O parte dinte fruntașii partidului își trag rădăcinile din Partidul Liberal, mai exact, din perioada scindării acestuia. Prima denumire a formațiunii a fost Partidul Dreapta, fondat pe 5 septembrie 2015. Printre membrii grupului de inițiativă s-au numărat Ana Guțu, Dorin Dușciac, Vitalie Marinuță (fost ministru al Apărării propus de PL, actualmente președinte al Partidului Verde Ecologist) și Ilie Ilașcu. La ședința de constituire a grupului de inițiativă a participat și fosta ministră a Justiției din România Monica Macovei.

Doi ani mai târziu, în februarie 2017 are loc un congres extraordinar al Dreptei, în cadrul căruia este decisă schimbarea denumirii partidului din „Dreapta” în „Partidul Unității Naționale”. Inițiativa i-a aparținut fostului președinte al României Traian Băsescu, ales, la congresul de constituire, în calitate de președinte de onoare al PUN.

„Funcția de președinte rămâne vacantă până la restabilirea cetățeniei moldovenești a lui Băsescu”, declara atunci fondatorul partidului Anatol Șalaru (și el fost liberal, ministru al Transporturilor).

În decembrie 2019, are loc al doilea Congres extraordinar al formațiunii, în cadrul căruia în calitate de președinte al partidului a fost ales Octavian Țîcu, istoric și fost boxer profesionist.

PUN este unica formațiune unionistă care a refuzat să coalizeze cu alte partide într-un bloc comun pentru scrutinul din 11 iulie, liderul formațiunii menționând că ar fi fost gata pentru consolidarea forțelor în cazul în care ar fi fost propusă o denumire neutră și participarea pe o listă comună sub sigla AUR. 

Primii cinci candidați din lista electorală pentru scrutinul din 11 iulie

Lista de candidați pentru alegerile parlamentare anticipate este deschisă de președintele partidului, Octavian Țîcu, urmat de Iurie Reniță și Ana Guțu. Următoarele două poziții sunt completate de doi juriști: Alexandru Arseni și Ion Cobîșenco.

Actualmente, Octavian Țicu este deputat, ajuns în Legislativ după parlamentarele din februarie 2019 pe listele blocului ACUM. Câteva luni mai târziu, acesta a părăsit fracțiunea parlamentară PPDA din care făcea parte, invocând acordul temporar semnat între Blocul ACUM și PSRM, pe care l-a calificat drept o eroare politică. La 20 octombrie 2019, Țîcu participă la alegerile locale pentru funcția de primar general de Chișinău și ia 4,76% din sufragii. Și-a încercat puterile și la prezidențialele din 2020, unde a acumulat 2,01%.

Pe parcursul activității sale de parlamentar, Țîcu s-a remarcat prin discursuri și replici acide în raport cu deputații socialiști, pe care i-a acuzat că „rămân ancorați în bâdlismul sovietic”.

Iurie Reniță, fost ambasador al Republicii Moldova în România și prin cumul în Muntenegru și Serbia, a ajuns deputat după scrutinul din februarie 2019, la fel pe listele Blocului ACUM, câștigând o circumscripție din Chișinău. Reniță a devenit cunoscut pentru filmulețele pe care le-a publicat în mai 2020, arătând imagini în care Plahotniuc i-ar oferi lui Dodon o sacoșă în care, se presupune ca ar fi fost bani. Imaginile au fost înregistrate la fostul sediu al Partidului Democrat.

Citește și: Reniță, despre imaginile video cu Dodon și „culiocul”: „Plahotniuc a făcut înregistrarea, dar nu am primit-o de la el”

La fel, Iurie Reniță a ieșit de mai multe ori cu declarații precum că Exclusiv Media SRL, controlată de deputatul socialist Corneliu Furculiță, ar fi fost implicată în dosarul de spălare de bani.

Ana Guțu a mai fost deputată în Parlamentul Republicii Moldova, din 2009 până-n 2014. La început a făcut parte din fracţiunea Partidului Liberal. În 2013, împreună cu alți colegi, părăsește PL-ul și ia parte la constituirea Partidului Liberal Reformator. Este aleasă co-preşedinte a formațiunii, funcţie pe care o deţine până în noiembrie 2014. În septembrie 2015, împreună cu un grup de iniţiativă, creează un alt partidul politic „Dreapta”, iar în februarie 2016 este aleasă preşedintă a partidului.

Până de curând, Guțu a fost și secretară de stat în cadrul Departamentului pentru Relația cu Republica Moldova din Guvernul României.

Promisiuni electorale: 

• Soluționarea marilor dosare de corupție prin conectarea la sistemul de justiție al României și al UE; Justiția trebuie să fie independentă, iar toți cei care au jefuit R. Moldova trebuie să răspundă în fața legii și să restituie banii statului;
• Unificarea sistemului de salarizare și asistență socială: salariul minim pe economie – 10 mii MLD; indemnizație lunară unică pentru copii – 1,5 mii MLD; pensie minimă – 4 mii MLD;
• Obținerea independenței energetice prin conectarea la sistemul energetic din România;
• Modernizarea și ajustarea sistemului medical;
• Unificarea Infrastructurii cu România: autostrăzile Unirii Chișinău – Iași; Chișinău – București; Bălți  - Suceava; Cahul – Constanța; dar și Autostrada Giurgulești – Naslavcea; construcția ecartamentului feroviar european;
• Unificarea sistemului de educație, cercetare, cultură, tineret și sport;
• Construcția parcurilor de prelucrare a produselor agricole în zona frontalieră pe Prut;
• Conectarea la sistemul de comunicații și infrastructură digitală din România;
• Orientare externă spre Vest: împreună cu România, UE și NATO;
• Revenirea la județe și descentralizarea administrativă pentru cetățeni.

Menționăm că acest articol face parte dintr-o serie de materiale de prezentare a tuturor concurenților electorali înscriși în cursa pentru alegerile parlamentare anticipate, din 11 iulie 2021. Le puteți găsi pe toate pe pagina dedicată alegerilor: agora.md/alegeri2021.