Calendarul Independenței. Anul 1995, în istoria RM: Ample proteste ale studenților, alegeri locale, privatizări în masă și primul bașcan la UTAG (FOTO/VIDEO)

Calendarul Independenței. Anul 1995, în istoria RM: Ample proteste ale studenților, alegeri locale, privatizări în masă și primul bașcan la UTAG (FOTO/VIDEO)

În istoria independenței Republicii Moldova, anul 1995 s-a remarcat printr-un șir de evenimente ce au influențat cursul transformărilor la nivel de țară. Astfel, prima parte a anului e marcată de proteste ample inițiate de studenți care se opuneau modificărilor în cursul de predare a Limbii române și a Istoriei Românilor. La fel, în acest an, moldovenii și-au ales aproape 800 de primari la alegerile locale, au continuat să privatizeze terenuri agricole și au început să intoneze un nou imn - „Limba Noastră”. 

Februarie 1995: Se aprobă Concepţia privind politica externă a R. Moldova

Anul 1995 începe cu aprobarea „Concepţie privind politica externă”.  Hotărârea este susținută de parlamentari la 8 februarie și prevede că, în continuare țara noastra va promova o politică de neutralitate permanentă, angajându-se să nu ia parte la conflicte armate, la alianţe politice, militare sau economice care au ca scop pregătirea războiului, să nu folosească teritoriul său pentru amplasarea bazelor militare străine, să nu deţină, să nu producă şi să nu experimenteze arma nucleară.

Actul susținut de majoritatea parlamentară prevede că, în relaţiile cu alte state, R. Moldova nu acceptă politica hegemonistă a dictatului, a constrângerii politice şi economice, împărţirii sferelor de influenţă, considerînd drepturi inalienabile ale fiecărui popor egalitatea suverană a statelor şi opţiunea liberă a căilor lor de dezvoltare.           

Pe de altă parte, actul face referire la schimbarea rapidă a situaţiei politice mondiale și regionale și menționeză că „concepţia politicii externe a unui stat nu poate constitui o schemă rigidă”.  Din acest motiv, este notat în concepție că, strategia politicii externe necesită, în corespundere cu scopurile politicii externe a ţării noastre, o adaptare permanentă la situaţia reală pentru asigurarea intereselor R. Moldova în calitate de subiect al dreptului internaţional.

Greva studenților pentru limbă și Istoria Românilor 

Lunile martie și aprilie ale anului 1995 au fost marcate de ample proteste ale studenților. Nemulțumirile au fost declanșate de intenția deputaților din partidul majoritar - Partidul Democrat Agrar din Moldova - de a introduce în Sistemul de învățământ cursurile de Limbă și Literatură Moldovenească și Istoria Moldovei, notează într-o lucrare științifică istoricul Sergiu Matveev.

Astfel, la 16 martie, Colegiul Ministerului Învățământului a decis înlocuirea cursului de Istoria Românilor, iar la 18 martie primii studenți, cei de la Facultatea de Istorie și Facultatea de Litere a Universității de Stat din Moldova, au organizat o grevă generală în Piața Marii Adunări Naționale.

Publicația „Moldova Suverană", 25 martie 1995, proteste studenţeşti. Sursa: Radio Europa Liberă Moldova.

Nemulțumirile s-au manifestat prin marșuri, grevă non-stop, blocarea drumurilor, tratative cu autoritățile publice centrale. Totuși este de remarcat că violențele au fost evitate. Inițiativa studenților a fost susținută în scurt timp de profesori și elevi din întreaga țară.

Într-o foaie volantă emisă în perioada declanșării grevelor erau stipulate mai multe revendicări, principala fiind anularea hotărârii Colegiului Ministerului Învățământului. Ulterior, au apărut și altele.

Liga Studenților din Moldova a editat  publicația „Gaudeamus” în format A4 pentru promovarea revendicărilor.

Cerințele au fost modificate și votate unanim de către manifestanții din PMAN la 28 martie 1995. Acestea au fost adresate președintelui țării, Mircea Snegur, președintelui Parlamentului, Petru Lucinschi, și prim-ministrului, Andrei Sangheli.

