„Deoarece decizia vizată se referă, tangențial, la o procedură de control aflată în derulare la unul din inspectorii de integritate, pentru a nu admite ingerințe sau influențe în decizia inspectorului de integritate, ANI se va abține în a formula aprecieri de ordin juridic”, notează reprezentanții ANI în răspuns la decizia Curții Constituționale ce o vizează pe președinta Domnica Manole.

Totuși, ANI a ținut să citeze norma art. 15 alin. (3) din Legea privind declararea averii și a intereselor personale și menționează că actele administrative emise/adoptate sau actele juridice încheiate personal sau prin intermediul unei persoane terțe într-o situaţie de conflict de interese real sînt lovite de nulitate absolută, cu excepţia cazului în care anularea acestora ar aduce daune interesului public.

La fel, ANI precizează că adresează instanţei de judecată cereri privind constatarea nulității absolute a actelor administrative emise/adoptate cu încălcarea dispoziţiilor legale privind conflictul de interese.

Aceeași lege prevede că art. 15 din Legea privind declararea averii și a intereselor personale nu se aplică actelor normative și judiciare. Deci, actele normative și judiciare, adoptate/emise cu încălcarea regimului juridic al conflictelor de interese, nu sunt lovite de nulitate absolută, iar Autoritatea nu este în drept să ceară anularea acestora.

AGORA amintește că, Curtea Constituțională a admis sesizarea deputatului PAS Sergiu Litvinenco, declarând neconstituțională o prevedere din cadrul Legii cu privire la Curtea Constituțională. Astfel, în urma acestei hotărâri, controlul ANI inițiat pe numele Domnicăi Manole devine unul neconstituțional.

Decizia vine după ce la 25 iunie 2021, deputatul PAS Sergiu Litvinenco a depus o sesizare la CC, după ce ANI a inițiat un control de verificare a unui pretins conflict de interese care ar fi avut loc în cadrul examinării cauzei privind hotărârea parlamentului prin care se anula o decizie anterioară a Legislativului prin care aceasta a ajuns membru al Înaltei Curți. Verificarea a fost inițiată în urma unei sesizări depuse de socialistul Grigore Novac.

În replică, Curtea Constituțională a comunicat că ANI „nu deține competența constituțională și legală de a verifica participarea judecătorilor constituționali la judecarea cauzelor de pe rolul Curții Constituționale”.