Procesul de examinare și ulterioara validare a scrutinului începe odată ce Curtea Constituțională recepționează de la CEC setul de documente privind desfășurarea alegerilor parlamentare anticipate din 11 iulie. Printre documente se vor regăsi și listele viitorilor deputați.

Expertul în drept constituțional, Teodor Cârnaț, explică pentru AGORA că, Înalta Curte urmează să constate legalitatea desfășurării alegerilor, urmează să verifice procedurile desfășurate. În același timp, CC nu validează propriu-zis mandatele viitorilor deputați. Prin urmare, nu va fi retras niciun mandat al celor aleși la scrutinul parlamentar.

„Curtea Constituțională nu este în drept să anuleze mandatul unui deputat ales la acest scrutin așa cum acesta a obținut votul de încredere a cetățenilor”, explică Teodor Cârnaț.

Acest lucru se explică prin faptul că, actualii aleșii ai poporului au trecut procedura de înregistrare la CEC, fiind admiși în cursa electorală. Prin urmare, în caz că obțin voturile necesare de la alegători, toți figuranții în listele partidelor au verde spre Parlament.

Există, totuși cazuri, în care Curtea Constituțională poate examina separat validarea unui mandat de deputat. Dar asta atunci când în Parlament apare un loc vacant.

„Odată ce a fost admis în campania electorală de către CEC, Înalta Curte îl validează la funcția de deputat pe următorul candidat din liste. Dar dacă între timp față de acest deputat care urmează să fie validat s-au pronunțat anumite sentințe sau alte situații asemănătoare, s-ar putea ca acele sentințe să-i încurce să fie validat mandatul la CC”, explică Teodor Cârnaț.

AGORA amintește că, după numărarea a 100% din voturi, datele arată că în următorul Parlament intră Partidul Acțiune și Solidaritate cu 52,80%, Blocul Electoral al Comuniștilor și Socialiștilor cu 27,17% și Partidul Șor, la limita pragului electoral, cu 5,74%.

Astfel, în baza formulei de repartizare a mandatelor, reiese că PAS va ocupa în viitorul Parlament 63 de fotolii de deputat, BECS - 32, P. Șor - șase mandate.

Aici remarcăm că în alegeri a participat și liderul Partidului ȘOR, care a reușit să ia și un mandat de deputat în viitorul Legislativ. Asta în pofida faptului că Ilan Șor figurează într-un dosar penal.

Amintim de anul 2017, când Ilan Șor a fost condamnat, de prima instanță, la şapte ani şi şase luni de închisoare pentru escrocherie şi spălare de bani. Pedeapsa va intra însă în vigoare doar după ce va deveni definitivă. În prezent, dosarul este în examinare la Curtea de Apel Cahul, acolo unde a fost strămutat și a suferit zeci de amânări. La finele anului 2020, o judecătoare din completul de magistrați