OPINIE | Nu putem dezvolta sectorul ne-comercial fără un sistem de tracking complex

Mark Mazureanu
Mark Mazureanu

Specialist în politici comparate

Abordează subiecte în legătură cu programele de dezvoltare internațională, societate civilă, migrație și democratizare, mișcări sociale, globalizare, minorități etnice și diaspora, evoluția statalității și propagandă.

OPINIE | Nu putem dezvolta sectorul ne-comercial fără un sistem de tracking complex
foto simbol

Din momentul recunoașterii statutului de stat suveran, Moldova a început să beneficieze de multiple programe de finanțare oferite de donatorii străini. Suportul din exterior a contribuit substanțial la dezvoltarea economiei, infrastructurii, a instituțiilor politice, a justiției, a stimulat viața cultural-sportivă și a generat transformări pozitive în diverse domenii ale vieții sociale. Implementarea proiectelor de modernizare a implicat un lucru asiduu realizat în comun de numeroși actori guvernamentali, ne-guvernamentali, instituții de business și experți independenți. Efectele proiectelor implementate au schimbat din temelie toate aspectele vieții economice și au generat îmbunătățiri cardinale în sistemul socio-politic.
 

Lacunele programelor de dezvoltare

În același timp, dacă ar fi posibilitatea să realizăm un studiu complex care ar evalua proiectele realizate de-a lungul anilor pentru a determina corelația cost-eficacitate la nivel de implementare și beneficiile proiectelor la nivel de produs am putea vizualiza o imagine mai tristă. Datele ar scoate la iveală faptul că o bună parte din resurse a fost delapidată la implementare, altă parte a fost utilizată irațional iar a treia a fost pur și simplu îngropată în obiective care nu au adus o valoare adăugată sau au generat mai multe pierderi decât beneficii. Întrebările care ne frământă în acest context sunt cum se întâmplă situația că, după ani de activitate, zeci de agenții nu reușesc să învețe pe greșelile proiectelor trecute? Cum trebuie setate corect principiile de implementare în așa fel încât proiectele să genereze beneficii maxime? Cum trebuie optimizate costurile de tranzacție ca costurile de implementare să fie proporționalizate cu beneficiile generate? Cum estimăm beneficiile produse pe urma realizării proiectelor pentru a putea calcula succesul acestora? Pentru a răspunde la aceste și multe alte întrebări care țin de eficiența procesului de implementare avem nevoie pentru început de multiple date colectate sistemic de-a lungul anilor, apoi datele trebuie agregate și prelucrate, iar la final acestea trebuie corelare.

Validarea calității programelor de dezvoltare prin intermediul opiniei publice

Întrucât realizarea proiectelor adesea ridică întrebări de implementare agențiile de implementare țin în permanență să contacteze studii ale căror funcție constă în evaluarea eficacității actorilor implicați, a mecanismelor de implementare, a durabilității proiectelor, a calității de scurtă și lungă durată a rezultatelor produse și multe altele. Din păcate însă, multe din rezultatele colectate nu pot servi nici la evaluarea calității procedurilor de implementare folosite și nici la evaluarea de impact. Recunoscând pe interior, utilitatea scăzută a datelor obținute și a rezultatelor studiilor contractate, agențiile de implementare recurg la soluția împachetării elegante a datelor în rapoarte si scheme și prezentarea lor publicului larg în conferințe de presă. În așa fel, produsele de cercetare realizate sunt validate de opinia publică prin intermediul transparentizării procesului. Chiar dacă studiile elaborate aduc pe piață o oarecare informație utilă ele totuși nu-și îndeplinesc pe deplin misiunea pentru care au fost contractate, care constă în evaluarea produsului, a procesului și a sustenabilității instituționale și a altor elemente importante afiliate proiectelor implementate.  

