Calendarul Independenței: „Zdesi „Buna ziua” net i ne budet!” sau despre victoria agrarienilor și ofensiva ideologică din 1994

Calendarul Independenței: „Zdesi „Buna ziua” net i ne budet!” sau despre victoria agrarienilor și ofensiva ideologică din 1994

„Calendarul Independenței” continuă la AGORA. Astăzi vom scrie despre anul 1994, an în care alegerile parlamentare anticipate din 27 februarie le-au adus o victorie majoră forțelor conservatoare și de orientare pro-rusă, care au obținut 84 de mandate în primul Parlament ales după independență. Noua guvernare a trecut rapid la ofensiva asupra politicilor culturale, modificând art. 13 din Constituție, schimbând imnul și adoptând spre sfârșitul anului statutul juridic special al Găgăuziei.

Puterea leului

Introducerea leului în toamna anului 1993, a dus la temperarea și reducerea inflației, dar nu a adus stabilizarea economiei, așa cum promiteau politicienii de la guvernare. Mai mult, criza economică a continuat să se adâncească atât de mult, încât ziarele au devenit „inundate” de mesajele de disperare ale cetățenilor, ale căror venituri nu acopereau nici pe departe cheltuielile necesare unui trai decent.

Spre sfârșitul anului, salariul mediu pe țară era de 125 de lei, în timp ce sindicatele calculau coșul minim de consum la aproape 300 de lei. Situația era cu atât mai gravă cu cât salariul mediu, acoperea 42% din valoarea coșului minim de consum, la datele din octombrie 1994, deși în 1993, acesta acoperea 51% sau chiar 69%.

Decizia Guvernului de a majora tarifele la resursele energetice importate a fost resimțită în special de industrie și agricultură, a căror productivitate și volum de activitate a continuat să scadă. Spre sfârșitul anului, Gazprom a stopat livrările de gaz spre Moldova, somând autoritățile să achite datoriile care ajungeau la 250 de milioane de dolari, restanțe care creșteau atât din cauza agenților economici, cât și a consumatorilor casnici, aflați în incapacitate de plată.

Trecerea la moneda națională nu era suficientă, susțineau specialiștii din domeniul financiar-bancar, fiind necesare măsuri de stimulare a producătorilor. Viziunea autorităților a fost însă una diferită. Privatizarea și deetatizarea erau văzute ca singurele soluții care ar fi fost colacul de salvare al economiei, deși rezultatele din aceste domenii erau mai mult decât modeste.

Victoria agrarienilor și ofensiva ideologică

Nemulțumirea populației era evidentă, mai ales în sondajele efectuate de mai multe instituții de presă. Astfel, la începutul anului un sondaj dat publicității de „Moldova Suverană” susținea că trei dintre patru moldoveni cred că guvernanții sunt interesați doar de obținerea unui profit și a unor foloase personale cu ajutorul funcțiilor pe care le dețin. Totodată, 60% dintre cetățeni doreau să vadă fețe noi în politica de pe Bîc.

Publicația de limbă rusă „Vecernîi Kișiniov” prezentase rezultatele unui alt studiu, realizat în luna ianuarie, în care cetățenii își exprimau neîncrederea în procesul de privatizare, mai mult de jumătate declarând că de pe urma acestui proces urmau să aibă de câștigat „structurile mafiotice și funcționarii de stat”.

La începutul anului, sub egida președintelui Snegur a fost organizat Congresul „Casa Noastră – Republica Moldova” la care șeful statului a promovat tezele moldovenismului de origine sovietică, criticând dur în special presa din acea vreme, care în viziunea sa, încerca să elimine din vorbire cuvântul „moldovean” și derivatele lui. Scopul oficial al acestuia era de a consolida toate forțele politice în jurul ideii de independență a Republicii Moldova, deși unele ziare l-au denumit „un congres al comuniștilor nostalgici”. Organizarea acestui eveniment înaintea anticipatelor și prezența scriitorului Ion Druță, care era o figură populară, a oferit un avantaj major Partidului Democrat Agrar, aflat la cârma țării încă din 1992.

 

„De ce tac istoricii noștri de astăzi, istoricii nepărtinitori, care n-au apucat a face conjunctură politică”, se menționa în discursul președintelui, care mai târziu își va schimba radical opinia.

„Ofensiva ideologică” a guvernării foștilor comuniști, reveniți la butoanele puterii în 1993, a început prin tentativa lui Mircea Snegur de a organiza un soi de referendum concomitent cu alegerile anticipate, la care cetățenii urmau să răspundă la întrebarea: „Sunteți pentru ca Republica Moldova să se dezvolte ca stat independent, unitar și indivizibil în frontierele de la data proclamării suveranității ei (23 iunie 1990), care să promoveze o politică de neutralitate, să întrețină relații de colaborare reciproc avantajoasă cu toate țările lumii, să garanteze tuturor cetățenilor săi drepturi egale, conform normelor dreptului internațional?”.

