Istoria

Începând cu primăvara anului 2015, Platforma DA a organizat proteste paşnice, iar la 6 septembrie 2015 în Piaţa Marii Adunări Naţionale din Chişinău a iniţiat o acţiune de protest non-stop. Era perioada în care, militanții și-au instalat corturi în fața Guvernului și petreceau zile și nopți în PMAN cerând guvernării, printre altele, publicarea raportului Kroll și pornirea unei investigații internaționale privind jaful secolului și spălarea de bani.

La baza creării Partidului Platforma Demnitate și Adevăr a stat o farmațiune deja existentă cu denumirea de Partidul Forța Poporului și un grup de activiști ai Platformei Civice Demnitate și Adevăr. La Congresul Extraordinar al Partidului Forța Poporului, desfășurat pe 13 decembrie, 2015, s-a decis schimbarea denumirii formațiunii în Partidul Politic Platforma Demnitate și Adevăr.

În calitate de președinte al partidului a fost ales unanim unul dintre liderii mișcării protestatare - Andrei Năstase. Presa, care sprijinea la acea vreme PDM, susținea că Victor Ţopa şi Viorel Ţopa ar conduce din umbră Platforma „Demnitate şi Adevăr”, iar Andrei Năstase ar fi executorul directivelor venite de la cei doi oameni de afaceri care ar urmări venirea la putere în Republica Moldova ca să scape de executarea pedepsei penale şi să se răzbune pe Plahotniuc.

Politica

În iarna lui 2016, atunci când președintele Nicolae Timofti îl numea premier pe democratul Pavel Filip, protestelor antiguvernamentale organizate de PPDA li se alătură Renato Usatîi și Igor Dodon. Ulterior, prin toamna anului 2020, s-a vehiculat că ieșirea în stradă a lui Renato Usatîi și Igor Dodon alături de protestatarii Platformei Demnitate și Adevăr ar fi fost coordonată de fostul lider democrat Vlad Plahotniuc. Spuneau asta atât liderul Partidului Platforma DA, Andrei Năstase, cât și președintele Partidului Nostru, Renato Usatîi. Potrivit celor doi, acest lucru l-ar fi recunoscut atunci Igor Dodon în persoană, doar că ei înșiși nu s-ar fi atins de bani.

În toamna anului 2016, avocatul și liderul Platformei, Andrei Năstase, candidează pentru funcția de președinte (după ce o decizie a Curții Constituționale modifică procedura de alegere a șefului statului). Apropo, el a fost unul dintre promotorii schimbarii Constituției pentru alegerea șefului statului, direct de către popor. Înainte de primul tur din 30 octombrie 2016, Năstase se retrage în favoarea Maiei Sandu, lidera Partidului Acțiune și Solidaritate, cu scopul ca forțele de dreapta europene, să se consolideze. Gestul lui și-a găsit reciprocitatea în sprijinul obținut din partea liderei PAS la alegerile locale noi pentru funcția de primar general al municipiului Chișinău, din mai-iunie 2018. Năstase a câștigat mandatul de primar (52,57%), devansându-l pe socialistul Ion Ceban, dar alegerile au fost invalidate pe motiv că acesta, contrar prevederilor Codului Electoral, ar fi făcut agitație electorală în ziua alegerilor. Aceste circumstanțe l-au poziționat pe Andrei Năstase printre liderii opoziției, care au fondat Mișcarea de Rezistență ACUM.

Pentru că scrutinul local din 2018 a fost declarat nul, edilul Chișinăului urma să fie ales la localele din 2019. Pe 20 octombrie 2019, Andrei Năstase, propus de Blocul ACUM (Platforma DA+PAS) pierde fotoliul de primar general în fața rivalului său socialist, la o diferență de peste 11 mii de voturi. Chiar și așa, Năstase nu a plecat din țară, așa cum a promis că o va face în cazul unei înfrângeri și își continuă viața politică, la Chișinău.

La parlamentarele din februarie 2019, Blocul electoral „ACUM” obține 26 mandate de deputat. După alegeri, componentele ACUM au constituit fracțiuni parlamentare separate, Platforma DA fiind reprezentată de 12 deputați. Mai târziu, unul dintre ei, Octavian Țîcu, părăsește fracțiunea și rămâne neafiliat.

Vara lui 2019, îi aduce pe cei din Blocul ACUM într-o coaliție cu PSRM, cu scopul de a-l debarca de la putere pe Vlad Plahotniuc. Noua majoritate votează un nou Guvern în frunte cu Maia Sandu. Din cele zece fotolii ale Cabinetului de ministri, două locuri le-au fost atribuite Platformei DA. Năstase ajunge ministru de Interne, iar Stanislav Pavlovschi – ministru al Justiției. Din noua funcție, Năstase se remarcă cu momentul în care inaugureaza un crucifix în incinta Ministerului Afacerilor Interne, fapt care a stârnit reacții dure.

Cinci luni mai târziu, socialiștii înregistrează moțiune de cenzură împotriva Guvernului și împreună cu democrații dau jos Cabinetul Sandu. Drept urmare, Năstase rămâne fără nicio funcție în stat și cu un raiting scăzut. În schimb, ceilalți membri ai Platformei DA se manifestă în Parlamentul lucrativ până în aprilie 2021. În prezent, Andrei Năstase este consilier municipal, ales în cadrul alegerilor locale din toamna anului 2019.