Lipsa datelor pentru validarea calității programelor de dezvoltare

Cel mai des, calitatea neconformă a studiilor de evaluare nu este condiționată de calitatea joasă a experților implicați în evaluare dar este condiționată de lipsa datelor. Dacă evaluatorul este contractat în procesul de implementare iar datele încep a fi colectate deja în timpul sau spre finele proiectului atunci ele nu pot prezenta situația (--pre Proiect); (--Proiect--) și (post Proiect--). Datele colectate la fel nu pot fi agregate cu seturile de date deja existente colectate în contextul altor studii întrucât indicatorii de evaluare folosiți de alte agenții au fost diferiți. Prin urmare unicul indiciu de succes a proiectelor implementate rămâne încrederea implementatorilor că resursele si efortul aruncate în realizare trebuie neapărat să aducă beneficii sociale.

Situația devine și mai complicată în cazul în care am încerca să comparăm eficiența și eficacitatea a două sau mai multe proiecte implementate în același domeniu. Metodele folosite la evaluarea fiecăruia din proiecte vor fi diferite, indicatorii de evaluare vor fi diferiți și respectiv rezultatele nu vor putea fi comparabile din cauza metricii. Indiferent cât ar fi de similari în dimensiune cartofii cu roșiile, ele oricum fac parte din produse diferite care necesită metode diferite de evaluare și respectiv nu sunt comparabile. Lipsa de date agregate pe ani, lipsa unor seturi de indicatori și lipsa instrumentelor de cercetare sunt cauzele principale care duc la imposibilitatea evaluării cantitative și calitative a rentabilității investițiilor alocate pentru dezvoltare.

Parametri specifici ai contextului problematic

Toate proiectele de dezvoltare sunt realizate de unul din trei tipuri de actori, instituții ale autorităților publice, instituții de business și organizații necomerciale cunoscute mai des sub titlul de ONG sau sectorului 3. Chiar dacă ariile de expertiză și sferele de specializare ale acestor actori adesea se suprapun, fiecare dintre ei are acces sporit la un anumit tip de resurse, ne-disponibile altora. Din această cauză tipurile de proiecte realizate de primele două categorii de instituții sunt preponderent focusate pe asigurarea tehnico-infrastructurală, pe oferirea serviciilor publice sau pe suplinirea pieței cu bunuri. Iar în categoria proiectelor realizate de al treilea tip de instituții sunt de obicei proiectele menite să aducă schimbarea valorilor și a modelului de organizare a societății. Ele includ dar nu sunt limitate la dezvoltarea sistemului educațional, promovarea echității sociale, activități de watchdogging al instituțiilor publice și organizarea unei întregi liste de alte activități care pun un accent puternic pe soft. Ținând cont că dezvoltarea diferitor sectoare ale vieții socio-economice depinde în mare parte de calitatea instituțiilor responsabile de realizarea proiectelor de dezvoltare este important ca toate trei tipuri de instituții (publice, business și non-profit) să fie proporțional dezvoltate. În caz contrar, proiectele de dezvoltare care cad sub incidența organizațiilor din unul din aceste sectoare vor fi calitativ mai joase fapt care creează un desbalans în procesul de dezvoltare.

Implicarea disproporțională a sectorului ne-comercial în realizarea programelor de dezvoltare

În prezent, situația pe piața instituțiilor este disproporționată. Instituțiile sectorului nonprofit sunt dezvoltate net inferior instituțiilor publice și cele de business. Cele din urmă sunt avantajate pe un întreg șir de filiere, dispun de un cadru legal mult mai detaliat; un suport mai vast din partea instituțiilor autorităților publice; programe ample de suport informațional, logistic și investițional oferit de diverși actori naționali și internaționali; programe de creditare sectoriale preferențiale și multiple modele de creditare bancară; activitatea ambelor tipuri de instituții este bine monitorizată, cercetată și evaluată în baza unui întreg amalgam de date care sunt colectate și agregate. Prezența acestor date (colectate în regim obligator) permite crearea unei imagini detaliate despre nivelul de dezvoltare, capacitatea și potențialul fiecărui sector în parte.

