Partidul Unității Naționale: Parcursul unioniștilor care au preferat să meargă separat în electorală (VIDEO)

Partidul Unității Naționale: Parcursul unioniștilor care au preferat să meargă separat în electorală (VIDEO)


Partidul Unității Naționale este cu numărul zece în buletinul de vot la alegerile parlamentare anticipate din 11 iulie 2021. Partidul Unității Naționale este o formațiune politică românească, de centru-dreapta cu o doctrină creștin-democrată. Partidul militează pentru reunificarea României cu Republica Moldova, aderarea la NATO și integrarea în Uniunea Europeană.

O parte dinte fruntașii partidului își trag rădăcinile din Partidul Liberal, mai exact, din perioada scindării acestuia. Prima denumire a formațiunii a fost Partidul Dreapta, fondat pe 5 septembrie 2015. Printre membrii grupului de inițiativă s-au numărat Ana Guțu, Dorin Dușciac, Vitalie Marinuță (fost ministru al Apărării propus de PL, actualmente președinte al Partidului Verde Ecologist) și Ilie Ilașcu. La ședința de constituire a grupului de inițiativă a participat și fosta ministră a Justiției din România Monica Macovei.

Doi ani mai târziu, în februarie 2017 are loc un congres extraordinar al Dreptei, în cadrul căruia este decisă schimbarea denumirii partidului din „Dreapta” în „Partidul Unității Naționale”. Inițiativa i-a aparținut fostului președinte al României Traian Băsescu, ales, la congresul de constituire, în calitate de președinte de onoare al PUN.

„Funcția de președinte rămâne vacantă până la restabilirea cetățeniei moldovenești a lui Băsescu”, declara atunci fondatorul partidului Anatol Șalaru (și el fost liberal, ministru al Transporturilor).

În decembrie 2019, are loc al doilea Congres extraordinar al formațiunii, în cadrul căruia în calitate de președinte al partidului a fost ales Octavian Țîcu, istoric și fost boxer profesionist.

PUN este unica formațiune unionistă care a refuzat să coalizeze cu alte partide într-un bloc comun pentru scrutinul din 11 iulie, liderul formațiunii menționând că ar fi fost gata pentru consolidarea forțelor în cazul în care ar fi fost propusă o denumire neutră și participarea pe o listă comună sub sigla AUR. 

Primii cinci candidați din lista electorală pentru scrutinul din 11 iulie

Lista de candidați pentru alegerile parlamentare anticipate este deschisă de președintele partidului, Octavian Țîcu, urmat de Iurie Reniță și Ana Guțu. Următoarele două poziții sunt completate de doi juriști: Alexandru Arseni și Ion Cobîșenco.

Actualmente, Octavian Țicu este deputat, ajuns în Legislativ după parlamentarele din februarie 2019 pe listele blocului ACUM. Câteva luni mai târziu, acesta a părăsit fracțiunea parlamentară PPDA din care făcea parte, invocând acordul temporar semnat între Blocul ACUM și PSRM, pe care l-a calificat drept o eroare politică. La 20 octombrie 2019, Țîcu participă la alegerile locale pentru funcția de primar general de Chișinău și ia 4,76% din sufragii. Și-a încercat puterile și la prezidențialele din 2020, unde a acumulat 2,01%.

Pe parcursul activității sale de parlamentar, Țîcu s-a remarcat prin discursuri și replici acide în raport cu deputații socialiști, pe care i-a acuzat că „rămân ancorați în bâdlismul sovietic”.

Iurie Reniță, fost ambasador al Republicii Moldova în România și prin cumul în Muntenegru și Serbia, a ajuns deputat după scrutinul din februarie 2019, la fel pe listele Blocului ACUM, câștigând o circumscripție din Chișinău. Reniță a devenit cunoscut pentru filmulețele pe care le-a publicat în mai 2020, arătând imagini în care Plahotniuc i-ar oferi lui Dodon o sacoșă în care, se presupune ca ar fi fost bani. Imaginile au fost înregistrate la fostul sediu al Partidului Democrat.

Citește și: Reniță, despre imaginile video cu Dodon și „culiocul”: „Plahotniuc a făcut înregistrarea, dar nu am primit-o de la el”

La fel, Iurie Reniță a ieșit de mai multe ori cu declarații precum că Exclusiv Media SRL, controlată de deputatul socialist Corneliu Furculiță, ar fi fost implicată în dosarul de spălare de bani.

Ana Guțu a mai fost deputată în Parlamentul Republicii Moldova, din 2009 până-n 2014. La început a făcut parte din fracţiunea Partidului Liberal. În 2013, împreună cu alți colegi, părăsește PL-ul și ia parte la constituirea Partidului Liberal Reformator. Este aleasă co-preşedinte a formațiunii, funcţie pe care o deţine până în noiembrie 2014. În septembrie 2015, împreună cu un grup de iniţiativă, creează un alt partidul politic „Dreapta”, iar în februarie 2016 este aleasă preşedintă a partidului.

Până de curând, Guțu a fost și secretară de stat în cadrul Departamentului pentru Relația cu Republica Moldova din Guvernul României.

