OPINIE | Direcțiile de politică externă a Republicii Moldova după alegerile prezidențiale din 2020

APE
APE

Centru de Analiză

Asociaţia pentru Politică Externă este unul dintre principalele think-tank-uri din Moldova, al cărei obiectiv este să contribuie cu expertiza și experiența necesare la dezvoltarea și implementarea unei politici externe credibile, eficiente și pragmatice, care să sprijine democratizarea Moldovei, reintegrarea teritorială, modernizarea economică și integrarea europeană.

OPINIE | Direcțiile de politică externă a Republicii Moldova după alegerile prezidențiale din 2020

Alegerile prezidențiale din 2020 au declanșat un proces de reconfigurare a politicii interne și externe a Moldovei. Ieșirea din izolarea internațională a țării se datorează internalizării obiectivelor de politică externă și raportării lor la problemele cu care se confruntă țara. Anterior, imixtiunea intereselor partinice și politice în definirea vectorului extern nu a contribuit neapărat la soluționarea acestora sau o bună și sustenabilă cooperare a țării cu partenerii săi. „Politica externă în interesul cetățeanului” a actualei președinte, un obiectiv național, nu doar extern, e conturată în jurul problemelor cetățenilor, corupției, calității procesului democratic, instituțional, politic și de justiție din țară, necesității de a securiza integritatea și suveranitatea țării, combate criza pandemică, propulsa economia națională și reforma internă. Prin invocarea acestor priorități și a interesului național, Maia Sandu a asigurat o anumită neutralitate geopolitică strategiei externe – integrarea soluțiilor oferite de agenda europeană și cooperarea cu SUA, dar și relații pozitive, pragmatice și non-conflictuale cu Rusia sau China.

Integrarea europeană în agenda de politică externă a Maiei Sandu reprezintă o direcție de dezvoltare și un „proiect civilizațional” pentru țară, retorica instituției prezidențiale și cea a UE fiind complementară: lupta împotriva corupției, consolidarea statului de drept și a sistemului financiar-bancar sau reforma justiției. Cu un asemenea discurs promovat în cadrul întâlnirilor sale oficiale la Bruxelles, Maia Sandu a urmărit să găsească și soluții pentru accesul la vaccinuri sau asistență pentru fermierii și întreprinderile afectate de pandemie. Deși în continuare tranșantă în privința unei schimbări credibile în țară, UE e deschisă potențialului politic pe care îl are Maia Sandu, simbolică fiind adoptarea de către UE a unui Plan de recuperare economică pentru Moldova, în contextul politicii condiționalităților pe care o promovează. Oportunitățile politicii pro-europene sunt convergente obiectivelor noii agende: revigorarea economiei naționale inclusiv prin programele BEI, asistența tehnică pentru reforma justiției și lupta anti-corupție, diversificarea (independența) strategică a sectorului energetic prin gazoductul Iași-Ungheni, susținut de UE, sau avansarea procesului de reintegrare a țării (la nivel sectorial) prin programul UE „Măsuri de Promovare a Încrederii”. În lipsa unui Parlament și Guvern care să susțină o agendă de reforme, relația Moldova – UE poate fi blocată de condiționalități și restanțe care nu îi vor permite țării să avanseze pe alte subiecte de politică externă: transformări digitale, proiecte de infrastructură transnaționale, securitate informațională sau protecția mediului. Pe termen lung, Moldova se poate regăsi in limbo, insuficient de funcțională pentru a deveni exportatoare de politică externă și susceptibilă incursiunilor în procesul politic și decizional intern, contrar interesului național.

Dacă inițial, Dialogul strategic SUA – Republica Moldova, lansat în 2013, miza să consolideze preponderent capacitatea țării de a combate pericolele de securitate interne și externe, prioritare pentru SUA au devenit treptat și domeniile de bună guvernare și stat de drept, avansate prin dialogul cu autorități și proiectele sectoriale ale USAID. Fiind partenerul la care Maia Sandu a apelat pentru suport în investigarea furtului bancar și reforma acelorași sectoare în 2019, SUA e considerată de Președinție drept un „un partener de încredere pentru procesele de dezvoltare și democratizare”, cu care Moldova mizează să aprofundeze cooperarea, în schimbul unei agende de reforme. Pe lângă sprijinul financiar, tehnic și operațional acordat pentru reforma internă, dezvoltarea economică și instituțională a țării, care vine să susțină integrarea Moldovei în Europa și comunitatea euro-atlantică, securitatea țării, suveranitatea și integritatea ei teritorială sunt subiecte de pe agenda bilaterală care pot crea și (in)oportunități. Expertiza și experiența SUA în modernizarea și reforma armatei naționale sau în consolidarea securității cibernetice și rolul ei diplomatic în formatul 5+2, dar și în menținerea dialogului politic cu autoritățile din stânga Nistrului sunt esențiale pentru securitatea tradițională a țării, dar și tranziția la formele non-tradiționale de apărare. E remarcantă, însă, ponderea politică cu două tăișuri pe care o exportă SUA. E important impactul diplomației SUA, împreună cu cea a UE și a Rusiei, asupra crizei politice din 2019, precum și alinierea agendei Maiei Sandu cu prioritățile de politică externă ale președintelui american Joe Biden: lupta anti-corupție, promovarea democrației și a statului de drept. Dar decizii și inițiative mai ambițioase pe subiecte politice sensibile din Moldova pot genera riscuri pentru mediul constructiv și pașnic pe care și-l dorește șefa statului, în contextul ciocnirilor dintre SUA și Rusia și a situației instabile din estul Ucrainei.

