Calitatea de președinte al partidului a fost exercitată de Vladimir Reus din 1994 până în 2004 şi de Nicolae Andronic din 2004 până în 2015. Începând cu 8 februarie 2015 funcţia de preşedinte al „Partidului Nostru” este ocupată de Renato Usatîi.

Redenumirea partidului...

Prima încercare a lui Andronic de a-i ceda conducerea formațiunii lui Usatîi a avut loc în aprilie 2014. La un congres al partidului, membrii au decis să-l redenumească în „Partidul Nostru”. Inițial, însă, Ministerul Justiției a respins înregistrarea modificărilor planificate la congres și nu a aprobat schimbarea denumirii, siglei și al președintelui. Motivul refuzului ar fi fost încălcarea procedurii statutare a partidului.

Dorindu-și să participe la alegerile parlamentare din 2014, Renato Usatîi decide să formeze un alt partid - „PaRUs”, numele fiind o abreviere de la „Partidul lui Renato Usatîi”. Intenția i-a fost iarăși blocată de Ministerul Justiției, care nu a înregistrat partidul motivând că ar fi fost falsificate în jur de 30% din semnăturile membrilor. Mai mult, în baza acestor bănuieli, Ministerul Afacerilor Interne inițiază o serie de investigații.

Totuși, Usatîi insistă să fie inclus în cursa electorală, așa că decide să participe la alegeri pe lista partidului politic „Patria”, condus de fostul Ambasador al Moldovei în România și fostul șef al aparatului prezidențial în perioada lui Petru Lucinschi, Emilian Ciobu. Dar, nici de această dată nu a fost să fie. 

Excludere din cursă și plecarea din Moldova...

Cu patru zile înainte de alegerile parlamentare, mai exact la 26 noiembrie 2014, în baza unei sesizări parvenite din partea Inspectoratului General de Poliţie, potrivit căreia Partidul “Patria” a folosit în campania electorală mijloace băneşti din străinătate, formațiunea este exclusă din campania electorală.

În ziua în care este pronunțată decizia, Usatîi pleacă din țară, în Federația Rusă. Ulterior, acesta avea să apară într-un material video, afirmând că a procedat astfel pentru că altfel ar fi fost arestat în R. Moldova.

Sondajele de atunci plasau formațiunea pe a patra poziție în preferințele electorale ale cetățenilor, depășind nivelul de susținere a Partidului Socialiștilor din Republica Moldova.

În aprilie 2015, Renato Usatîi s-a adresat la CEDO contestând eliminarea Partidului Patria din cursa electorală.

Decizia CEDO și o nouă revenire a lui Usatîi

Cinci ani mai târziu, Curtea Europeană pentru Drepturile Omului stabilește că excluderea „nu s-a bazat pe dovezi suficiente și relevante”. Astfel, statul trebuie să-i achite lui Usatîi 7.500 de euro (aproape 150.000 de lei) cu titlu de prejudiciu moral și 8.000 de euro (peste 156.000 de lei) cu titlu de costuri și cheltuieli.

Revenind la anul 2015, Pe 8 februarie este organizat un nou Congres al Partidului Popular Republican. Candidatura lui Usatîi pentru șefia partidului a fost reaprobatăprin votul unanim al celor 97 de membri prezenți la congres.

Câteva luni mai târziu, liderul Partidului Nostru revine în R. Moldova și intră în lupta electorală pentru alegerile locale din 14 iunie, pretinzând la fotoliul de primar al orașului Bălți.

Peste 72% dintre localnicii ieșiți la vot s-au pronunțat pentru numirea lui la conducerea orașului. Astfel, Usatîi ajunge șef la primărie din primul tur al scrutinului.

La aceleași alegeri locale, partidul condus de el a câștigat 43 de mandate de primari în localitățile din țară, iar 1/4 din acestea erau șefii de orașe. 

Primăria  condusă de la distanță...