Promisiuni electorale: 

  • Soluționarea marilor dosare de corupție prin conectarea la sistemul de justiție al României și al UE; Justiția trebuie să fie independentă, iar toți cei care au jefuit R. Moldova trebuie să răspundă în fața legii și să restituie banii statului;
  • Unificarea sistemului de salarizare și asistență socială: salariul minim pe economie – 10 mii MLD; indemnizație lunară unică pentru copii – 1,5 mii MLD; pensie minimă – 4 mii MLD;
  • Obținerea independenței energetice prin conectarea la sistemul energetic din România;
  • Modernizarea și ajustarea sistemului medical;
  • Unificarea Infrastructurii cu România: autostrăzile Unirii Chișinău – Iași; Chișinău – București; Bălți  - Suceava; Cahul – Constanța; dar și Autostrada Giurgulești – Naslavcea; construcția ecartamentului feroviar european;
  • Unificarea sistemului de educație, cercetare, cultură, tineret și sport;
  • Construcția parcurilor de prelucrare a produselor agricole în zona frontalieră pe Prut;
  • Conectarea la sistemul de comunicații și infrastructură digitală din România;
  • Orientare externă spre Vest: împreună cu România, UE și NATO;
  • Revenirea la județe și descentralizarea administrativă pentru cetățeni.

Menționăm că acest articol face parte dintr-o serie de materiale de prezentare a tuturor concurenților electorali înscriși în cursa pentru alegerile parlamentare anticipate, din 11 iulie 2021. Le puteți găsi pe toate pe pagina dedicată alegerilor: agora.md/alegeri2021.

Dacă tot ai ajuns aici...

...înseamnă că ți-a plăcut articolul sau te preocupă subiectul. Noi vrem să venim cu cât mai multe articole pe care să le citești până la final. Acum le poți spune direct jurnaliștilor din redacție ce vrei să citești și în ce format.

Noi păstrăm jurnalismul AGORA deschis tuturor. Nu avem în spate oligarhi sau politicieni și nimeni nu-i dictează editorului cum să scrie despre un subiect sau altul. Sprijinul tău ne va ajuta să ne păstrăm această independență. Orice contribuție, oricât de mare sau mică, este extrem de valoroasă pentru noi.

Sprijină AGORA astăzi cu doar 98 de lei. Mulțumim.

Vezi și aceste știri
Partidul Unității Naționale a fost înregistrat la Ministerul Justiției. Șalaru: Vine un congres cu multe surprize

Partidul Unității Naționale a fost înregistrat la Ministerul Justiției. Șalaru: Vine un congres cu multe surprize

Partidul „Dreapta” s-a transformat în Partidul Unității Naționale, în frunte cu Anatol Șalaru

Partidul „Dreapta” s-a transformat în Partidul Unității Naționale, în frunte cu Anatol Șalaru

Octavian Țîcu a primit 150 de cereri prealabile de chemare în judecată de la Partidul Șor

Octavian Țîcu a primit 150 de cereri prealabile de chemare în judecată de la Partidul Șor

Advertoriale
Oportunități de carieră pentru viitorii studenți, în sudul țării. De ce să alegi studiile la Cahul?

Oportunități de carieră pentru viitorii studenți, în sudul țării. De ce să alegi studiile la Cahul?

EXIMBANK lansează o nouă strategie de comunicare, dezvoltată pentru toate cele 11 subsidiare internaționale ale Intesa Sanpaolo

EXIMBANK lansează o nouă strategie de comunicare, dezvoltată pentru toate cele 11 subsidiare internaționale ale Intesa Sanpaolo

Au luat „Credite pentru tehnică” și au câștigat premii. Cine sunt cei 16 norocoși ai tombolei organizată de MAIB

Au luat „Credite pentru tehnică” și au câștigat premii. Cine sunt cei 16 norocoși ai tombolei organizată de MAIB

E un efort pe care nu-l putem face
singuri, așa că te așteptăm alături de noi
EMISIUNI
  • Podcastul „Bilet în Parlament”: Tărț la PAS. Analizăm promisiunile noii majorități parlamentare și cât de reale sunt acestea (AUDIO)
    Podcastul „Bilet în Parlament”: Tărț la PAS. Analizăm promisiunile noii majorități parlamentare și cât de reale sunt acestea (AUDIO)
  • Podcastul „Bilet în Parlament”: Viața de deputat, între glamour și birocrație. Discuție cu fostul parlamentar Vadim Pistrinciuc (AUDIO)
  • De la 11, cu Veaceslav Platon despre promisiunile electorale ale lui Veaceslav Valico
  • LIVE cu Ștefan Gligor, președintele Partidului Schimbării
  • De la 11, cu Vasile Ceban candidat la parlamentare pe lista Partidului Legii și Dreptății
Cele mai populare
  • 1
    Bodyguarzii din Moldova, printre cei mai buni din lume. Ofițerii SPPS au cucerit medalia de argint la campionatul internațional al gărzilor de corp
  • 2
    Concedierea angajaților din funcție pe motivul refuzului de a se vaccina este ilegală. Precizările Avocatului Poporului
  • 3
    Pașaportul de vaccinare: În ce țări din Europa este obligatoriu pentru cei care vor să meargă în locurile publice
  • 4
    Câți din deputații legislaturii a XI-a sunt la primul mandat
Autentificare
Ai uitat parola?
Salvează articolul

Pentru a activa această opțiune, e nevoie să fii logat pe AGORA.

Articolele salvate pentru mai târziu, le vei putea găsi în profilul tău.

Urmărește subiectul

Pentru a activa această opțiune, e nevoie să fii logat pe AGORA.

Subiectele urmărite le vei putea găsi în profilul tău.