Lipsa datelor structurate – duce la dezvoltarea haotică

Realitatea este diferită în cazul instituțiilor sectorului non-profit. În prezent este greu de vorbit cu certitudine care este numărul, capacitatea, sfera de activitate, nivelul de experiență, gradul de expertiză sau aria geografică de activitate a organizațiilor sectorului non-profit. Organizațiile activează și se dezvoltă cumva de la sine, într-un regim opac. Financiar, activitatea acestor instituții este dependentă de granturile externe. Legislația care le deservește este doar recent elaborată și este slab cunoscută și prost aplicată chiar de instituțiile autorităților publice. La aceasta se mai adaugă și faptul că legislația este slab armonizată cu legislația fiscală. Întrucât până în prezent nu a fost elaborat niciun sistem centralizat de colectare a datelor care ar reflecta starea, capacitatea, evoluția, sfera exactă de activitate, proiectele implementate, tipurile de servicii oferite și multe altele, un întreg sector care numără peste 14 mii de organizații rămâne aproape necunoscut. Unele din puținele date veridice, colectate sistematic de către ASP la care fac referință toate studiile sectoriale sunt: numărul organizațiilor înregistrate, numărul organizațiilor care au depus rapoarte în ultimii ani plus circulația financiară. Tot restul informației care definește activitatea sectorului 3 este informație colectată fragmentat în regim ad-hoc, care în mare parte reprezintă doar percepția populației sau a experților implicați în realizarea diferitor studii. 

Lipsa de date primare colectate într-un regim ciclic și agregat într-un format unic împiedică crearea unei imagini complexe despre situația din domeniul sectorului necomercial. Întreg sectorul se dezvoltă haotic, iar agențiile de dezvoltare nu cunosc problemele specifice care necesită intervenție punctată. Prin urmare lipsa datelor duce la imposibilitatea dezvoltării serviciilor oferite de organizațiile active în sector.

Efectele negative ale subdezvoltării organizațiilor necomerciale țin pe de o parte de incapacitatea de a oferi cumulul de servicii specifice care sunt așteptate să fie oferite de instituțiile active în acest sector, care nu pot fi compensate de instituțiile publice sau business. Iar pe de altă parte, îngustează capacitatea societății civile de a acționa în calitate de monitor al activității instituțiilor statului.

Creșterea capacității sectorului necomercial este o prioritate recunoscută de organizațiile internaționale. Activitatea acestui necomercial este importantă atât prin prisma serviciilor oferite de organizații precum și prin prisma activismului social-politic. Pe lângă funcțiile sale primare de instruire, asistență, advoacy, promovare de valori, reprezentare, asociațiile participă la monitorizarea activității instituțiilor politice, astfel contribuind la procesul de bună guvernare. Prin urmare subdezvoltarea sectorului necomercial are efecte negative asupra capacității societății civile.

În prezent, zeci de instituții depun eforturi consistente pentru fortificarea sectorului. Sunt cheltuite resurse majore pentru creșterea standardelor de operare, creșterea autonomiei și a durabilității instituționale și creșterea capacității de dezvoltare a produselor livrate de aceste organizații. Rezultatele acestor investiții sunt diferite. Câteodată impactul pozitiv este evident și vizibil iar alte dăți el este mic sau neproporțional la cotele investițiilor efectuate. Cel mai trist în astfel de situații este că anumiți politicieni populiști folosesc aceste rezultate pentru a discredita buna intenție a donatorilor. Argumentele populiste ar putea fi ușor combătute în caz că agențiile ar dispune de cifre confirmative care ar atesta performanța, din păcate însă lipsa datelor colectate în baza unor indicatori de performanță face acest lucru imposibil. Prin urmare un populist încearcă a fi combătut cu argumente bazate nu pe date ci pe intenții. 

Dacă sunt aceste argumente valide sau nu este greu de afirmat. Lipsa datelor nu ne permite să estimăm eficiența investițională. Datele existente la moment nu pot certifica care este creșterea condiționată de un program de dezvoltare în raport cu un altul. În lipsa acestor date donatorii nu cunosc nici exact cantitatea de impact produs, nici efectele pozitive/negative asupra comunității, nici eficacitatea implementării, nici eficiența. Rezultatele cu care se operează atât în tabăra donatorilor cât și actorii societății civile sunt un soi de aproximări bazate pe percepții.

