
Inovație cu gust de cireșe la Hîncești. Doi frați au creat o livadă ca în povești (VIDEO)
Mii de copaci trași la indigo și perfect aliniați formează o livadă care se întinde cât vezi cu ochiul pe coasta dealurilor. Priviți din depărtare, pomii dau impresia că s-au prins într-o horă pentru a ascunde în mijlocul lor un lac adânc, ca un ochi albastru, scăldat în lumina soarelui. Așa arată livada de cireși a fraților Gheorghe și Vasile Grosu de lângă localitatea Fundul Galbenei, raionul Hîncești. Acum șase ani în locul ei erau terenuri în pârloagă și plantații de viță-de-vie înțelenite, în care demult nu mai călcase picior de om.
・
Frații Grosu au hotărât să creeze o livadă modernă de cireși și au cumpărat 15 hectare de pământ, fiind atrași de frumusețea locului și de amplasarea avantajoasă a terenurilor agricole, care aveau o deversare bună în caz de precipitații.
Știau din experiență că cel mai important lucru pentru un agricultor este accesul la apă. Mai ales în condițiile Republicii Moldova, care este afectată de secetă.
Au avut nevoie de trei ani ca să planteze toată livada cu puieți de cireși aduși din Italia, iar între timp au săpat și un bazin de acumulare a apei. Chiar dacă apa se aduna în el după orice ploiță, fermierii nu reușeau să o valorifice, pentru că dispărea prea repede în pământ.
Visul lor de a implementa o tehnologie inovatoare de irigare a livezii a prins contur abia în acest an, datorită expertizei tehnice și a unui grant în valoare de 30 de mii de dolari pe care l-au câștigat în cadrul unui concurs public organizat de proiectul „Reducerea riscurilor climatice și dezastrelor” implementat de PNUD și finanțat de Agenția Austriacă pentru Dezvoltare (ADA) din fondurile Cooperării Austriece pentru Dezvoltare.
De curând, bazinul a fost dat în exploatare și agricultorii din zonă deja se uită cu jind la „comoara” din livada de cireși, care este dotată cu instalații hidrotehnice ca la carte, geomembrană care asigură etanșarea în contact cu pământul, pompă pentru apă etc.
Bazinul, construit cu banii câștigați din grant și contribuția proprie, pe o suprafață de 3 mii metri pătrați, are o capacitate de 5 mii metri cubi de apă și poate asigura irigarea întregii livezi. Specialiștii au estimat că și în cel mai secetos an, apa adunată în bazin ar fi de-ajuns pentru a menține livada roditoare.
„Principiul de funcționare a sistemului nostru de irigare e pe cât de simplu, pe atât de eficient și econom: apa din precipitații se acumulează în mod natural în bazin și după ce se sedimentează și filtrează, este pompată în rezervoarele de apă de pe creasta dealului, iar de acolo, sub presiune, apa ajunge prin țevi pe tot teritoriul livezii. E o practică prietenoasă mediului, care ne permite să renunțăm la obișnuințele risipitoare”, ne spune Vasile Grosu, unul dintre cei doi proprietari, fondatori ai companiei GG Prim SRL.
Pentru a asigura calitatea, proprietarii respectă cu strictețe câteva reguli simple. În primul rând, mențin livada într-o stare îngrijită pe tot parcursul anului, iar pentru asta au procurat o freză, care le economisește timp și resurse pentru prășit.
În al doilea rând, folosesc doar îngrășăminte naturale, stropesc copacii cu soluții bio și formează și întrețin coroana pomilor după o tehnologie preluată de la fermieri din străinătate.
Recent au cumpărat și un tun anti păsări, un dispozitiv care produce sunete puternice pentru a speria păsările nedorite.
„Vedeți cum înfloresc frumos trandafirii sădiți la capătul fiecărui rând de cireși? Ei sunt ca un indicator pentru noi că livada e sănătoasă, frunzele trandafirilor se pătează imediat dacă intră vreo boală printre pomi”, mai spune Vasile Grosu.
Lacul de acumulare a apelor meteorice a companiei GG Prim SRL este unul din cele 10 bazine construite cu asistența financiară a Agenției Austriece pentru Dezvoltare din fondurile Cooperării Austriece pentru Dezvoltare în raioanele Cantemir, Criuleni, Hîncești, Leova și Ungheni. Acestea sunt create în cadrul proiectului PNUD „Reducerea riscurilor climatice și dezastrelor” ca o măsură eficientă și durabilă de adaptare a comunităților rurale la schimbările climatice.