În raport cu Federația Rusă, șefa statului urmărește să construiască o relație pozitivă, constructivă, „reciproc respectuoasă și reciproc avantajoasă”, contrar dinamicii anterioare politizate, instabile și puțin productive. Invocând repetat autoritatea interesului cetățenilor și cel național, Maia Sandu pare să încerce să scoată (geo)politicul de la masa de negocieri și să evite „oportunități” prin care Rusia ar putea contracara deciziile Chișinăului cu care nu e de acord (cazul embargo-ului din 2013-2014). Remarcant e specificul agendei bilaterale: Moldova nu va apela la Rusia pentru soluționarea problemelor funcționale ale țării, dar va avansa un alt interes național – soluționarea problemelor și disputelor bilaterale. Acestea țin de dosarul transnistrean, barierele comerciale, gazul rusesc, situația cetățenilor moldoveni aflați în Rusia, necesitatea depolitizării relațiilor bilaterale, inclusiv cele economice, sau respectarea, de facto, a neutralității Moldovei. Deși există deschidere pentru obținerea unui sprijin financiar rus avantajos și soluționarea completă a problemei legate de taxele vamale impuse pentru produsele agricole autohtone, accentul pus de președintă pe colaborarea cu zona CSI pare a fi o contrapondere statutului și relației țării cu Uniunea Economică Eurasiatică, anterior promovată de autorități, deși AA, DCFTA, dar și blocajul comercial cu Rusia rămâneau în vigoare. Indiferent de rentabilitatea economică și politică a proiectului, Maia Sandu s-ar putea să vrea îndepărtarea țării de acesta, UEE nefiind un obiectiv de politică externă nici în perioada guvernării sale, și soluționarea diferendelor comerciale prin format bilateral. Intenția declarată a părților de a avea o colaborare constructivă, însă, nu poate anticipa sau fundamenta o bună relație bilaterală: președintele rus e intransigent în raport cu situația din Ucraina și solicitările UE/SUA, iar în Moldova nu există certitudinea rămânerii la putere, după alegerile parlamentare anticipate, a unei forțe politice cu o agendă pro-rusă care să amortizeze politicile Rusiei.

În ceea ce privește Transnistria, avansarea în dosar e urmărită de președintă printr-o strategie stratificată: retragerea trupelor ruse din regiune și transformarea misiunii de pacificare în una civilă sub egida OSCE, dar și extinderea reformei interne și pe malul stâng al Nistrului: combaterea corupției, a schemelor și propulsarea politicilor socio-economice. Fiind o misiune de unificare a standardelor care, cel mai probabil, încearcă să elimine interesul și instrumentele politicului (nu doar moldovenesc) care alimentează conflictul transnistrean, agenda va fi greu implementată (cazul negocierilor din 2019 de la Bratislava), cooperarea nefiind promițătoare. Maia Sandu pledează pentru un dialog constructiv în formatul larg de negocieri, decât discuțiile bilaterale facilitate anterior de Igor Dodon, care nu au contribuit neapărat la prevenirea, gestionarea sau oprirea cazurilor și a acțiunilor de restricționare a liberei circulații în stânga Nistrului, instalare pe parcursul pandemiei a posturilor ilegale pe teritoriul aflat sub jurisdicția Moldovei sau de încălcare a drepturilor omului. Nici tensiunile din Ucraina din aprilie nu încurajează procesul de soluționare finală a conflictului transnistrean, miza fiind demararea unor eforturi unilaterale de reformă internă (care depind și de potențialul alegerilor parlamentare anticipate) sau intermedierea reformelor prin OSCE, cu o agendă complementară, decât avansarea imediată a procesului de distrugere a munițiilor din Cobasna și retragere a trupelor ruse.

