Suma activelor oficiale de rezervă trebuie să acopere patru luni de importuri

În perioada independenței, suma activelor de rezervă ale Moldovei a crescut de la 76,3 milioane de dolari în 1993, la 3,8 miliarde de dolari. Nivelul de suficiență a activelor oficiale de rezervă variază și se stabilește în baza a doi indicatori. Mai exact, suma trebuie să acopere patru luni consecutive de importuri și totodată să asigure în totalitate soldul datoriei externe pe termen scurt a R. Moldova.

„În R. Moldova, în prezent, acești indicatori sunt mult peste acest minim al suficienței. Pentru anul curent activele oficiale de rezervă depășesc peste cinci luni de importuri și sunt cu mult peste soldul datoriei externe pe termen scurt care este de circa două miliarde de dolari. Activele oficiale de rezervă sunt principalul scut al R. Moldova împotriva crizelor macroeconomice, împotriva eventualelor șocuri negative”, explică pentru AGORA directorul executiv al Expert-Grup, Adrian Lupușor.

Din ce surse se acumulează activele oficiale de rezervă?

Întreaga gestiune a rezervei respective este încredințată Băncii Naționale. Suma se acumulează în urma mai multor activități. Un exemplu sunt intervențiile ocazionale ale BNM pe piața valutară internă a țării.

„BNM nu are drept obiectiv să influențeze cursul de schimb, așa cum el este determinat de cerere și ofertă. Dar câteodată, pentru a preveni fluctuații excesive, BNM fie cumpără exces de valută, fie vinde valută din contul de rezervă atunci când este o cerere prea mare pentru valută străină.

Pe parcursul ultimelor luni, chiar și pe parcursul perioadei pandemice a fost o evoluție surprinzătoare. A crescut oferta de valută, a fost chiar un exces de valută pe piață. Și pentru a preveni o aprecierea prea puternică a leului care putea să afecteze exportatorii de exemplu, BNM a intervenit pentru a procura o parte din acest exces de valută și în așa mod a completat nivelul activelor oficiale de rezervă”, explică Adrian Lupușor.

Banii se acumulează și din suportul oferit de partenerii de dezvoltare, cum ar fi credite și granturi care vin pe contul Ministerului Finanțelor și sunt deasemnea în valută străină.

Altă sursă sunt fluctuațiile cursului de schimb ale monedei în care sunt păstrate rezervele care în mare parte sunt deținute în euro, dolari SUA, lire sterline. Astfel, atunci când se depreciază celelalte valute în raport cu dolarul, atunci nivelul activelor poate să scadă, iar când se apreciază euro în raport cu dolarul - nivelul rezervelor exprimate în dolari crește.

Activele oficiale de rezervă mențin siguranța economică și cresc încrederea investitorilor străini

Țara are nevoie de aceste rezerve din mai multe considerente. Principalul scop este menținerea stabilității macrofinanciare în stat.

„De exemplu, dacă R. Moldova este lovită de o criză care implică anumite presiuni asupra monedei naționale, dacă scad exporturile, dacă scad investițiile, dacă oamenii intră într-o anumită panică și încep să scape de lei și se creează presiuni asupra leului, atunci BNM poate menține stabilitatea cursului de schimb prin vânzarea valutei străine pe piața internă din contul activelor oficiale de rezervă”, spune expertul economic.

Astfel de situații s-au întâmplat în criza din anul 2009, și în criza bancară din 2014-2015. 

„Dacă BNM nu intervenea pe piața valutară, leul putea să se deprecieze în mod dramatic așa cum am văzut în Kazahstan, chiar și în Federația Rusă, cu deprecierea bruscă a rublei în condiții de criză. Dar dacă analizăm evoluția monedei naționale atunci vedem că în pofida multiplelor șocuri și crize cu care se confruntă periodic R. Moldova, leul se menține relativ stabil. Noi nu am avut fluctuații excesive ale cursului de schimb așa cum au fost în alte țări”, precizează Adrian Lupușor.

Ce se întâmplă dacă suma activelor oficiale de rezervă scade sub nivelul de suficiență? 

În caz că suma scade sub nivelul minim stabilit ar putea afecta economia, ratingul de țară și încrederea investitorilor străini. Rolul rezervelor valutare este de a asigura credibilitatea și stabilitatea financiară a țării, de a onora plăți la obligațiunile externe ale statului și de a face față unor șocuri neprevăzute.

„În ultimul timp frecvența șocurilor negative a crescut ceea ce înseamnă că nivelul activelor oficiale de rezervă trebuie menținut mult peste nivelul minim considerat optimal.

