La distanță de o lună și jumătate de la constituire, PDCM merge la finele lunii mai la Comisia Electorală Centrală. Aceasta cu intenția de înregistrare în cursa electorală pentru scrutinul parlamentar anticipat din 11 iulie. Partidul ajunge să fie înregistrat printre concurenții electorali și se regăsește în buletinul de vot sub numărul 13.

Ion Chicu - de la finanțe, la șefia Guvernului

O primă tentativă a actualului lider PDCM de a intra în politică se trage din anul 1998. Atunci, Ion Chicu se număra printre membrii Partidului Reformei (în prezent Partidul Liberal) și a candidat la funcția de deputat la alegerile parlamentare. Însă forța politică nu a acces în Legislativ.

Fiind economist de profesie, ajunge să activeze în următorii ani în cadrul Ministerului Finanțelor. Inițial, în perioada Guvernului Tarlev, din noiembrie 2005 până în martie 2006, a fost consilier al prim viceprim-ministrului R. Moldova Zinaida Greceanîi. Din martie 2006 până la aprilie 2008 a ocupat funcția de viceministru al Finanțelor, perioadă în care ministru a fost Mihail Pop.

Apoi, în perioada Guvernului Filip a fost secretar general de stat al Ministerului Finanțelor, atâta timp cât ministru era Octavian Armașu (ianuarie 2018 - noiembrie 2018). O lună mai târziu, în decembrie 2018, Chicu preia șefia Ministerului Finanțelor, fiind promovat de Partidul Democrat din Moldova și conduce Ministerul până în iunie 2019 când avea să se întâmple schimbarea puterilor în stat și plecare democraților din fruntea Executivului.

Imediat după aceasta, Chicu s-a regăsit printre consilierii ex-președintelui țării Igor Dodon. Patru luni mai târziu, la 13 noiembrie 2019, Dodon propune candidatura lui Chicu la funcția de premier și chiar a doua zi acesta ajunge să-și prezinte programul de guvernare și echipa de miniștri în Parlament, unde obține vot de încredere de la 62 de deputați ai fracțiunilor PSRM și PDM.

Sursa foto: alegeri.md/ Garnitura Guvernului propus de Chicu

Un an în fruntea Executivului și demisia ce a declanșat anticipatele

Guvernul Chicu s-a menținut la putere un an, o lună și două săptămâni (14 noiembrie 2019 – 31 decembrie 2020). Perioada s-a suprapus cu începutul pandemiei de COVID-19 care a generat criza economică în țară. Cabinetul de miniștri avea să fie acuzat în repetate rânduri de agenți economici, agricultori, societatea civilă și reprezentanții HoReCa, de proasta gestionare a situației din țară. Au urmat lanțuri de proteste. De cealaltă parte, Chicu dădea asigurări că se întreprind măsuri de susținere a sistemului de sănătate. Așa Guvernul a decis să majoreze salariile lucrătorilor medicali cu 30% de la 1 septembrie.

Sfârșitul verii 2020 a fost încins de nunta organizată de feciorul premierului Ion Chicu în condițiile în care evenimentele cu participarea unui număr mai mare de 50 de oameni erau interzise în țară. Ulterior, Ion Chicu a confirmat că în seara zilei de 28 august fiul său și-a celebrat căsătoria și că a fost vorba de o serată la care a participat un cerc restrâns de persoane.

La fel de răsunătoare a fost ceremonia de întâmpinare a ajutorului umanitar medical din România. Convoiul a ajuns să fie întâmpinat sub podul de la Telecentru.

Sursa foto: dumitruciorici.com/proteste la evenimentul de întâmpinare a ajutorului din România

Pe lângă pandemie, perioada în care Chicu a fost șef la Guvern a fost marcată de un șir de incidente. Aici amintim conflictul iscat între premier și eurodeputatul român Siegfried Mureșan. Cel din urmă a criticat modul în care Guvernul de la Chișinău, condus pe atunci de Ion Chicu, gestiona criza COVID-19, iar ex-premierul a reacționat: „Stau și mă uit eu la băiețașii ăștia români, oploșiți prin structurile europene, care vin cu „patronajul” peste noi... Ratați, nimic în viață și în țară realizat, numai de „adus mingi” buni”.

