Anual Moldova generează 10 mii de tone de deșeuri electronice. În ce condiții țara ar putea avea o fabrică de reciclare a e-deșeurilor

Anual Moldova generează 10 mii de tone de deșeuri electronice. În ce condiții țara ar putea avea o fabrică de reciclare a e-deșeurilor

Problema deșeurilor electronice ia amploare și în Republica Moldova, unde, potrivit unor studii, sunt generate anual 10 mii de tone de e-deșeuri. O parte din acestea ajung la groapa de gunoi, provocând eliminarea în aer, apă și sol a unor substanțe chimice periculoase. Deocamdată, în Republica Moldova nu există o fabrică de reciclare a e-deșeurilor, iar sistemele de colectare le exportă în afara țării.

Potrivit unui Studiu privind generarea și gestionarea e-deșeurilor în municipiul Chișinău, printre cele mai utilizate echipamente în gospodărie sunt telefonul mobil, frigiderul, mașina de spălat, televizorul și telefonul fix. De altfel, telefonul mobil este dispozitivul cu cea mai scurtă perioadă de utilizare. 37% din respondenții care sunt persoane fizice declară că schimbă telefonul o dată la cel mult doi ani, iar 53% schimbă telefonul o dată la cel mult 5 ani.

Vitalie Rusu, Președintele Asociației Patronale din Domeniul Colectării și Prelucrării Deșeurilor Colectez.eu, susține construcția unei fabrici de reciclare a e-deșeurilor.

„Este un lucru extrem de important, care nu mai poate fi amânat pe ziua de mâine. Construcția unui asemenea obiect în Moldova ne-ar ajuta enorm. Oamenii mai ușor o să înțeleagă necesitatea reciclării acestor tipuri de deșeuri atunci când vor putea „pe viu” să vadă cum funcționează acest sistem și vor înțelege beneficiile lui”, a spus Vitalie Rusu.

Pericolul e-deșeurilor reiese din compoziția lor chimică, deoarece acestea pot conține metale grele (Hg, Cd, Pb), gaze toxice (freon) sau materiale non-biodegradabile (plastic, sticlă, metale) cu efecte semnificative asupra mediului și sănătății, dacă nu sunt gestionate corect.

„Spre exemplu, tubul catodic al unui televizor poate polua aproximativ 50 m2 timp de 30 de ani, având în compoziție materiale precum: aluminiu, plumb, zinc, nichel, mangan, bariu sau cobalt. Frigiderele conțin cloro-fluoro-carburi (CFC), acestea fiind

responsabile pentru deteriorarea stratului de ozon şi pentru reducerea capacităţii Pământului de a se proteja de razele nocive ale soarelui. Telefoanele conţin metale grele și metale rare. Fiind atât de periculoase, aceste deşeuri nu trebuie să ajungă la

„gropile de gunoi”, dar să fie colectate separat şi reciclate corespunzător”, declară specialistul principal în cadrul Agenției de Mediu Denis Macovschi.

Pe de altă parte, 70% din componentele deșeurilor electronice pot fi recuperate prin colectare și reciclare.

Potrivit Regulamentului privind deșeurile de echipamente electrice și electronice, echipamentele electrice și electronice sunt

supuse principiului de responsabilitate extinsă a producătorilor, ceea ce înseamnă că cei care introduc sau plasează pe piață echipamente electrice și electronice au obligația de a le colecta și a le gestiona până în momentul reciclării sau valorificării acestora.

În prezent, în Lista producătorilor sunt înregistrați 110 agenți economici care plasează pe piață echipamente electrice și electronice și care au purces la implementarea responsabilității extinse a producătorilor prin intermediul a cinci sisteme colective.

„Toate cele cinci sisteme colective dețin autorizație de mediu pentru gestionarea deșeurilor, de desfășurare a activităților ce țin de implementarea responsabilității extinse a producătorului și, respectiv, colectează și gestionează deșeuri de echipamente electrice și electronice. La sfârșitul anului 2020, activau trei sisteme colective care în total au colectat 24.426 kg de deșeuri de echipamente electrice și electronice”, mai spune Denis Macovschi.

În Republica Moldova, nu există întreprinderi autorizate pentru reciclarea deșeurilor electronice, toate fiind exportate la întreprinderile din afara țării. Specialiștii spun că apariția unei asemenea întreprinderi depinde de intenția mediului privat.