Elaborarea unei platforme de evaluare a performanțelor sectorului asociativ

Una din soluțiile de stimulare a dezvoltării sectorului necomercial, discutata de-a lungul anilor în comunitatea donatorilor și a experților în societate civilă este lansarea unei platforme despre sectorul necomercial. Această platformă ar trebui să adune într-un singur loc informații despre activitatea organizațiilor necomerciale din Moldova. Componentele acestei baze de date ar trebui să includă informații detaliate despre profilul tuturor organizațiilor necomerciale (portofolii), forma de organizare juridică, nivelul de implicare (active sau pasive), nivelul și aria de specializare, capacitatea funcțională, tipul serviciilor, sustenabilitatea, vizibilitatea, tipul de parteneriate menținute și multe altele. Un accent sporit trebuie pus pe identificarea problematicilor specifice cu care se confruntă organizațiile societății civile.

Ce tip de informații ar trebui colectate în baza de date?

Întrucât scopul bazei de date constă în crearea tabloului complex al sectorului ne-comercial datele pot fi colectate în așa fel încât să prezinte situația din toate aspectele activității sectorului. Prin urmare componentele de cercetare ar trebui să acopere următoarele blocuri tematice: geografia (localizarea geografică, densitatea per număr de locuitori, urbanizarea (nivelul de reprezentare în funcție de nivelul de urbanizare), domeniul de activitate (definit conform documentelor și conform proiectelor realizate), nivelul de pregătire profesională a cadrelor (pentru efectuarea activităților de rutină) cantitatea și nivelul de expertiză (trebuie create seturi de indicatori unici pentru identificarea ponderii de expertiză posedată) cooperarea și parteneriatul (cu APL/APC, business, organizațiile internaționale, persoane fizice, organizații filantropice, media, non-profit, cu alte entități), modul de finanțare (donații, granturi, investiții, împrumuturi, contribuții ale membrilor, vânzare bunuri/servicii, altele), capacitatea organizațională (disponibilitatea de spații imobile, unități de transport, unități de producție de bunuri și servicii, altele), modul de comunicare (cota de comunicare realizată prin intermediul diferitor canale de comunicare) nivelul de tehnologizare (nivelul de acces la tehnologiile moderne (trebuie elaborați indicatori), cercetare și inovații (generate, implementate) lobby și addvocacy, prezența în media, autonomia, nivelul de deservire a necesităților populației. Fiecare din domeniile prezentate pot fi dezagregate pe componente separate. Fiecare componentă trebuie evaluată în baza indicatorilor constanți datele pe care să fie colectați de-a lungul anilor. Bazei de date trebuie updatată într-un regim ciclic anual sau bianual. Baza de date trebuie să permită accesarea datelor atât pentru ultimul an cât și pentru segmente de timp selectate. 

Cum ar putea fi folosită informația din baza de date?

Întrucât misiunea acestei platforme constă de a combina doua componente utile separate a. crearea unei platforme pentru postarea portofoliilor individuale ale OSCurilor și b. dezvoltarea unei baze de date despre sectorul asociativ folosită pentru cercetare și evaluare, datele vor trebui la fel afișate în trei tipuri de formate: primare cu date agregate (tablele cu indicatori) informație dezagregată (profile individuale ale organizațiilor) și studii și sinteze sectoriale.  

Cum trebuie acest produs să fie diferit de produsele realizate anterior?

Toate produsele anterioare au capitalizat în mare parte fie pe crearea platformelor tematice pentru prezentarea portofoliilor individuale ale organizațiilor neguvernamentale, fie pe crearea unui spațiu de interacțiune între actorii societății civile sau pe oferirea studiilor segmentare din sector. Nici o platformă, bază de date sau alte produse realizate până în prezent nu au reușit să creeze un spațiu de colectare a datelor care ar putea fi folosite în scopuri de analiză.