Drept urmare, în mai 2020, deputatul Parlamentului României Constantin Codreanu a depus o solicitare oficială la Autoritatea Națională pentru Cetățenie de la București, prin care a solicitat retragerea cetățeniei române a ex-premierului.

O să amintim și de împrumutul de la Federația Rusă care a încins clasa politică. În noiembrie 2019, Guvernul a încheiat acord cu Federația Rusă, inițial, pentru un credit de 500 de milioane de dolari. În martie 2020, însă, partea rusă a propus 200 de milioane de dolari. După ratificarea acordului în Parlament, Curtea Constituțională a declarat neconstituționale actele privind acordarea acestui împrumut pentru țara noastră.

Citește și: Curtea Constituțională pune capac creditului rus. Acordul de finanțare, declarat neconstituțional (DOC)

Cariera lui Chicu în funcția de premier se încheie pe finalul anului 2020. La 23 decembrie, acesta a anunțat că demisionează. Decizia a fost luată după o întrevedere cu fostul președinte, Igor Dodon, și cu președinta Parlamentului, Zinaida Greceanîi. Totuși, acesta a asigurat interimatul până la data de 31 decembrie 2020.

Așa cum țara a rămas fără un Guvern cu împuterniciri depline, Parlamentul a încercat să aleagă un nou premier. Până în luna martie au eșuat două tentative de numire a unui nou Guvern și a expirat termenul pentru acest exercițiu. Parlamentul de legislatura a X-a a fost primul dizolvat pe motiv că nu a putut alege un șef al Executivului, fiind declanșate alegeri parlamentare anticipate.

Chicu revine în politică: Anunță că-și face partid și merge în alegeri

În toiul nopții, printr-o postare pe rețele de socializare, Ion Chicu anunță la 31 martie că revine în politică și își crează partid. Noua forță politică a fost numită Partidul Dezvoltării și Consolidării Moldovei. Formațunea se declară cu viziuni pro-europene, de centru-dreapta, având ca principal deziderat integrarea Republicii Moldova în Uniunea Europeană.

„Aceasta este singura posibilitate de a ne păstra statalitatea, de a crește nivelul de trai al oamenilor și de a valorifica oportunitățile de dezvoltare contemporană. Integrarea în UE este și unica șansă de reintegrare a regiunii transnistrene. Îmbunătățirea condițiilor de viață în țară este posibilă prin restabilirea ordinii stricte, în deplină concordanță cu principiile statului de drept”, a scris Chicu.

La fel, ex-premierul a spus că e nevoie de reformă administrativ-teritorială, precum și o nouă modificare a structurii Guvernului. La modul practic, partidul propune divizarea și restabilirea unor ministere, înlocuirea raioanelor cu un număr limitat de regiuni şi sporirea autonomiei financiare a autorităților locale de nivelul întâi.

Oficial partidul a fost înregistrat la mijlocul lunii aprilie, când Agenția Servicii Publice a înscris Partidul Dezvoltării și Consolidării Moldovei în Registrul de stat al persoanelor juridice. Tot atunci Chicu spunea că peste 1.600 de cetățeni au aderat la PDCM și au fost create cinci organizații teritoriale.

Președinte al PDCM a fost numit Ion Chicu, iar în calitate de vicepreședinți au fost aleși cinci membri: Anatol Usatîi, Alexandru Holostenco, Diana Dicusari, Alexandru Botnari și Vlad Castraveț. Iar fosta ministră a Sănătății Viorica Dumbrăveanu s-a ales cu funcția de secretar general al PDCM.

PDCM se înscrie în cursa electorală

La 28 mai, PDCM merge la CEC pentru înscrierea în cursa electorală. Iar la 11 iulie partidul se lansează în campania electorală. Forța politică a ales să fie reprezentată în cursa electorală de sloganul „Împreună pentru Țară!”. Iar în buletinul de vot, prin tragere la sorți, PDCM se regăsește pe poziția 13.