Banii se păstrează în valută. Raportul euro/dolari/lire se modifică în funcție de fluctuațiile cursurilor valutare

BNM este entitatea care decide compoziția valutară în care sunt păstrate activele oficiale de rezervă. Deciziile se iau după ce specialiștii analizează evoluțiile valutelor internaționale și în funcție de stabilitatea valutelor. Acest lucru se face cu scopul de a evita  pierderile din variațiile cursului de schimb.

În ultimii cinci ani observăm că cea mai mare parte a rezervelor valutare se păstrează în dolari și euro. La finele anului 2020, cota dolarului a constituit 65,2%, în scădere față de 2019 când cota era de 66,4%. În schimb, rezervele în euro reprezintă 26,6% comparativ cu 2019 când cota era de 23,1%.

Cota în lire sterline a scăzut în ultimii cinci ani de la 17,2% în 2016, la 8,1% la finele anului 2020.

„În cadrul BNM există și instrumentar analitic, și oameni, care au rolul să monitorizeze fluctuațiile cursurilor valutare internațional și în baza la aceasta se iau decizii. Aceste decizii sunt destul de reușite de cele mai multe ori.  Vedem că nivelul activelor oficiale de rezervă, doar în luna mai a crescut cu 10 milioane de dolari deoarece s-a apreciat cursul de schimb ale monedei euro față de dolarul SUA. Deci este o contribuție pozitivă rezultată din diferențele de schimb valutar. Se întâmplă rar când avem pierderi”, punctează Adrian Lupușor.

Gestionarea rezervelor în valută generează venituri

Din gestionarea activelor oficiale de rezervă se obțin venituri. Mai exact, banii se păstrează în instrumente financiare:

• titluri de valoare
• conturi curente la alte bănci centrale și organizații financiare internaționale,
• plasamente la termen la băncile comerciale străine cu rating înalt,
• investiții în valorile mobiliare guvernamentale,
• investiții în valorile mobiliare emise de organizații supranaționale sau agenții guvernamentale.

Astfel, în anul 2019 BNM a reușit să scoată un profit de 50,8 milioane de lei din gestionarea rezervei. Acesta este cel mai mare indice din ultimii 10 ani. În 2020, venitul a scăzut de două ori, iar explicațiile sunt simple.

Venitul este mai curând un rezultat neintenționat așa cum principalul obiectiv al BNM este asigurarea stabilității și siguranța investițiilor. Aceasta înseamnă că banii sunt ținuți în instrumente financiare sigure care de regulă aduc un nivel de profitabilitate foarte scăzut. 

Totodată, expertul economic presupune că veniturile în 2020 ar fi scăzut din cauza crizei globale, condiții ăn care ratele dobânzilor în băncile unde se țin rezervele în valută ar fi scăzut.

„Asta are importanță secundară pentru că obiectivul este siguranța acestor plasamente. Mai bine să fie o profitabilitate mai mică dar instrumentele în care sunt ținute să fie sigure”, precizează Adrian Lupușor.

Veniturile obținute rămân tot în contul activelor oficiale de rezervă. Potrivit situației din 31 decembrie 2020, peste 50% din rezerve sunt investite în valori mobiliare, 19,3% constituie plasamentele la termen, iar 30,1% – menținute sub formă de numerar și disponibilități în conturi corespondente.

AGORA amintește că rezerva în valută a țării a fost mereu în vizorul clasei politice. Așa, spre exemplu, la finele anului 2019 Igor Dodon, pe atunci președinte al R. Moldova, a declarat că ar fi posibilă folosirea unui miliard de dolari din activele oficiale de rezervă pentru investiții în economie. Propunerea fostului președinte a stârnit nemulțumirile mai multor politicieni și experți în economie. În opinia lor, o astfel de acțiune ar pune în pericol economia statului și ar genera un șir de riscuri macrofinanciare așa cum țara avea atunci o datorie externă dublă față de suma rezervelor (suma datoriei era de circa șapte miliarde, iar suma rezervelor - trei miliarde de dolari).

Banca Națională a susţinut atunci că orice împrumut de la BNM acordat statului sau utilizarea rezervelor valutare în alte scopuri ar submina credibilitatea țării, ar afecta economia și ar pune în dificultate financiară cetățenii.

Economiștii din cadrul Centrului Expert-Grup au afirmat că inițiativa fostului preşedinte al ţării privind creditarea directă a Guvernului de către Banca Națională cu circa 20 miliarde lei este ilegală și periculoasă pentru economia țării.