Peste doi ani, în decembrie 2012, același guvern a operat noi modificări în Regulament, incluzând produsele petroliere în lista celor care nu pot fi comercializate în regim duty-free. Ulterior, în toamna anului 2015, în autodenunțul depus la CNA, Ilan Șor a dezvăluit despre înțelegerea inițială cu fostul premier Vlad Filat care ar fi promis condiții pentru viitorul business al companiei Dufremol, cel mai mare operator Duty Free din Moldova, cu produse petroliere în regim duty-free, dar Filat s-ar fi răzgândit după ce Ilan Șor ar fi refuzat să răscumpere o datorie de un miliard de lei de la Banca de Economii.

În iunie 2019, legea care permite deschiderea benzinăriilor duty-free, destinate aprovizionării la frontiera cu Republica Moldova, a fost anulată.

„Ravnopravie” și cursa electorală...

Pe 29 octombrie 2014 partidul Ravnopravie s-a înscris în cursa electorală pentru scrutinul parlamentar, dar pe 22 noiembrie se retrage din cursă.

La alegerile locale din iunie 2015, „Ravnopravie” a obținut 0,57% în consiliile orășenești și sătești, adică 18 mandate din cele 10.570 și un mandat de primar. Însă, aceste alegeri se remarcă prin faptul că la Orhei câștigă mandatul de primar reprezentantul „Ravnopravie” Ilan Șor.

Dosare penale și dorința de a ajunge la putere...

La 21 mai 2015, Ilan Șor a fost înregistrat în cursa electorală în pofida statutului de bănuit pe care îl avea în dosarele deschise pe cazul furtului de la Banca de Economii, Banca Socială și Unibank. A doua zi, Ilan Șor a fost eliberat din arest la domiciliu și pus sub control judiciar, în urma unei cereri depuse de avocații săi, pentru a se putea implica în campania electorală.

În campanie, Șor a făcut o mulțime de promisiuni electorale, printre care: repararea tuturor drumurilor din Orhei, construirea drumurilor noi, iluminarea gratuită a străzilor, transport public gratuit, wi-fi gratuit în spațiile publice, terenuri de joacă pentru copii. Întrebat de unde va indentifica resursele necesare realizării acestor scopuri, Șor a declarat, în mod repetat, că-și finanțează campania din bani proprii.

Ilan Șor ajunge în fruntea partidului...

La scrutinul din 14 iunie 2015, Șor câștigă detașat cu 61,97% din voturi, fiind ales în funcția de primar de Orhei, iar Mișcarea „Ravnopravie” a obținut majoritatea în Consiliul orășenesc Orhei. Un an mai târziu, la 19 iunie 2016, în cadrul ședinței Consiliului politic a mișcării „Ravnopravie”, Șor a fost ales președinte al partidului.

La 3 octombrie 2016 formațiunea este redenumită în „Partidul Șor”. Klimenko din președinte de partid devine președintele de onoare al organizației și rămâne, astfel, la cârma partidului. În cadrul alegerilor prezidențiale din octombrie 2016, Partidul Șor decide să o propună în calitate de candidată la funcția de președinte pe Inna Popenco, medic terapeut. În plină campanie electorală, Inna Popenco, susținută de formațiunea sa, a deschis mai multe „magazine sociale” în diverse localități din țară, lucru pentru care CEC hotărăște să o excludă din cursa electorală. Instituția și-a argumentat decizia prin faptul că Popenco ar fi utilizat mijloace bănești nedeclarate. 

Astfel, P. Șor nu a putut participa la prezidențiale.

După scrutin, formațiunea și-a mărit componența prin crearea organizațiilor teritoriale. Tot atunci încep acțiunile sociale, printre care și „Magazinele sociale”, care în 2 ani s-au înmulțit până la 100 de unități. Beneficiarii de prețuri reduse la produse alimentare trebuie să obțină un card cu simbolica partidului pentru cumpărături.

Condamarea la pușcărie și viața în libertate...

la 21 iunie 2017, Ilan Șor a fost condamnat de Judecătoria Chișinău, sediul Buiucani, la 7 ani și 6 luni de închisoare, pentru cauzarea de daune materiale în proporții deosebit de mari prin înșelăciune sau abuz de încredere și spălarea banilor în proporții deosebit de mari.

Până la pronunțarea deciziei definitive, inculpatul Ilan Șor se află în libertate, fiind plasat sub control judiciar.

Din luna februarie 2018 și până în prezent, dosarul în care este vizat Ilan Șor se află la Curtea de Apel Cahul, instanță care ar urma să emită decizia definitivă.

Șor fuge din Republica Moldova...

Ulterior, după ce Partidul Democrat a anunțat că cedează guvernarea, Șor a fugit din R. Moldova. Potrivit informațiilor oferite de autoritățile din Israel, politicianul ar fi intrat pe teritoriul acestui stat. Pe 30 iulie 2019, Ministerul de Interne a anunțat că Ilan Șor a fost dat în căutare internațională, iar în august 2019, Ilan Șor a rămas fără imunitate de parlamentar.