Foto AGORA: Evenimentul de lansare în campania electorală a PDCM

Este de menționat că lista partidului include 101 candidați pentru funcția de deputat, ceea ce constituie nici mai mult, nici mai puțin, exact numărul pentru o garnitură completă a unui Legislativ.

În echipa lui Chicu se regăsesc mai mulți miniștri din Guvernul pe care l-a condus. Spre exemplu, fosta ministră a Sănătății Viorica Dumbrăveanu, fostul ministru al Economiei Anatol Usatîi, dar și secretara generală a Guvernului, Lilia Ianconi.

La fel, printre membrii de partid sunt mai mulți manageri de spitale:

• Iulian Oltu, directorul IMSP Spitalul Dermatologie și Maladii Comunicabile;
• Alexandru Holostenco, director MSP SCMC „V. Ignatenco” (n.r. numit vicepreședinte PDCM)
• Serghei Eftodii, șef laborator la IMSP Spitalul de Dermatologie și Maladii Comunicabile;
• Svetlana Fandofan, vicedirector medical la IMSP Spitalul Raional Criuleni;
• Elena Rotari, vicedirector la IMSP AMT Rîșcani;
• Viorica Ciobanu, șef la IMSP Centrul de Sănătate Glodeni;
• Elena Moraru, șef la Serviciul de Asistență Medicală Urgentă Drochia;
• Aurica Roman, director la IMSP Spitalul Raional Criuleni;
• Marina Golovaci, vicedirector la IMSP AMT Buiucani;
• Ala Grecu, vicedirector nursing la IMSP Institutul Oncologic;
• Lilia Ignatiuc, vicedirector medical la IMSP Spitalul de Psihaitrie Bălţi;
• Vasile Tomuz, vicedirector la IMSP Institutul Mamei și Copilului, Clinica „Emilian Coțaga”;
• Valentina Stratan, șefa Laboratorului Imunologie și Genetică Moleculară și cercetator coordonator de proiecte știintifice la IMSP Institutul Oncologic.

Este de menționat că ultima candidată din acest șir, Valentina Stratan, a încercat anterior funcția de deputată pe listele democraților. Mai exact, Stratan a fost unul dintre vicepreședinții Partidului Social-Liberal (PSL), din momentul constituirii partidului, la 9 mai 2001, și până la fuziunea acestei formațiuni cu Partidul Democrat din Moldova la 10 februarie 2008, când a fost aleasă vicepreședinte a PDM. În perioada martie 2005 - mai 2009, precum și martie - decembrie 2010, a fost deputată în Parlamentul R. Moldova. În februarie 2011 și-a reluat mandatul de deputat în Legislativ și a intrat în Parlament și în urma alegerilor parlamentare din 30 noiembrie 2014.

De altfel, Chicu a luat în echipa sa încă un fost democrat. Vorbim despre actualul primar de Hîncești, Alexandru Botnari, care anterior a renunțat la mandatul de deputat în rândul fracțiunii PDM în Parlament, explicând că vrea să revină la funcția de edil în Hîncești. Acum, Botnari figurează printre cei cinci vicepreședinți ai PDCM.

La fel, în echipa partidului se regăsesc mai mulți șefi de direcții sau instituții guvernamentale. Lista cuprinde 47 de bărbați și 54 de femei, cu vârsta medie de 44 de ani, iar pe primele 10 poziții se regăsesc:

• Ion Chicu, economist
• Viorica Dumbrăveanu, jurist
• Anatol Usatîi, economist
• Mihail Usatîi, inginer
• Ivan Gheorghiu, jurist, profesor
• Iulia Costin, economist
• Alexandru Holostenco, medic
• Anna Mardari, jurist
• Iurie Mărgineanu, jurist
• Evghenia Mandaji, profesor

Veniturile candidaților PDCM: De la milioane la câteva zeci de mii de lei în doi ani de raportare

Printre cei 101 se regăsesc mai mulți candidați la funcția de deputat care au câștigat în decurs de doi ani milioane. Cele mai mari venituri sunt menționate de contabilul Anton Goncearuc - de 3,4 milioane de lei în doi ani. Acesta este auditor la „PFBC PRIVAT SRL”. Cele mai multe venituri sunt din devidende și acțiuni. La fel, Goncearuc declară un teren în valoare de 246.731 de lei și un apartament de peste 100 de metri pătrați pentru care indică costul de 656.078 lei.