Prima bază de date care includea portofoliile OSC-urilor din Moldova a fost odată stocată pe civic.md. În prezent însă această bază de date nu mai există. În schimb baza de date a tuturor organizațiilor necomerciale înregistrate la ASP a devenit mai accesibilă. Aspectul pozitiv al acestei baze de date este că ASP duce evidența tuturor organizațiilor înregistrate și deține date primare despre funcționalitatea lor. Din păcate acest resurs nu oferă aproape nimic suplimentar. ASP nu dispune de informații primare nici despre adresele fizice (updatate) ale organizațiilor și nici nu dispune de un mecanism de updatare cel puțin a adreselor electronic și a numerelor de telefone ale organizațiilor. ASP la fel nu dispune de mecanism de colectare a informației structurată pe indicatori. Alte surse de informații dezagregata, despre profilurile individuale ale organizațiilor sunt cataloagele ONG-urilor elaborate la diferite perioade, cum ar fi de exemplu un ultim produs de acest gen Catalogul ONG-urilor de pe dreapta și stânga Nistrului elaborat de OSCE în 2020. Problema acestor cataloage consta în câteva aspecte: ele prezintă o realitate veridică doar pentru o anumită perioada de timp și ele nu sunt exhaustive. Cataloagele prezintă doar un sumar al celor mai active organizații, în așa fel distorsionează tabloul situației în teren. Și în final, similar produselor anterioare ele sunt doar mape cu cărți de vizita a asociațiilor, fără date agregate pe indicatori care ar putea fi folosite pentru studii și planificări avansate. Un ultim tip de produse care studiază situația sectorului necomercial (OSC-urile) sunt studiile de cartare și de evaluare a situație sectorului asociativ (baseline-assesment) realizate fie ad-hoc fie la lansarea programelor grantare. Câteva exemple de astfel de studii sunt: studiile de cartare și de evaluare a situației primare în sectorul necomercial elaborate în 2020 de programul dezvolt.md; studiu de evaluare a sustenabilității OSC-urilor elaborat de iData în 2020; studiu de evaluare a indexului sustenabilității OSC-urilor elaborat fiecare an de CICO, și OSC-meter elaborat în 2019 de PromoLex. Suplimentar deficiențelor produselor descrise anterior acestea din urmă mai au și problema prezentării datelor exclusiv în format agregat. Multe din aceste studii nu respectă rigorile metodologice minimale generând prin urmare concluzii dubioasă. Altele, folosesc în cercetare exclusiv metode calitative care ridică întrebarea veșnică - în ce măsură sunt concluziile generalizabile? Prin urmare datele generate nu sunt exhaustive, nu sunt elaborați indicatori care ar acoperi toate sferele sectorului, datele nu sunt colectate în regim ciclic și respectiv nu reflectă decât o realitate atribuită unei perioade de timp. Și în final, concluziile generate poartă un caracter extrem de general. Astfel de concluzii pot fi produse fără a parcurge întreg traseul de cercetare.

În loc de concluzie: orice dezvoltare implică o planificare. În procesul de planificare se operează cu estimative bazate pe date valide. Dezvoltarea sectorului non-profit din Moldova din păcate este realizat în baza unor seturi de date foarte fragmentate. Lansarea unei platforme de colectare a datelor în regim ciclic aranjate pe indicatori va permite elaborarea unui sistem complex de dezvoltare a sectorului asociativ.

Dacă tot ai ajuns aici…

… vrem să-ți cerem o favoare. Sute de mii de oamenii intră pe AGORA, lună de lună, pentru informație de calitate. Noi credem că toți oamenii merită acces la informație corectă, verificată și explicată. Tocmai din această cauză vrem să păstrăm știrile și articolele pe care le facem accesibile pentru toată lumea.

La acest site de știri independent, arătăm zilnic acțiunile celor de la putere și tot ce se întâmplă în țară. Nu avem în spate oligarhi, jurnalismul pe care îl facem este liber de orice părtinire politică. Cu ajutorul tău vom continua să scoatem adevărul la suprafață și vom continua să dezvoltăm proiecte media noi care să inspire.

