptăm alături de noi
EMISIUNI
  • Copiii știu mai bine: Clasa politică, la control (VIDEO)
    Copiii știu mai bine: Clasa politică, la control (VIDEO)
  • Copiii știu mai bine: Ce-și doresc femeile? Ce-și doresc bărbații? (VIDEO)
  • Copiii știu mai bine: Pune-un ban deoparte (VIDEO)
  • Copiii știu mai bine: Totul despre bani (VIDEO)
  • Copiii știu mai bine: Care-i treaba cu șefii, ce mașini conduc și de ce au camere video în birou (VIDEO)
Cele mai populare
  • 1
    Totul până la președinte: Cum un proverb citit în direct la TV a dus la arestarea unei jurnaliste din Turcia
  • 2
    Jurnalistul Valeriu Cațer a plecat la Ceruri: „S-a stins Vulcan-ul”
  • 3
    De săptămâna viitoare taximetrele ar putea renunța la activitate . Care este motivul
  • 4
    Guvernul reacționează la deciziile luate de CTESP Orhei: „Aceste decizii sunt nule”
Canalul nostru de pe YouTube
Autentificare
Ai uitat parola?
Salvează articolul

Pentru a activa această opțiune, e nevoie să fii logat pe AGORA.

Articolele salvate pentru mai târziu, le vei putea găsi în profilul tău.

Urmărește subiectul

Pentru a activa această opțiune, e nevoie să fii logat pe AGORA.

Subiectele urmărite le vei putea găsi în profilul tău.