Protestatarii au solicitat modificarea articolului 13 din Constituție așa încât „limba oficială în R. Moldova este română, iar modul de funcționare a limbilor vorbite pe teritoriul R. Moldova se stabilește prin lege organică”.

La fel au cerut modificări la Codul Funciar, astfel încât să fie permisă împroprietărirea tuturor categoriilor sociale de la sate cu cotă de pământ și garantarea dreptului la proprietate individuală asupra pământului.

La 29 martie, președintele țării, Mircea Snegur, în urma întrevederii cu reprezentanții Comitetului de greva al studenților și profesorilor, a instituit un moratoriu asupra problemelor vizând cursurile de istorie și limbă studiate în instituțiile de învățământ în perioada desfășurării consultărilor suplimentare. Greva a fost suspendată până la 4 mai, menționându-se că mitingurile vor fi reluate, dacă nu vor fi îndeplinite revendicările.

În cele din urmă, autoritățile centrale au îndeplinit într-o oarecare măsură revendicările sociale și cele privind organizarea învățământului. Iar în privința problemei studierii istoriei românilor, a limbii și literaturii române a fost instituit un moratoriu pentru mai mulți ani, se menționează în aceeași lucrare.

Primul bașcan

Începutul verii lui 1995 aduce și primul bașcan al Unității Teritorial Administrative Găgăuzia. Vă spuneam în articolul de ieri, că pe final de 1994 Parlamentul a adoptat Legea cu privire la statutul juridic special al Găgăuziei (Gagauz Yeri), prin care a și instituită funcţia de Guvernator (Başcan) al Găgăuziei. Primele alegeri ale Başcanului s-au desfăşurat în mai - iunie 1995, în baza unui Regulament provizoriu, adoptat de Guvernul Republicii Moldova. Ulterior, toate alegerile au fost organizate şi desfăşurate în conformitate cu prevederile Regulamentului Găgăuziei şi a Legii locale privind alegerea Guvernatorului (Başcanului) Găgăuziei, adoptate de Adunarea Populară a Găgăuziei.  

Așadar, la 25 mai 1995, a avut loc primul tur al alegerilor pentru funcția de Guvernator al Găgăuziei, concomitent cu alegerile în Adunarea Populară a autonomiei. Nici unul din cei patru candidați pentru funcția de guvernator (Gheorghe Tabunșcic, Mihail Kendighelean, Dumitru Croitor și Stepan Topal) nu a întrunit numărul necesar de voturi pentru a fi ales din primul tur.

Ca urmare, la data de 11 iunie 1995, în turul doi de scrutin au participat cei doi candidați mai bine clasați: Gheorghe Tabunșcic și Mihail Kendighelean, iar cu 64% de voturi în funcția de Guvernator al Găgăuziei a fost ales Gheorghe Tabunșcic (inaugurarea în funcție a avut loc la 19 iunie 1995). 

Pe durata mandatului său, Tabunșcic a pus accent pe reintegrarea Găgăuziei cu restul Moldovei, fiind, mai târziu, considerat responsabil pentru asigurarea unei victorii electorale solide pentru președintele Voronin în rândurile găgăuzilor.

Perioada primei guvernări a lui Tabunșcic este cunoscută prin recesiunea economică din UTA Găgăuzia. În acea perioadă (1995-1999) au existat restanțe de ani de zile cu privire la plata salariilor, pensiile și salariile fiind achitate cu produse alimentare deteriorate și la prețuri exorbitante. Investițiile străine au fost reduse numeric, iar gospodăriile agricole au fost grevate de o serie de datorii, care au dus la blocarea activității financiare.

Continuă procesul de privatizări în masă 

În 1995, în Republica Moldova era în plină desfășurare privatizarea cu bonuri patrimoniale. Experții acelor timpuri spuneau că acest lucru a dus la dezindustrializarea ţării și la pierderea a mii de locuri de muncă.

Au început decolectivizările și privatizările terenurilor agricole prin intermediul Programului Național „Pământ” care avea să continuie încă timp de cinci ani. Anul e marcat prin evenimente de lichidare a colhozurilor şi sovhozurilor.

