Deputatul PAS, Sergiu Litvinenco a prezentat conceptul proiectului de modificare a Legii, care conține mai multe prevederi. 

„Proiectul de Lege propune evaluarea și cercetarea stilului de viață a subiectului declarării, acest lucru presupune că în procesul efectuării controlului averii, inspectorul de integritate va analiza nu doar veniturile dar și cheltuielile, pe care le-a avut acesta pe parcusrul exercitării funcțiilor publice sau de demintate publică. Astfel averea reală urmează a fi analizată prin prisma veniturilor total obținute și cheltuielior raportate la bunurile și avereile pe care le deține. (...) Se propune ca să se declare și serviciile procurate, orice cheltuială suportată de subiectul declarării și membrii familiei acestuia, a căror valoare depășeste șase salarii medii pe economie. Se propune să se declare valoarea de piață a bunurilor mobile și imboile” a menționat Litvineneco.

De asemenea, potrivit deputatului PAS, al doilea asptect important al proiectului ține de dezvoltarea și îmbunătățirea mecanismului de suspendare din funcție sau de încetare a mandatului sau funcției acestuia.

„Legislația actuală obligă inspectorul de integritate să solicite organului responsabil de numire a subiectului declarării încetarea mandatului acestuia, indiferent de încălcarea comisă și valoarea prejudiciul adus. Este necesar de a introduce un mecanism prin care, în funcție de încălcarea săvâșită și gradul de prejudiciabilitate, să fie posibilă aplicarea sancțiunii disciplinare. Și doar în cazul încălcărilor grave sau repetate să fie posibilă aplicarea sancțiunii de încetare a mandatului” a mai adăugat Litvineneco. 

O altă propunere ține de reglementarea procesului de efectuare a controlului  averilor și intereselor persoanale, așa încât aceasta să devină cât mai transparent. Astfel cel puțin 40% din declarațiile de avere și ineterese personale verificate precum și controalele efectuate, să vizeze deputați, judecători, procurori, miniștri. Iar persoanele care vor fi verificate să fie selectate într-un mod aleatoriu, pentru a exclude posibilitatea efectăurii cntroalelor la comandă, a mai menționat Litvineneco.

De asemenea, deputatul se arată convins că asigurarea anonimatului denunțătorului va servi un imbold pentru creșterea numărului de sesizări. 

Președinta ANI a precizat că valoarea reală de piață este o problemă care a fost identificată în primele procese de control.

„Ar fi bine să atragem atenția asupra creării unei funcții de șef inspectorat, funcție importantă care va contribui la uniformizarea proceselor metodologice legale interne pe care le aplică inspectorul de integritate în procesele de control. Remarc recomadările experților europeni ca aceste controale să aibă un regulament clar aprobat, specificat, cu privire la categoriile, zonele de risc care vor fi examninate și cum va avea loc acest proces de prioritizare, ca ulterior să nu fie invinuită autoritatea sau inespectorul privind unele aspecte legate de comandă”, a declarat Rodica Antoci.

Prezent la consultări, drectorul executiv al Centrului de Resurse Juridice (CRJM), Vlad Gribincea, a menționat că nu există o conclucare între Consiliul de Integritate și ANI, și nici coroborare între condicerea ANI și inspectorii de integritate. Acesta a mai menționat că este necesar de a exclude din lege dreptul angajatorului de a suspenda sau nu din funcție angajatul vizat în controlul Autorității. De asemenea, Gribincea a propus remunerearea inspectorilor la nivelul judecătorilor din prima instanță. 

Câteva propuneri au venit și din partea unui cetățean, prezent la consultări. Acesta a sugerat crearea unei pagine web în formă de tabel, în care să fie incluse propunerile venite de la cetățeni. De asemenea, s-a sugerat includerea proceselor standard de funcționare a inspectorilor de integritate, înlocuind metotdologia largă în baza cărei se activează în prezent. O altă propunere este cea de a adăuga pedeapsa civilă sau materială în cazul celor găsiți vinovați în urma controalelor.

În ce privește Legea de funcționare a ANI, în decembrie 2020, majoritatea PSRM și Partidul Șor au votat modificări, care reduceau considerabil controlul Autorității asupra averilor funcționarilor publici.   

Deputatul Sergiu Litvinenco a solicitat suspendarea legii adoptate atunci, din cauză că a fost votată cu încălcarea procedurilor stabilite de Constituție și de Regulamentul Parlamentului.

Curtea Constituțională a admis cererea de suspendare a acțiunii Legii de funcționare a ANI.