Suntem determinați să asigurăm un jurnalism care să ne ajute pe fiecare dintre noi să înțeleagă mai bine tot ce se întâmplă în jurul nostru și să ne unească atât pe timpuri de criză sau pandemie, cât și în afara ei. Munca noastră nu ar fi posibilă fără cititorii noștri, care ne susțin și ne încurajează.

Fiecare contribuție este valoroasă pentru activitatea redacției.
Ia-ți un Abonament și fii alături de AGORA. Durează doar 1 minut. Mulțumim.

Vezi și aceste știri
OPINIE | Prețul victoriei sau cum Stalin a trișat cu bună știre numărul victimelor celui de-Al Doilea Război Mondial

OPINIE | Prețul victoriei sau cum Stalin a trișat cu bună știre numărul victimelor celui de-Al Doilea Război Mondial

OPINIE | Comunismul, imposibil de apărat sau cum sistemul însuși a dus la căderea regimurilor de guvernare succesive din URSS și Europa Centrală și de Est

OPINIE | Comunismul, imposibil de apărat sau cum sistemul însuși a dus la căderea regimurilor de guvernare succesive din URSS și Europa Centrală și de Est

OPINIE | Despre premiile literare sau o retrospectivă a gloriei și uitării

OPINIE | Despre premiile literare sau o retrospectivă a gloriei și uitării

Advertoriale
Premiul I la o competiție de degustație în orb pentru Rară Neagră, 2020 de la Castel Mimi

Premiul I la o competiție de degustație în orb pentru Rară Neagră, 2020 de la Castel Mimi

Un producător din Moldova exportă cașcavaluri moldovenești din lapte de oi în Rusia. Cum și-a crescut afacerea

Un producător din Moldova exportă cașcavaluri moldovenești din lapte de oi în Rusia. Cum și-a crescut afacerea

Familia Toma și 14 hectare de cătină, afine și aronie. Aflați povestea din spatele unei afaceri finanțate din bani europeni (VIDEO)

Familia Toma și 14 hectare de cătină, afine și aronie. Aflați povestea din spatele unei afaceri finanțate din bani europeni (VIDEO)

E un efort pe care nu-l putem face
singuri, așa că te așteptăm alături de noi
EMISIUNI
  • Podcastul „Bilet în Parlament”: Tărț la PAS. Analizăm promisiunile noii majorități parlamentare și cât de reale sunt acestea (AUDIO)
    Podcastul „Bilet în Parlament”: Tărț la PAS. Analizăm promisiunile noii majorități parlamentare și cât de reale sunt acestea (AUDIO)
  • Podcastul „Bilet în Parlament”: Viața de deputat, între glamour și birocrație. Discuție cu fostul parlamentar Vadim Pistrinciuc (AUDIO)
  • De la 11, cu Veaceslav Platon despre promisiunile electorale ale lui Veaceslav Valico
  • LIVE cu Ștefan Gligor, președintele Partidului Schimbării
  • De la 11, cu Vasile Ceban candidat la parlamentare pe lista Partidului Legii și Dreptății
Cele mai populare
  • 1
    Platon ar fi pregătit un video fals pentru denigrarea imaginii Maiei Sandu și PAS în campania electorală. În secvențe apare Ilan Șor (VIDEO)
  • 2
    Ilan Șor, despre video fake cu Maia Sandu: Se vede cu ochiul liber că este un fals făcut neprofesionist
  • 3
    Câți pensionari vor beneficia de majorarea până la 2.000 de lei a pensiei minime și câți bani sunt necesari în acest sens
  • 4
    Curtea Constituțională examinează excepția de neconstituționalitate a unui articol din Codul de Procedură Penală. Procuror: „E o ingerință în actul justiției” (LIVE)
Autentificare
Ai uitat parola?
Salvează articolul

Pentru a activa această opțiune, e nevoie să fii logat pe AGORA.

Articolele salvate pentru mai târziu, le vei putea găsi în profilul tău.

Urmărește subiectul

Pentru a activa această opțiune, e nevoie să fii logat pe AGORA.

Subiectele urmărite le vei putea găsi în profilul tău.