Un alt exemplu este președintele Asociației Internaționale a Transportatorilor Auto a Moldovei, Mihail Usatîi. Acesta declară venituri de 3,31 milioane de lei în doi ani (n.r. circa 358 de mii de lei fiind indicate drept venituri ale soției). Usatîi indică 10 terenuri dobândite în anii 2005-2007 în valoare totală de aproape jumătate de milion (490,5 mii lei). La fel, candidatul este proprietar a două apartamente, patru case și o clădire în construcție. Cumulativ, valoarea lor e menționată la 3,34 de milioane de lei.

Pe lista partidului se regăsesc și candidați cu venituri mai modeste, cele mai mici fiind indicate la un alt contabil Gheorghe Raileanu, care menționează în doi ani salariul total de 16.650 de lei. Raileanu deține o mașină ce costă 50.000 lei, dobândită în 2013. Acesta se află pe locul 100 în lista candidaților.

Lista de altfel e încheiată de Svetlana Efimuc, economist de profesie, care ocupă poziția 101 în șirul candidaților PDCM la funcția de deputat în Parlamentul R. Moldova.

Liderul partidului, Ion Chicu, a înregistrat în ultimii doi ani venituri din salarizare la Ministerul Finanțelor, Cancelaria de Stat și Aparatul Președintelui de circa 657.000 de lei în total (n.r. dintre aceștia, 217.500 lei sunt indicate drept venituri ale soției). Chicu deține trei terenuri cu suprafața de 0,247 ha ce ar costa 258.000 de lei. La fel, fostul premier are o vilă obținută în 2015 în valoare de circa 776.000 de lei, iar din 2020 este proprietarul unui apartament de 59,9 metri pătrați în valoare de 380.000 de lei.

Chicu și-a procurat în 2021 un automobil Nissan Qashqai pentru care a achitat 469.963 lei. De altă parte, Chicu declară datorii de 740.000 lei.

Citește și: Ce spune fostul premier Ion Chicu despre faptul că și-a luat o mașină nou-nouță după plecarea de la Guvern: „Nu e un Porsche de 10.000 de lei”

Campania electorală: „Fără populisme”

Lansați în campania electorală, PDCM a subliniat că programul lansat de aceștia ar fi unul realist. Mai mult, candidații au îndemnat ceilalți participanți la alegeri să „nu vină cu populisme și să respecte oamenii”.

La rândul lor, în șirul promisiunilor au menționat următoarele obiective: „sporirea grijii instituțiilor statului față de cetățeni prin eradicarea corupției endemice, creșterea calității serviciilor publice, edificarea unui sistem educațional modern, un sistem de ocrotire a sănătății, orientat spre nevoile oamenilor, asigurarea unor politici economice și fiscale stimulatorii pentru economie, prin investiții publice masive în localități și infrastructură, reintegrarea regiunii din stânga Nistrului și crearea condițiilor pentru revenirea diasporei acasă”.

De menționat că reprezentanții formațiunii conduse de Ion Chicu au fost invitați în studioul AGORA pentru a discuta oferta electorală. Aceștia însă au respins invitația declarând că „s-a constatat că ora recomandată de Dvs se suprapune cu unele evenimente din agenda consistentă, planificată din timp pentru campania electorală. Vom urmări în continuare știrile de pe portalul Agora pentru a ne informa obiectiv despre noutățile din domeniul economic, social sau politic”.

AGORA menționează că alegerile parlamentare anticipate vor avea loc la 11 iulie, 2021. 23 de concurenți au fost înregistrați la CEC și au intrat în cursa electorală pentru fotoliile de deputați în Parlamentul R. Moldova. Între aceștia, două blocuri electorale, 20 de partide politice și un candidat independent.