Deși China se află în afara tradiționalei axe de politică externă SUA-UE-România-Ucraina-Rusia, cu un interes strategic pentru Moldova minor în comparație cu alte state și regiuni din Europa, apropierea mediului de afaceri chinez de piața autohtonă, negocierea unui acord de liber schimb și implementarea programului „O Centură, Un Drum” (BRI) sunt obiective economice semnificative care au fost promovate în dialogul bilateral. Conform unei scurte declarații privind China, în noua agendă externă Maia Sandu mizează pe consolidarea cooperării economice în materie de comerț și exportul mai larg de produse autohtone, în special cele agricole. Această primă abordare pare să se diferențieze de importul de proiecte/inițiative la care mizează China (în comerțul electronic, domeniul TIC și al serviciilor IT sau extinderea cooperării în cadrul BRI) și relevă o subtilă condiționalitate a Chinei: potențialul de export al produselor agricole poate fi asigurat prin semnarea acordului de liber schimb. În prezent, Președinția nu are o agendă comprehensivă (vizibilă public) de relaționare cu China, oficialii chinezi insistă asupra dezvoltării relațiilor în domenii strategice necercetate și necontrolate suficient de autoritățile din țară sau pe proiecte controversate pe care UE le combate prin consolidarea propriei suveranități economice și digitale, iar parteneriatul Rusia – China și competiția acestora cu UE și SUA ia amploare. Toate acestea indică necesitatea de a urmări, analiza și anticipa acțiunile Chinei în țară printr-o politică externă care poate lua în calcul oportunitățile și inoportunitățile relației bilaterale.

Moldova are nevoie de o politică externă intensivă și extensivă, prin care să devină sustenabilă, să țină pasul noilor provocări și preocupări regionale și internaționale, dar și să transceadă zona ei tradițională de cooperare, o intenție remarcată în strategia Maiei Sandu. Cooperarea bilaterală și multilaterală în domeniul politicilor de mediu, securității informaționale și cibernetice sau în cadrul Inițiativei celor Trei Mări poate ajuta țara să devină o contribuitoare la agenda regională. Simultan, însă, autoritățile din țară trebuie să opereze strategic cu agenda de politică externă: să invoce prioritar angajamentele și obligațiile pe care le are Moldova și partenerii săi în cadrul acordurilor bilaterale/multilaterale, pentru a asigura mai mult constructivism relațiilor cu alți actori și claritate privind ariile de conflict sau interes comun (cazul relației Moldova-China-UE sau Rusia și dosarul transnistrean); să preia mai multă expertiză, practici și asistență tehnică din partea UE și SUA pentru a putea elabora proiecte de dezvoltare atașate asistenței financiare oferite și pentru asigurarea sustenabilității a acestui suport financiar; să negocieze cu Rusia subiectele mai puțin sensibile, precum securitatea moldovenilor aflați în Rusia, pentru a nu fi blocate de tensiuni în jurul subiectelor problematice, precum cele ce țin de Transnistria, energetica sau comerțul bilateral; să cerceteze oportunitățile și domeniile de politică externă în care țara are potențial, dar și sectoarele în care e novice (digital, cibernetic, energie regenerabilă) pentru a obține o înțelegere strategică a acestora, ține pasul cu agenda regională/internațională, prelua practici și negocia proiecte bilaterale/multilaterale într-un mod conștient de oportunități și riscuri. Nefiind acum o politică externă comprehensivă, care aparține doar instituției prezidențiale, finalitatea și implementarea noii agende externe, inclusiv suportul parlamentar și guvernamental pentru aceasta, vor depinde de rezultatele alegerilor parlamentare anticipate. (Aprilie 2021)

Laura Zghibarța – cercetător junior în cadrul Asociației pentru Politica Externă din Moldova. Ea este autoarea mai multor materiale analitice publicate de EaP Think Bridge, Friedrich-Ebert-Stiftung, Ukraine Analytica Journal și Freedom House. Domeniile sale de interes includ politica externă, politica marilor puteri și studii de securitate.

Studiul a fost elaborat în cadrul proiectului Moldova reality check – Study visit to Moldova for the US and European experts, journalists, and public officials”, finanțat de Fondul Mării Negre pentru Cooperare Regională al German Marshall Fund din Statele Unite ale Americii și implementat de Asociația pentru Politica Externă din Moldova. Informația și opiniile exprimate în acest material analitic aparțin autorului și nu reflectă neapărat punctul de vedere al BST/GMF.

