Solicitat de AGORA, șeful Direcției unități de comerț, alimentație publică și protecția consumatorilor din cadrul Agenției Naționale pentru Siguranța Alimentelor, Sergiu Sîrghi, susține că prevederile Hotărârii de Guvern nu pot fi implementate, întrucât ar lipsi un mecanism de control al acestora.

„Această decizie trebuia să intre în vigoare de la 1 iulie, însă nu era elaborată o listă a produselor. Acum avem lista, dar deja lipsește un mecanism de control, indicii și elementele care trebuie analizate”, declară Sergiu Sîrghi.

Mai mult, potrivit funcționarului, Agenția a venit cu anumite obiecții pe margina regulamentului de verificare.

„Eu nu știu cum furnizorii noștri o să îndeplinească aceste cerințe, dar este greu de monitorizat. Eu o să umblu și o să număr în bucatată, câte mere sunt de import și câte autohtone sau cum? Modalitatea de verificare a acestui punct a fost eleborată în grabă și nu a fost definitivat mecanismul de monitorizare, când se încep perioadele fructelor sezoniere. Dacă monitorizăm vizual, la kilogram sau documentar”, susține șeful Direcției.

Astfel, potrivit lui Sergiu Sîrghi, prevederile care se referă la ponderea ocupării raftului nu permit repartizarea corectă a producției autohtone.

„Dacă să luăm această prevedere, atunci fiecare furnizor poate aranja cum dorește. Pe mai mult de jumătate din lungimea raftului poate să pună cinci mere autohtone, iar pe 25% din raft să așeze 30 de mere de import. În aceste cazuri s-a respectat proporționalitate?”, întreabă retoric Sîrghi.

Funcționarul de la ANSA susține că este mecanismul de control trebuie definitivat de Guvern împreună cu Ministerul Agriculturii.

Amintim că, în cadrul Ședinței Guvernului din 14 iulie, Cabinetul de miniștri a aprobat hotărârea ce stabilește lista produselor alimentare provenite din lanțul alimentar scurt, ce urmează a fi expuse în proporție de cel puțin 50% din lungimea liniară a raftului comercial.

Ministrul Agriculturii, Dezvoltării Regionale și Mediului Ion PERJU a subliniat că lista produselor a fost identificată în baza solicitărilor mediului de afaceri, asociațiilor de profil, dar și conform criteriului de producție cu asigurare pe deplin a necesităților pieței interne.

În cadrul ședinței, premierul intermar Aureliu Ciocoi a declarat că prevederile sunt în contradicție cu Acordul de Asociere pe care îl are Republica Moldova cu Uniunea Europeană. Totuși, s-a pronunțat pentru susținerea hotărârii.

„Recunosc, am să vin în susținere cu strângere de inimă. Pentru că sunt anumite prevederi care vin în contradicție cu Acordul de Asociere pe care îl are Republica Moldova cu Uniunea Europeană. Dar luând în considerație, că noi suntem Executivul, fie și în demisie, suntem obligați să respectăm prevederile legale în vigoare în Republica Moldova. Atât timp cât legea prevede că Guvernul urma să prezinte acest proiect spre examinare și aprobare, mă voi conforma buchiei legii”, a declarat Ciocoi.

Ce sancțiuni riscă supermarketurile

Potrivit Codului contravențional, încălcarea de către comerciant sau furnizor a normelor stabilite privind cota de raft pentru fiecare categorie de produse alimentare provenite din lanţul alimentar scurt, riscă amendă de la 2.500 de lei la 5.000 de lei în cazul unei persoane fizice și o amendă de la 10.000 de lei până la 20.000 de lei aplicată persoanei juridice.

Pentru comiterea repatată în decursul unui an a acelorași încălcări, amenzile sunt aplicate în mărime dublă din suma acesteia în valoarea limitei maxime.

Comiterea de către persoana juridică a treia oară şi mai mult, în decursul unui an se sancţionează cu amendă în mărime triplă din suma acesteia.

Potrivit Legii privind controlul de stat, ANSA poate dispune măsuri restrictive, precum suspendarea dreptului de a desfășura o activitate, cu scopul eliminării sau diminuării unui pericol iminent şi imediat pentru mediu, viaţa, sănătatea şi proprietatea oamenilor, constatat în cadrul controlului.

Amintim că, o situația similară când s-au aprobat noi prevederi, dar fără un mecanism clar de control, a fost înregistrată și în cazul interzicerii sacoșelor de plastic. Atunci, legea a fost nefuncțională aproape un an. Instituțiile statului nu putea decide cine și cum trebuie să verifice respectarea normei și să aplice sancțiunile prevăzute de lege. Abia peste un an, Parlamentul a ajuns să voteze pentru includerea sancțiunilor pentru utilizarea și comercializarea pungilor de plastic și a veselei din plastic.

Rămâne să vedem cum va fi respectată și implementată și prevederea ce ține de afișarea produselor autohotone pe rafturile supermarketurilor. Cert este că încă la etapa dezbaterilor inițiativa a trezit nemulțumiri din partea comercianților, care declarau că proiectul ar veni cu beneficii doar pentru monopoliști și nicidecum în cazul producătorilor mici.

Citește și asta: OPINII | Amendamentele la Legea comerțului interior, între dorința de a sprijini producătorul autohton și riscul sancțiunilor UE. Ce spun retailerii, producătorii și experții în domeniu