În noiembrie 2020, Parlamentul R. Moldova a aprobat legea privind fondurile de pensii facultative care a intrat în vigoare șase luni mai târziu - în iunie 2021 și care declanșează mecanismul de formare a fondurilor de pensii facultative. Cu alte cuvinte, a fost creat cadrul normativ ce permite moldovenilor să-și asigure pentru bătrânețe o pensie privată. 

Există trei modele de formare a pensiei în lume 

Din start trebuie să menționăm că la nivel internațional funcționează trei modele de formare a pensiei. Primul este Sistemul de pensii publice, prin care salariatului i se reține un procent din venitul lunar din care se formează pensia. Sistemul e gestionat de Casa Națională de Asigurări Sociale și e cel care funcționează în R. Moldova. Contribuția este obligatorie.

În alte țări mai există și modelul prin care din sistemul public de pensii se scot niște contribuții care se virează într-un cont de pensii privat obligatoriu. Cu alte cuvinte, un anumit procent din suma care se reține din salariu se redirecționează către un fond de pensii privat. Banii se capitalizează, iar când persoana atinge o anumită limită de vârstă aceasta beneficiază de pensie și din sistemul public, și din sistemul privat. Modelul presupune contribuție obligatorie.

Iar cel ce-al treilea model presupune contribuțiile benevole ale persoanei în fondul de pensie ca să-și asigure un trai decent la bătrânețe. 

La un fond de pensii private pot aplica persoanele care au venituri

„Legislația din 2020 nu stipulează expres condițiile pe care trebuie să le întrunească persoana eligibilă, dar stipulează ce înseamnă un participant. Este cel care are un contract de aderare la un fond de pensie și efectuează anumite contribuții.

De aici deducem că persoana eligibilă este acea persoană care are venituri necesare pentru a efectua anumite contribuții și are capacitatea de a încheia un contract de aderare la un fond de pensii privată”, menționează pentru AGORA,  șeful adjunct al Departamentului Pieții de Capital din cadrul Comisiei Naționale a Pieței Financiare, Vladimir Rusnac.

Precizăm că administratorul fondului de pensii face din start anumite prognoze și evaluează suma minimă a plății lunare așa încât beneficiarul să poată acumula suficiente mijloace pentru pensie și ca fondul să nu dea faliment.

Cum ia naștere un fond de pensii facultative

Totul începe de la administratorul fondului. Ca o schemă de pensii private să funcționeze este nevoie să se identifice o persoană juridică care în continuare se va ocupa de toate procesele.

Administrator poate fi o companie de asigurări, un administrator al unui fond de investiții sau al unui organism de plasament colectiv alternativ de investiții ( n. r. entitățile ce se ocupă cu investiții colective).

Este de menționat că în prezent, în R. Moldova nu sunt administratori a fondurilor de investiții colective și organisme de plasamente colective, însă există companii de asigurări care ar putea presta astfel de servicii. Activitatea totuși necesită licență de la CNPF, precizează Vladimir Rusnac.

În afară de aceste entități, în lege este o altă opțiune ce prevede că se pot creea societăți pe acțiuni pe genul exclusiv de activitate în domeniul gestionării activelor fondului de pensii private.

În continuare, administratorul se adresează la Comisia Națională a Pieței Financiare cu solicitarea de creare a fondului, unde vor fi examinate condițiile și cererile participanților. Un fond nu poate avea mai puțin de 15 participanți. 

Două tipuri de fonduri de pensie private determină forma plății

Legea din 2020 stabilește două tipuri de fonduri de pensie private - Fonduri de pensii ocupaționale și un fond de pensii privat benevol.

Dacă e să le explicăm în parte, fondurile de pensii ocupaționale presupune cazul în care o companie solidă din țară decide să-și asigure singură angajații cu pensie. Respectiv, compania din numele angajaților achită acea contribuție lunară către un fond de pensii privat.

„Însuși angajatul nu achită nimic și nu i se reține nimic din salariul său.  Acesta lucru ar servi drept stimulent pentru angajat din partea companiei”, precizează pentru AGORA expertul CNPF, Vladimir Rusnac.

Totuși, în cazul în care compania intenționează să meargă pe această opțiune, dar veniturile sale sau prognozele administratorul fondului nu-i permit să contribuie cu nivelul de surse care să acopere toți angajații, compania poate să ceară, de comun acord, de la salariați, ca aceștia să mai contribuie și ei din sursele salariale. Astfel, contribuția lunară se divizează între cei doi. 

Un alt tip de pensii private este cel benevol când persoana, fără participarea angajatorului, poate să găsească un fond de pensii privat, să încheie un contract și să plătească veniturile pe care le are.

„Contribuțiile fiecărei persoane se stabilesc de către administratorul fondului. Această entitate are angajați cu funcții cheie care au capacități de a prognoză și prevăd aspecte legate de nivelul minim de contribuție”, precizează expertul.

Sumele achitate se transformă în unități de de fond și se investesc în instrumente financiare 

În momentul în care o persoană decide să adere la un fond, aceasta face contribuțiile stabilite. Vorbim despre mijloace financiare care ajung într-un cont anumit de unde ulterior sunt gestionate de administrator împreună cu toate activele participanților. Banii urmează să fie investiți în alt tip de active. Contribuțiile se convertesc ulterior în unități de fond. Adică în titluri de participare.