Potrivit datelor Global E-waste Monitor 2020, doar în anul 2019 au fost generate 53,6 milioane tone de e-deșeuri, iar pentru anul 2020, această cifră se estimează la peste 55 de milioane de tone. Altfel vorbind, este vorba despre 7,5 kilograme pe cap de locuitor. Din cantitatea totală generată, cel mult 20% este reciclată corespunzător. 

Dragă cititor,

Mii de oameni ne citesc în aceste zile în căutarea informațiilor, răspunsurilor și a unui fir de speranță. Iar noi lucrăm ca să asigurăm un jurnalism responsabil care să ne ajute pe fiecare dintre noi să înțelegem mai bine tot ce se întâmplă în jurul nostru și să ne unească în aceste timpuri complicate.

Ce putem face noi acum, este să te informăm corect, din surse verificate. Când nu știi pe cine să crezi, vezi ce scrie AGORA.
Fiecare contribuție din partea cititorilor este valoroasă pentru activitatea redacției. Susține-ne cu un abonament de membru. Mulțumim

Vezi și aceste știri
Compostarea ca și soluție pentru deșeurile biodegradabile

Compostarea ca și soluție pentru deșeurile biodegradabile

Ce facem cu e-deșeurile? Primii pași spre soluționarea problemei

Ce facem cu e-deșeurile? Primii pași spre soluționarea problemei

Locuitorii din satul Zubrești, Strășeni, au învățat să composteze deșeurile organice din gospodăriile lor (FOTO)

Locuitorii din satul Zubrești, Strășeni, au învățat să composteze deșeurile organice din gospodăriile lor (FOTO)

Advertoriale
Cum să cumperi o mașină în Europa și să o aduci în Moldova?

Cum să cumperi o mașină în Europa și să o aduci în Moldova?

Maib lansează alto – next level premium banking

Maib lansează alto – next level premium banking

Școala Profesională din Nisporeni este în așteptarea unui nou grup de elevi care vor studia meseria de cultivator-procesatori de bacifere

Școala Profesională din Nisporeni este în așteptarea unui nou grup de elevi care vor studia meseria de cultivator-procesatori de bacifere

E un efort pe care nu-l putem face
singuri, așa că te așteptăm alături de noi
EMISIUNI
  • Moldova, I am back! | Diana Adamciuc: „Diferența dintre Cluj și Chișinău este că, cel puțin în această țară, eu am sentimentul de «acasă»”
    Moldova, I am back! | Diana Adamciuc: „Diferența dintre Cluj și Chișinău este că, cel puțin în această țară, eu am sentimentul de «acasă»”
  • Copiii știu mai bine: Costum de baie „tigrovîi” și bani destui. De ce avem nevoie pentru o vacanță perfectă (VIDEO)
  • Copiii știu mai bine: „Scump, dom'le, scump!” (VIDEO)
  • Moldova, I am back! | Leo Zbancă: Mie îmi place cel mai mult acasă pentru că avem ce construi, avem la ce visa, avem unde ne porni și avem tare mult lucru (VIDEO)
  • Moldova, I am back! | Gheorghe și Tatiana Cîvîrjic au revenit după 20 de ani acasă și au pus bazele unei afaceri cu aur lichid (VIDEO)
Cele mai populare
  • 1
    Ultima oră! Alertă cu bombă la toate sediile Judecătoriei Chișinău și la Aeroport. UPDATE: Alertă și la Parlament și Spitalul Republican
  • 2
    Rusia ar urma să treacă la economia de război. Guvernul va putea obliga companiile să furnizeze armatei bunuri și servicii
  • 3
    Parlamentul European a votat pentru liberalizarea exporturilor de produse agricole din R. Moldova
  • 4
    Moneda euro a coborât la cel mai scăzut nivel din 2002
Canalul nostru de pe YouTube
Autentificare
Ai uitat parola?
Salvează articolul

Pentru a activa această opțiune, e nevoie să fii logat pe AGORA.

Articolele salvate pentru mai târziu, le vei putea găsi în profilul tău.

Urmărește subiectul

Pentru a activa această opțiune, e nevoie să fii logat pe AGORA.

Subiectele urmărite le vei putea găsi în profilul tău.