 

Dacă tot ai ajuns aici…

… vrem să-ți cerem o favoare. Sute de mii de oamenii intră pe AGORA, lună de lună, pentru informație de calitate. Noi credem că toți oamenii merită acces la informație corectă, verificată și explicată. Tocmai din această cauză vrem să păstrăm știrile și articolele pe care le facem accesibile pentru toată lumea.

La acest site de știri independent, arătăm zilnic acțiunile celor de la putere și tot ce se întâmplă în țară. Nu avem în spate oligarhi, jurnalismul pe care îl facem este liber de orice părtinire politică. Cu ajutorul tău vom continua să scoatem adevărul la suprafață și vom continua să dezvoltăm proiecte media noi care să inspire.

Suntem determinați să asigurăm un jurnalism care să ne ajute pe fiecare dintre noi să înțeleagă mai bine tot ce se întâmplă în jurul nostru și să ne unească atât pe timpuri de criză sau pandemie, cât și în afara ei. Munca noastră nu ar fi posibilă fără cititorii noștri, care ne susțin și ne încurajează.

Fiecare contribuție este valoroasă pentru activitatea redacției.
Ia-ți un Abonament și fii alături de AGORA. Durează doar 1 minut. Mulțumim.

Vezi și aceste știri
OPINIE | Nu putem dezvolta sectorul ne-comercial fără un sistem de tracking complex

OPINIE | Nu putem dezvolta sectorul ne-comercial fără un sistem de tracking complex

OPINIE | Prețul victoriei sau cum Stalin a trișat cu bună știre numărul victimelor celui de-Al Doilea Război Mondial

OPINIE | Prețul victoriei sau cum Stalin a trișat cu bună știre numărul victimelor celui de-Al Doilea Război Mondial

OPINIE | Despre premiile literare sau o retrospectivă a gloriei și uitării

OPINIE | Despre premiile literare sau o retrospectivă a gloriei și uitării

Advertoriale
Premiul I la o competiție de degustație în orb pentru Rară Neagră, 2020 de la Castel Mimi

Premiul I la o competiție de degustație în orb pentru Rară Neagră, 2020 de la Castel Mimi

Un producător din Moldova exportă cașcavaluri moldovenești din lapte de oi în Rusia. Cum și-a crescut afacerea

Un producător din Moldova exportă cașcavaluri moldovenești din lapte de oi în Rusia. Cum și-a crescut afacerea

Familia Toma și 14 hectare de cătină, afine și aronie. Aflați povestea din spatele unei afaceri finanțate din bani europeni (VIDEO)

Familia Toma și 14 hectare de cătină, afine și aronie. Aflați povestea din spatele unei afaceri finanțate din bani europeni (VIDEO)

E un efort pe care nu-l putem face
singuri, așa că te așteptăm alături de noi
EMISIUNI
  • Podcastul „Bilet în Parlament”: Tărț la PAS. Analizăm promisiunile noii majorități parlamentare și cât de reale sunt acestea (AUDIO)
    Podcastul „Bilet în Parlament”: Tărț la PAS. Analizăm promisiunile noii majorități parlamentare și cât de reale sunt acestea (AUDIO)
  • Podcastul „Bilet în Parlament”: Viața de deputat, între glamour și birocrație. Discuție cu fostul parlamentar Vadim Pistrinciuc (AUDIO)
  • De la 11, cu Veaceslav Platon despre promisiunile electorale ale lui Veaceslav Valico
  • LIVE cu Ștefan Gligor, președintele Partidului Schimbării
  • De la 11, cu Vasile Ceban candidat la parlamentare pe lista Partidului Legii și Dreptății
Cele mai populare
  • 1
    Platon ar fi pregătit un video fals pentru denigrarea imaginii Maiei Sandu și PAS în campania electorală. În secvențe apare Ilan Șor (VIDEO)
  • 2
    Ilan Șor, despre video fake cu Maia Sandu: Se vede cu ochiul liber că este un fals făcut neprofesionist
  • 3
    Curtea Constituțională examinează excepția de neconstituționalitate a unui articol din Codul de Procedură Penală. Procuror: „E o ingerință în actul justiției” (LIVE)
  • 4
    Câți pensionari vor beneficia de majorarea până la 2.000 de lei a pensiei minime și câți bani sunt necesari în acest sens
Autentificare
Ai uitat parola?
Salvează articolul

Pentru a activa această opțiune, e nevoie să fii logat pe AGORA.

Articolele salvate pentru mai târziu, le vei putea găsi în profilul tău.

Urmărește subiectul

Pentru a activa această opțiune, e nevoie să fii logat pe AGORA.

Subiectele urmărite le vei putea găsi în profilul tău.