Usatîi gestionează Bălțiul până în octombrie 2016, când autoritățile de la Chișinău emit un mandat de arest pe numele său, învinuindu-l că în 2011 l-ar fi expropriat pe bancherul rus Gherman Gorbunţov de pachetul majoritar de acțiuni pe care le deținea la Universalbank şi ulterior ar fi comandat asasinarea acestuia. La finele anului, primarul părăsește țara, invocând presiuni din partea guvernării lui Plahotniuc. 

Totuși, Usatîi rămâne primar pe hârtie până în luna februarie 2018, când a anunțat că cedează fotoliul său de la primărie. Astfel, în oraș sunt organizate alegeri locale noi, câștigate la fel de candidatul Partidului Nostru, Nicolai Grigorișin.

Partidul Nostru, condus de Renato Usatîi, participă și la alegerile parlamentare din 24 februarie 2019 cu sloganul „Moldova va fi liberă!”.

Nu reușește însă să ajungă în Parlament cu niciun deputat.

Pe 16 iunie 2019, la două zile de la schimbarea puterii de la Chișinău, Renato Usatîi revine în R. Moldova. Este audiat la Procuratura pentru Combaterea Criminalității Organizate și Cauze Speciale, dar, la scurt timp, procurorii anulează mandatul de arest emis pe numele său. 

O nouă rundă de alegeri, noi victorii în sate și orașe...

În toamna anului 2019 oamenii din satele și orașele țării sunt chemați să iasă la vot ca să-și aleagă primarii. Liderul Partidului Nostru concurează din nou pentru șefia orașului Bălți, unde învinge din primul tur cu peste 65% din voturile localnicilor.  

Pe lângă aceasta, în alegerile din octombrie 2019, Partidul Nostru obține 51 de mandate de consilieri raionali, sau 4,6% din numărul total, 248 de mandate de consilieri locali (în sate și orașe) și 24 de mandate de primar.

Renato Usatîi a candidat și în alegerile prezidențiale din 1 noiembrie 2020, clasându-se pe locul trei cu aproape 17% din voturi. 

Asocieri și prietenii scandaloase...

De-a lungrul timpului, numele lui Renato Usatîi a fost legat de mai multe crime și scandaluri, dar și de atacul raider asupra băncii moldovenești „Universalbank”.  În noiembrie 2014, bancherul rus Gherman Gorbunțov⁠ declara că Usatîi a comandat asasinarea sa. La rândul lui, Usatîi a negat orice legătură cu tentativa de omor susținând că ar fi colaborat cu poliția pentru arestarea lui Gorbunțov.

Des­pre rela­ți­ile lui Usa­tîi cu lumea cri­mi­nală s-au scris mai multe arti­cole de presă. S-a speculat că acesta ar fi susți­nut și în prezent, inclu­siv finan­ciar, de oameni din acest mediu. În iulie 2013, Usa­tîi a pos­tat pe con­tul său de face­book o foto­gra­fie în care apare ală­turi de „hoțul în lege” Gri­gore Kara­ma­lak (alias Bul­garu’), cău­tat de Inter­pol. Ulterior, Usa­tîi a pre­ci­zat în cadrul unei emi­siuni că Bul­garu’ îi este vecin la Moscova.

Declarații controversate...

De-a lungul anilor, Renato Usatîi a făcut o serie de declarații controversate. A afirmat că dacă va ajunge la putere va construi o replică a Marelui Zid Chinezesc la frontiera dintre România și Republica Moldova.

Tot el a declarat va „închide Ambasada SUA și va face în loc un club de karaoke.

Deseori, în discuții cu jurnaliștii, Usatîi s-a arătat detranjat de întrebările acestora. A afirmat că va face din ziarul Timpul – o hulubărie orășenească (în rusă - gorodskaia golubeatnea»), iar din Ziarul de Gardă – «restaurant „La plăcinte”».

Recent și jurnalista TV8, Mariana Rață a ajuns ținta acuzațiilor lui Usatîi.

Majoritatea sondajelor de opinie realizate în ultima jumătate de an, plasează Blocul Electoral Renato Usatîi la limita pragului electoral.  

*

Materialul face parte dintr-o serie de articole informative de prezentare a partidelor înscrise în cursa electorală pentru alegerilor parlamentare anticipate din 11 iulie.