La 20 mai 2018 se desfășoară alegeri locale la Chișinău. Partidul „Șor” a desemnat-o pe Reghina Apostolova – candidată, dar cu câteva zile înainte de ziua alegerilor, aceasta a fost exclusă din cursa electorală.

Decizia a fost luată de Judecătoria Centru de la Chișinău, în urma unei contestația a Partidului Unității Naționale, care a atras atenția asupra finanțării din exterior a campaniei electorale a candidatei Șor, și asupra apariției ei într-un spot electoral alături de un interpret rus.

Marina Tauber, de la Primărie la Parlament...

La aceleași alegeri locale (care se desfășurau în 5 localități) candidatul Partidului Șor la funcția de primar al comunei Jora de Mijloc, Marina Tauber, a obținut 61,07% din voturile alegătorilor, devenind primar al localității.

La alegerile parlamentare din 2019, Tauber concurat pe circumscripția nr. 19 Ivancea și a câștigat detașat, devenind la 9 martie deputat în Parlament și renunțând la funcția de primar al Jorei de Mijloc.

Tauber a devenit parte a Partidului Șor în iunie 2016, iar odată cu preluarea șefiei de către Șor, aceasta devine vicepreședintă de partid. Partidul Șor a fost înregistrat la 9 ianuarie în cursa electorală pentru scrutinul din 24 februarie.

La alegeri, P. Șor obține 7 mandate de deputat în Parlament. Mai exact, 5 mandate în circumscripția națională și 2 mandate în circumscripțiile uninominale.

Deputații transfugi și alipirea la Partidul Șor...

Ilan Șor a fost ales pe circumscripția uninominală nr. 18, Orhei. În anul 2020, doi deputați transfugi vin la Partidul Șor. Unul dintre ei- Violeta Ivanov. Ivanov a părăsit rândurile PCRM în anul 2015 alături de alți 13 colegi, iar în 2017 s-a alăturat Partidului Democrat.

În mai 2020, Ivanov se alipește partidului lui Ilan Șor unde se bucură de promovare intensă. Ea devine vicepreședinte a fracțiunii parlamentare, iar peste doar câteva luni partidul a propus-o în calitate de candidată la prezidențialele din toamnă.

Întrebată de ce a ales să adere la Partidul Șor și nu la Pro Moldova, Violeta Ivanov a menționat că doar în această fracțiune se fac lucruri bune și că nu e deranjată că Ilan Șor ar fi condamnat. Alături de Ivanov migrează la Șor și Vladimir Vitiuc.

Pe 16 septembrie, deputatele Partidului Șor, Marina Tauber și Reghina Apostolova au fost reținute de oamenii legii, după ce parlamentarii au votat ridicarea imunității celor două parlamentare.

Asta după ce procurorul general interimar, Dumitru Robu, a solicitat în Parlament ridicarea imunității acestora.

Potrivit procurorului, cele două au avut o implicare directă în devalizarea sistemului bancar din Republica Moldova.

Conform RISE Moldova, numele Marinei Tauber a apărut în raportul companiei internaționale de audit Kroll făcut prin analiza

circumstanțelor furtului miliardului din 2012-2014. Raportul atesta că Tauber a achiziționat în 2012 un pachet de 4,6% din acțiunile Unibank, una dintre cele trei bănci implicate în frauda bancară de 13,7 miliarde de lei, și că a fost unul dintre beneficiarii a trei transferuri în valoare totală de 17,9 milioane de lei.

La scurt timp Marina Tauber și Reghina Apostolova au fost reținute pentru 72 de ore. Deputata a fost eliberată din izolatorul CNA după două zile și plasată pe 30 de zile în arest la domiciliu. Atât Tauber, cât și Apostolova au fost scoase de sub urmărirea penală în octombrie 2020. În prezen cele două deputate își continuă activitatea politică la libertate.

Deputați fără imunitate...

Pe 19 martie, procurorul general, Alexandr Stoianoglo, i-a cerut Parlamentului ridicarea imunității deputaților Petru Jardan și Denis Ulanov, ambii din fracțiunea Partidului Șor. Procuratura a explicat că Ulanov ar fi fost implicat în frauda bancară, iar Jardan ar fi comis abuz de serviciu în perioada concesionării Aeroportului Internațional Chișinău. Parlamentarii se declară nevinovați.

Pe 20 martie, Comisia juridică numiri și imunități s-a întrunit în ședință, unde au fost audiați procurorul general și cei doi deputați vizați. În urma procedurii secrete, membrii comisiei, cu majoritatea voturilor, s-au expus pentru ridicarea imunității parlamentare în cazul lui Denis Ulanov, dar și al deputatului Petru Jardan.

Ulterior, în plenul Parlamentului, cu majoritatea voturilor, deputații au decis ridicarea imunității parlamentare pentru cei doi deputați din Partidul Șor.

La 14 mai 2021 membrii partidului Șor au depus actele la Comisia Electorală Centrală pentru înregistrarea în cursa electorală. Liderul formațiunii, Ilan Șor, a lipsit de la eveniment, iar în locul lui a ieșit Marina Tauber să dea declarații de presă.

Prin tragere la sorți, Partidul Șor se va regăsi pe poziția 4 în buletinul de vot. 

Ilan Șor e iar cap de listă, deși e fugar.