În 2021, diaspora a decis soarta a 15 mandate de deputat față de un singur mandat în 2005

În 2021, diaspora a decis soarta a 15 mandate de deputat față de un singur mandat în 2005

Contribuția diasporei la formarea Parlamentului este în continuă creștere, după ce în anul 2021 a decis soarta a 15 mandate de deputat față de un singur mandat de parlamentar în 2005. Spre exemplu, alegătorii din stânga Nistrului nu au contribuit niciodată cu mai mult de două mandate, arată datele unei analize realizate de expertul economic Veaceslav Ioniță din cadrul IDIS Viitorul.

Expertul susține că la aceste alegeri parlamentare am avut o rată de participare de 60.7% a cetățenilor care în prezent se află pe teritoriul țării și că aceasta este cea mai slabă rată din istoria țării, cu excepția primului tur al alegerilor prezidențiale din 2020. „Noi am crezut că de data aceasta activismul politic va fi ceva mai ridicat, însă cetățenii Republicii Moldova au dat dovadă de pasivitate. Noi bănuim că cei care au stat acasă a fost electoratul de stânga. De regulă, electoratul de stânga era ceva mai mobilizat, cel de dreapta stătea acasă. De data aceasta am avut o mobilizare mai puternică a electoratului de dreapta și o pasivitate a electoratului de stânga”, a afirmat Veaceslav Ioniță.

Analizând comportamentul diasporei, economistul a menționat că cetățenii de peste hotare au avut o prezență fără precedent din istoria alegerilor parlamentare, 212 mii de votanți. Fiecare al patrulea cetățean care s-a aflat peste hotare a mers la votare. Precedentul record la alegerile parlamentare a fost stabilit în 2014, de 73 de mii de votanți. Ponderea diasporei, în voturile exprimate, de data aceasta a fost cel mai mare din istoria țării, cu excepția prezidențialelor din 2020. În 2019, 5% din toate voturile au fost date de către diasporă, care a decis soarta a 5 mandate de deputați. De data aceasta, 14.4% dintre voturi au fost date de către diasporă, ceea ce înseamnă că diaspora a decis soarta a aproape 15 mandate de deputat.

Comentând votul cetățenilor din stânga Nistrului, analistul economic a precizat că aceștia sunt cetățeni ai Republicii Moldova. Cel puțin 4-5 mii dintre ei se declară parte a Republicii Moldova, merg singuri la alegeri și, de regulă, acordă un vot de dreapta, pro-european. Restul, care participă la votare, sunt încurajați de către anumite forțe politice. Cei mai mulți participanți din stânga Nistrului la alegerile parlamentare au fost înregistrați în 2019, 33 de mii de alegători. În general, acest număr de participanți oscilează în jur de 30 de mii. „Acești cetățeni au venit la ultimele alegeri într-o proporție tipică pentru alegerile parlamentare. Contribuția lor de 2% nu este una catastrofală pentru ca să fie mari discuții, ținând cont de faptul că sunt și ei cetățeni ai Republicii Moldova”, a comentat analistul.

Reacții la acest articol
Spațiu rezervat vizitatorilor Agora.
Un Emoji sau Sticker va îmbogăți acest articol.