„Au avut loc anumite influenţe negative, în sens că au fost lichidate mijloacele de producţie în agricultură, privatizarea s-a făcut ineficient şi inechitabil. Mai mult ca atât, era vorba de o privatizare ilicită, care s-a desfăşurat sub ochii cetăţenilor. Din păcate, nici preşedintele, nici conducerea Guvernului sau a Parlamentului nu au putut adopta o legislaţie în domeniul respectiv.”

Victor Stepaniuc, într-un articol pentru IPN.

Programul de privatizare pentru anii 1995-1996 a fost adoptat la 15 martie 1995 și prevedea trecerea de la privatizarea episodică la privatizarea în masă, finalizarea privatizării contra bonuri patrimoniale şi începerea privatizării contra mijloace băneşti.

Printre sarcinile principale ale Programului pentru perioada 1995-1996, se încadrau următoarele:

  • crearea anumitor condiţii pentru stabilizarea, restructurarea şi dezvoltarea economiei naţionale;
  • lărgirea păturii de proprietari şi creşterea ponderii sectorului privat în economie;
  • dezvoltarea pieţei secundare pentru acţiuni şi alte hârtii de valoare, a altor instituţii ale infrastructurii economiei de piaţă;
  • finalizarea procesului de privatizare contra bonuri patrimoniale, potrivit administrare.info.

Procesul avea să continuie și în anii următori.

16 aprilie 1995: Alegeri locale generale

Anul 1995 a fost pentru țara noastră și an electoral în care s-au desfășurat alegeri locale. La scrutinul din aprilie au fost aleși 796 de primari, 10.594 de consilieri locali și alți 1.262 de consilieri raionali.

Cele mai multe sufragii au revenit Partidului Agrar din Moldova care a reușit să obțină 64,8% din mandatele de primari, 51% din mandatele de consilieri municipali și raionali și 61% din mandatele de consilieri orășenești și sătești. Potrivit rezultatelor, pe următoarele poziții s-au regăsit Alianța Forțelor Democratice și Partidul Comuniștilor.

Potrivit Comisiei Electorale Centrale, acele alegeri s-au desfășurat în baza Legii nr.308-XIII cu privire la alegerile locale, adoptată la 7 decembrie 1994.

La alegeri au participat 1.427.865 de alegători. Altfel spus, aceasta reprezenta 60,02% din cetățenii cu drept de vot.

13 iunie: Republica Moldova devine membră a Consiliului Europei

În vara anului 1995, Republica Moldova a aderat la Consiliul Europei. Astfel, din 13 iunie țara noastră devine cel de-al 36-lea stat membru cu drepturi depline la CE. Totodată, Republica Moldova devine prima ţară din cadrul CSI admisă în Consiliul Europei. Evenimentul a fost foarte important deoarece a dus şi la aderarea țării la Organizaţia Internaţională a Muncii.

La 2 octombrie, același an, a fost semnat Acordul interimar privind comerţul între R. Moldova şi Uniunea Europeană care avea să intre în vigoare la 1 mai 1996. Acest lucru a stimulat schimburile comerciale.

„Limba Noastră” devine Imn de Stat, prin lege

În aceeași perioadă de timp, aprobată la 22 iulie în Parlament și publicată în Monitorul Oficial la 17 august, intră în vigoare Legea cu privire la Imnul de stat al R. Moldova.

Drept Imn a fost ales cântecul „Limba noastră”, pe versurile lui Alexei Mateevici (strofele unu, doi, cinci, opt și 12), muzica lui Alexandru Cristea și aranjament de Valentin Dînga. În original, poemul lui Mateevici conține 12 strofe a câte patru versuri fiecare și este un elogiu adus limbii române, fără ca numele limbii să apară explicit, fiind și un îndemn pentru prețuirea ei.

Printre curiozitățile din Regulamentul privind intonarea Imnului de Stat se regăsește faptul că, acesta poate fi transmis de către posturile de radio şi televiziune ale Companiei de Stat „Teleradio-Moldova” la deschiderea şi închiderea emisiunilor sau în noaptea de revelion, după ce orologiul anunţă începutul unui nou an.

La fel, redacția regulamentului din 1995 prevedea că textul Imnului de Stat al R. Moldova se tipăreşte pe prima pagină a abecedarelor.