Activitatea fracțiunii parlamentare  

Platformei DA i-a revenit un fotoliu de vicepreședinte în Parlamentul de legislatura a X-a, votat în iunie 2019, odată cu cedarea puterii de către Partidul Democrat și formarea alianței PSRM-ACUM. Acest loc e ocupat de Alexandr Slusari, cel care a condus și lucrările Comisiei de anchetă pentru elucidarea tuturor circumstanțelor devalizării sistemului bancar din Republica Moldova și investigării fraudei bancare.

Principalele inițiative promovate de DA-iști

1. Comisia parlamentară de anchetă, condusă de reprezentantul Platformei DA (Alexandru Slusari), în premieră a prezentat un raport detaliat privind devalizarea sistemului bancar în perioada 2011-2014.

2. Două Comisii parlamentare de anchetă, conduse de reprezentantul Platformei DA (Igor Munteanu), au prezentat rapoarte minuțioase despre modul fraudulos de concesionare a Aeroportului Internațional Chișinău, privatizări dubioase ale companiilor AIR Moldova și Tutun CTC și concesionarea gărilor auto.

3. Modificările în Legea finanțelor publice locale ce țin de redistribuirea impozitului pe venit a persoanelor fizice au majorat veniturile proprii ale satelor și orașelor, cu excepția Chișinăului, cu circa 680 de milioane de lei.

4. Deputații Platformei DA au inițiat prelungirea activității comerțului mic în baza patentelor, cu încă pe trei ani.

5. La inițiativa deputatului Platformei DA (Liviu Vovc) a fost introdusă pensia de urmaș în urma decesului întreținătorului angajat în sistemul medical infectat în condițiile luptei cu pandemia COVID-19.

6. A fost votat în Parlament proiectul Platformei DA privind crearea subzonei economice libere pentru satele din raionul Dubăsari.

7. A fost votat, la inițiativa deputaților Platformei DA, pachetul legii deofshorizării - un deziderat din programul partidului. După adoptarea acestei legi, companiile, controlate direct sau indirect din paradisele fiscale, nu pot participa în achiziții publice, privatizări, concesionări și parteniriate publice-private.

8. La propunerea Platformei DA a fost adoptată Hotărârea privind crearea Comisiei de anchetă privind investigarea Laundromatului, în frunte cu Inga Grigoriu.

9. Au fost operate modificări legislative care au micșorat mărimea amenzilor asupra populației și agenților economici pentru răspândirea infecției COVID-19.

10. La inițiativa Platformei DA, a fost stabilit cadrul legal care prevede alocarea sporurilor pentru cadrele medicale în condițiile pandemiei.

14. Urmare a amendamentului deputatului Platformei DA (Liviu Vovc) la legile bugetului de stat și cel de asigurări sociale, pensionarii cu pensia sub 3.000 de lei vor primi în anul 2021 indemnizație unică de 1.000 lei.

15. La inițiativa fracțiunii Platforma DA, au fost alocate resurse pentru investiții capitale în sumă de circa 30 mln lei pentru peste 60 primării. 

Disensiunile din Blocul ACUM

Deși Platforma DA și PAS au participat în bloc la alegerile parlamentare din 2019, s-au susținut reciproc la prezidențialele din 2016 și localele din Chișinău (2018), formațiunile s-au separat îndată în două fracțiuni parlamentare distincte după scrutinul parlamentar (2019). Chiar dacă, la nivel declarativ, cele două partide colaborau, relațiile păreau să nu mai fie la fel de apropiate ca pe vremea guvernării lui Vlad Plahotniuc. De exemplu, pentru alegerile parlamentare noi pentru circumscriptia nr 38 din Hîncești (15 martie 2020), cele două partide au susținut candidați diferiți. PAS a propus-o pe Olesea Stamate în calitate de candidată, iar Platforma DA a anunțat că îl va susține pe candidatul independent Grigore Cobzac, cel care a fost exclus din PAS după ce a decis să candideze independent și să nu o susțină pe Stamate. Niciunul dintre cei doi nu au câștigat, majoritatea voturilor obținându-le socialistul Ștefan Gațcan.

Neînțelegerile s-au perpetuat și în cadrul consiliilor autorităților locale. În aprilie 2021, consilierii PAS și cei ai Platformei DA își împărțeau pumni la ședința Consiliului Municipal Chișinău. Totul din cauza unui proiect imobiliar, criticat de societatea civilă, dar care urma să fie votat de consilierii Platformei PDA în tandem cu cei din PSRM, spre nemulțumirea PAS.

La parlamentarele anticipate din iulie 2021, cele două partide candidează separat. În timp ce membrii Platformei DA spun că cei de la PAS ar încerca să monopolizeze toate puterile din stat, cei din PAS vorbesc despre viziuni diferite pe care le-ar avea cele două partide. 

Menționăm că acest articol face parte dintr-o serie de materiale de prezentare a tuturor concurenților electorali înscriși în cursa pentru alegerile parlamentare anticipate, din 11 iulie 2021. Le puteți găsi pe toate pe pagina dedicată alegerilor: agora.md/alegeri2021.