În contextul celor două coordonate majore al acestor relații bilaterale – caracterul special determinat de comunitatea de limbă, istorie, cultură și tradiții, precum și cel al dimensiunii europene – Guvernul și Parlamentul României depun eforturi pentru avansarea proiectelor omnilaterale strategice, mai ales a celor cu rol de interconectare (interconexiunea energetică și a infrastructurii rutiere).

Totuși, dincolo de aceste priorități, există nevoia urgentă de a elimina tarifele de roaming dintre cele două state românești. Problema a fost semnalată de cetățeni ani la rând, însă de la negocierile din noiembrie 2018 între Chișinău și București și până în prezent, semnarea unui acord interguvernamental între cele două părți nu s-a materializat.

Dacă în privința datelor s-ar putea ajunge rapid la o înțelegere, problemele apar la eliminarea tarifelor de voce, deoarece acestea ajung în Republica Moldova să fie de 20 de ori mai mari decât în România. Eliminarea acestor tarife ar fi decizia logică și corectă, având în vedere faptul că ambele state ar avea mult mai mult de câștigat. Dacă operatorii de telefonie din România ar fi dispuși să renunțe la tarifele de roaming cu Republica Moldova, cei de peste Prut nu se grăbesc să facă acest lucru, pentru că astfel ar pierde mai mulți bani. Să ne uităm doar peste câteva cifre.

Compania 1 (Republica Moldova): 1,09 euro/minut

Compania 2 (Republica Moldova): 4,50 MDL/min pentru apeluri de intrare și 7 MDL/min pentru apeluri de ieșire (tarif practicat și pentru SUA)

Compania 3 (România): 6 RON/minut

Compania 4 (România): 7,50 RON/minut

Compania 5 (România): 8 RON/minut

Compania 6(România): 6,5 RON/minut

Sumele sunt prea mari pentru buzunarul cetățenilor ambelor țări, în condițiile în care ultimii ani au adus cu sine nu numai o intensificare a legăturilor directe, dar și o creștere a numărului de convorbiri telefonice. Este un proces inevitabil și de la sine înțeles.

România continuă să fie principalul partener comercial al Republicii Moldova, atât la exporturi, cât și la importuri. Potrivit datelor furnizate de Biroul Național de Statistică al Republicii Moldova, volumul exporturilor moldovenești în România în anul 2020 a însumat 706,67 milioane de dolari (28,4% din totalul exporturilor). Apoi, din cei 19,8 mii de turiști și excursioniști străini care au vizitat Republica Moldova în anul 2019 și au beneficiat de serviciile agențiilor de turism, 17,4% au fost din România (locul I printre turiștii sosiți din străinătate). În același timp, România se află în topul țărilor ca destinație turistică pentru cetățenii Republicii Moldova. Nemaivorbind de numărul semnificativ de cetățeni în legături de diferite grade de rudenie sau prin alianță în cele două state românești, formând chiar adevărate comuniuni transfrontaliere de familie. Totuși, conform ultimelor estimări oficiale, avem circa 274 mii de cetățeni români cu domiciliul în Republica Moldova și peste 642 mii de cetățenii redobândite de românii moldoveni de peste Prut în ultimii 20 de ani.

Consider că aceste tarife sunt exorbitante, nedrepte și discriminatorii pentru Republica Moldova, stat semnatar al Acordului de Asociere cu UE, unde limba română este recunoscută ca limbă oficială de comunicare. Așa că, în calitate de deputat USR PLUS pentru Diaspoa, am trimis o întrebare către Guvernul României pentru a preciza dacă ideea eliminării tarifelor de roaming se mai regăsește pe agenda discuțiilor bilaterale purtate între București și Chișinău, și dacă această temă va fi luată în considerare la următoarea ședință comună cu Guvernul Republicii Moldova.

România a rămas, în cea mai mare parte, fără tarife de roaming cu Uniunea Europeană, iar includerea Republicii Moldova în rândul țărilor unde se va putea vorbi fără a fi suprataxat este o idee de proiect bilateral strategic esențial de interconectare informațională și comunicațională cu România. Aceste obiective au fost trasate în Programul de guvernare 2020-2024, iar la următoarea ședință comună între guvernele de la Chișinău și București, eliminarea tarifelor de roaming poate deveni o realitate.

Pentru a duce la bun sfârșit această inițiativă, nu este nevoie decât de voință politică din partea decidenților și de ancorare în realitate din partea operatorilor de telefonie mobilă din România și Republica Moldova.