„Este similar cu acțiunile pe care le primim într-o societate pe acțiuni. La fel și în acest caz. În schimbul unor contribuții, persoana primește un titlu de participare care este numit „unitate de fond”. De exemplu, se depune 100 de lei care, împărțite la 10 (n. r. așa prevede legea) devin 10 unități de fond. La momentul inițial, valoarea lor e de 100 de lei, dar pe parcurs activele circulă și pot să ajungă la 10.000 de lei. Fiecare contribuție lunară se convertește și venitul se adună”, explică expertul.

Prin urmare, se calculează cât este valoare unui activ dintr-un imobil sau dintr-un alt instrument financiar și se împarte uniform unităților de fond pe care le deține participantul. Recalculul se face de regulă în termeni cât mai mici.

Intri în joc - joacă: Persoanele nu pot să se retragă din fond 

Autorii legii privind pensiile facultative precizează că, persoana care depune contribuții nu poate să iasă din acel fond, adică să-și retragă banii. Acest lucru este admis doar în caz de deces a participantului până la împlinirea vârstei de pensionare.

În cazul în care persoana nu mai dorește sau nu are posibilitatea să achite contribuții, plățile se suspendă, dar banii nu pot fi retrași așa cum fondul lucrează cu ei ca să asigure achitarea pensiilor.

În acest caz, suma investită va fi achitată sub formă de plată unică când persoana va atinge vârsta de 60 de ani. 

Este de menționat că beneficiarul poate în orice moment să-și transfere activele de la un fond la altul.

O pensie fixă lunar sau investițiile plus venituri? Beneficiarul poate opta pentru una dintre plăți

Persoana care alege să se înscrie într-un fond de pensii private are de ales dintre două opțiuni ce țin de plata pensiei. Vorbim despre așa zisele contribuții definite și despre beneficii definite.

În primul caz, există opțiunea ca, beneficiarul, după ce atinge vârsta stabilită de lege,  să obțină drept plată suma acumulată plus randamentul investiției respective.

„Suma beneficiarului și a altor participanți sunt investite în diferite active și la un moment crește sau descrește în funcție de cum au fost investite activele de un administrator privat”, explică Vladimir Rusnac.

Este și o altă opțiune - beneficii definite. În acest caz, administratorul fondului de pensie promite că odată cu vârsta de 60 de ani a beneficiarului, indiferent cu cât acesta contribuie în cursul anilor, fie o sumă mai mare sau mai mică, va obține o pensia minimă, de exemplu, de 10 mii de lei. Aceasta indiferent dacă la vârsta de 60 de ani persoana a acumulat suma necesară.

„Legislația nu prevede expres modelul de participare, dar când se constituie un fond de pensii se decide împreună cu participanții la pensie modalitate - beneficii definite sau contribuții definite. De regulă, în practica internațională se folosesc ambele. În mod special, beneficiile definite se folosesc mai mult în cazul unor fonduri de pensii ocupaționale când angajatorul achită contribuțiile în numele salariatului”, precizează expertul CNPF.

Condiții de plată a pensiilor private

Ca participantul să poată obține dreptul de plată a pensiei facultative, acesta se adresează cu o cerere la administratorul fondului. Plățile ar urma să înceapă dacă persoana întrunește trei condiții de bază printre care se prevede că participantul trebuie să aibă împlinită vârsta de 60 de ani.

În plus, suma acumulată trebuie să fie cel puţin egală cu suma necesară obţinerii pensiei facultative minime prevăzute de legislaţia privind organizarea şi funcţionarea sistemului de plată a pensiilor facultative.

„A treia condiție, acest minim al mijloacelor financiare în prezent încă nu este stabilit în actele normative. Legea spune că în termen de trei ani, de la iunie 2021, se va elabora o altă lege care va reglementa procesul de organizare și plată a acestor prestații. Acolo urmează să se stabilească acest minim și vor începe anumite calcule”, spune  Vladimir Rusnac.

Este important de cunoscut că, toate condițiile de plată a pensiei trebuie să fie stipulate în contractul de aderare așa încât persoana să cunoască clar care sunt opțiunile.

Legea prevede cazul când persoana nu îndeplinește condițiile de plată. În această situație, cum am menționat mai sus, beneficiarul va primi o plată unică a sumei adunate în cont cu toate randamentele adunate de-a lungul timpului. 

Există și opțiunea ca persoana să transmită pensia urmașilor în caz că prevede acest lucru în contract. Dacă contractul prevede plata doar participantului, iar persoana decedează și în cont mai rămân bani, aceștia vor constitui în continuare surse ale fondului care se capitalizează și se distribuie către alți participanți.

Dacă persoana decedează până la atingerea plafonului de vârstă, legea prevede că urmașii defunctului vor beneficia în condiții de succesiune de plățile sumei virate de defunct în contul fondului de pensii private.

Deși legea există, încă nu sunt fonduri de pensii facultative care să activeze

Cu toate că noua lege a intrat în vigoare în iunie 2021 și fondurile de pensii private deja pot fi create, în țara noastră încă nu există fonduri în care să fi aderat participanți.

De altă parte, sunt necesare o serie de îmbunătățiri, spun experții. Spre exemplu, în următorii trei ani de la data intrării în vigoare a legii urmează ca Guvernul și Comisia Națională să elaboreze și să prezente Parlamentului proiectul legii ce va reglementa sistemului de plată a pensiilor facultative.

„Legea încă e e nouă, așa că emiterea cadrului normativ prevede și necesită timp, necesită implementarea diferitor practici și cele mai bune experiențe din exterior ca să avem scheme de pensii private care să funcționeze”, precizează Vladimir Rusnac.