„Respectul profund faţă de Imnul de Stat al Republicii Moldova este o datorie patriotică a fiecărui cetăţean. La intonarea publică, asistenţa va sta în picioare, bărbaţii se vor descoperi.”

Punctul nouă și 10 din Regulament.

Înainte de stabilirea acestui imn, Republica Moldova a avut pentru câțiva ani același imn de stat ca și România, și anume imnul „Deșteaptă-te, române!”.

***

Din 29 iulie și până pe 27 august, AGORA îți prezintă în fiecare zi retrospectiva fiecărui an din calendarul celor 30 de ani de Independență a Republicii Moldova, perioadă marcată de o tranziție nesfârșită și de o continuă oscilare între est și vest.

Va urma...

Avem puterea să ne ajutăm unii pe ceilalți….

Dacă și tu crezi că ceea ce citești pe acest site sunt informații importante, atunci susține munca redacției AGORA cu un abonament digital ca să devină mai bună, să facă știri deosebite, interviuri mai interesante, articole și povești care să te facă să vrei să le recitești și să le distribui prietenilor tăi.

Mai mult, răsplătim fiecare abonat cu un set de produse locale, împachetate cu dragoste de echipa de la From the Heart Shop, astfel contribuim împreună la promovarea produselor de-acasă, din Moldova.

Devino de astăzi Susținător, Fan sau Ambasador AGORA

Vezi și aceste știri
1991 – Moldova aflată la început de independență și în criza generală provocată de căderea URSS

1991 – Moldova aflată la început de independență și în criza generală provocată de căderea URSS

Calendarul Independenței: Anul 1992 – Război la Nistru, criză politică, economie în continuă scădere și primul campion olimpic

Calendarul Independenței: Anul 1992 – Război la Nistru, criză politică, economie în continuă scădere și primul campion olimpic

Calendarul Independenței: 1993, anul care ne-a adus LEUL și a reabilitat foștii comuniști în viața politică de la Chișinău

Calendarul Independenței: 1993, anul care ne-a adus LEUL și a reabilitat foștii comuniști în viața politică de la Chișinău

Calendarul Independenței: „Zdesi „Buna ziua” net i ne budet!” sau despre victoria agrarienilor și ofensiva ideologică din 1994

Calendarul Independenței: „Zdesi „Buna ziua” net i ne budet!” sau despre victoria agrarienilor și ofensiva ideologică din 1994

Vlad Batrîncea, ales secretar executiv al PSRM. Cine mai face parte din noua conducere a formațiunii

Vlad Batrîncea, ales secretar executiv al PSRM. Cine mai face parte din noua conducere a formațiunii

Cartea neagră | 825 de milioane de lei în 6 ani: firmele vizate în „dosarul licitațiilor trucate în medicină” câștigă în continuare contracte la stat

Cartea neagră | 825 de milioane de lei în 6 ani: firmele vizate în „dosarul licitațiilor trucate în medicină” câștigă în continuare contracte la stat

Advertoriale
Aveți nevoie de un televizor nou? LG vă propune o gamă variată de televizoare pentru toate gusturile

Aveți nevoie de un televizor nou? LG vă propune o gamă variată de televizoare pentru toate gusturile

Maib reinventează aplicația mobilă și Internet Bankingul pentru Business Banking

Maib reinventează aplicația mobilă și Internet Bankingul pentru Business Banking

Vasilii Macovei, manager regional Nord: „La Microinvest finanțăm orice idee de dezvoltare” (INTERVIU)

Vasilii Macovei, manager regional Nord: „La Microinvest finanțăm orice idee de dezvoltare” (INTERVIU)

E un efort pe care nu-l putem face
singuri, așa că te așteptăm alături de noi
Autentificare
Ai uitat parola?
Salvează articolul

Pentru a activa această opțiune, e nevoie să fii logat pe AGORA.

Articolele salvate pentru mai târziu, le vei putea găsi în profilul tău.

Urmărește subiectul

Pentru a activa această opțiune, e nevoie să fii logat pe AGORA.

Subiectele urmărite le vei putea găsi în profilul tău.