Inițiativa președintelui a fost respinsă de Comisia Electorală Centrală, formată atunci din judecători și condusă de Nicolae Timofti. În cele din urmă, referendumul a avut loc la data de 6 martie 1994, la el participând în jur de 70% dintre cetățeni, 95.4% dintre ei votând „DA”.

Rezultatele acestei consultări populare au fost utilizate ulterior de Snegur în negocierile cu liderii de la Tiraspol, pentru a elimina disensiunile și fricile acestora legate în special de o eventuală reunificare cu România. De altfel, un referendum în această chestiune, era cerut încă din 1992, în special de forțele conservatoare.

În 27 februarie 1994, au avut loc primele alegeri parlamentare anticipate de la proclamarea Independenței, fiind aleși 101 deputați în Parlamentul Republicii Moldova. Forțele conservatoare și de orientare pro-rusă au fost marii câștigători ai acestor alegeri, Partidul Democrat Agrar obținând 43,18% din sufragii, fiind urmat de blocul electoral format din Partidul Socialist și Mișcarea „Unitate-Edinstvo”, care a luat 22%. Forțele pro-democratice și pro-românești, Frontul Popular Creștin Democrat și Alianța Țăranilor și Intelectualilor, au obținut 7,53% și 9,21%, ceea ce le-a plasat direct în opoziție.

„Ce facem cu biruința, domnilor agrarieni?”

La scurt timp după victoria în parlamentarele din 27 februarie, Ion Druță a publicat în „Moldova Suverană” un articol celebru, în care avea mai multe îndemnuri pentru noua/veche guvernare aflată la putere „demultișor”. „Vouă vă este sortit să găsiți pe harta lumii limanul și malul acela blagoslovit spre care plutește corabia pe nume Moldova (...) O corabie umplută cu rude, prieteni și cheflii de tot felul va ajunge nicăieri și niciodată”, se spunea în articol.

 Deputații semnează pentru adoptarea Constituției

În acest sens, primele decizii ale noii guvernări nu au vizat într-un mod direct refacerea economică a țării ci mai mult, definitivarea sau adoptarea unor decizii tergiversate de opoziția din Parlamentul precedent. Astfel, a fost ratificat tratatul de aderare la CSI, definitivată Constituția cu art. 13 în care se menționa că „limba oficială este limba moldovenească cu grafie latină”, schimbat imnul „Deșteaptă-te, române!” cu „temporarul” „Limba noastră” (pe motiv că primul ar fi fost adoptat neregulamentar) și acordat un statut special localităților populate preponderent de găgăuzi.

 

O altă decizie criticată de opoziție a fost și suspendarea procesului de împroprietărire a țăranilor, în baza unei legi adoptate de Parlament la 8 noiembrie 1994. Motivația acestui act legislativ era legată de faptul că în cursul procesului, multora li se făcuseră o nedreptate care urma să fie soluționată. Pe de altă parte, opoziția a susținut că de fapt se încearcă menținerea țăranilor în gospodăriile colective, pentru a-i face pe șefii acestora adevărații stăpâni ai satelor, în ciuda stării falimentare în care se aflau aproape toate aceste instituții.

Zdesi „Buna ziua” net i ne budet!

În acest șir de decizii se înscrie și lichidarea Departamentului de Stat al Limbilor, în ciuda faptului că legea, adoptată în 1989, obliga toți funcționarii și angajații, care prestează servicii publice, să posede cunoașterea limbii oficiale de la 1 ianuarie 1994 și să treacă o atestare în acest sens. Decizia de abandonare a acestui fapt a fost motivată de guvernanți prin faptul că ar fi trebuit să fie concediați peste 100.000 de cetățeni din rândul minorităților naționale. Presa de limbă rusă mai susținea că statul nu a făcut nimic în acei ani pentru a le asigura cetățenilor posibilitatea de studiere a limbii de stat.

Ziarele opoziției însă au afirmat contrariul și anume că cei cinci ani de zile erau un termen rezonabil, în care fuseseră editate mai multe cărți și manuale, difuzate emisiuni la posturile publice de radio și televiziune. De altfel, acestea au publicat rezultatele unei serii de controale care atestau nu doar nerespectarea ci chiar sabotarea legislației lingvistice, lucru care avea loc inclusiv în capitală și în cele mai înalte instituții.

Astfel, în urma unui protest al Ministerului de Externe de la Moscova, autoritățile moldovenești au adoptat decizia de desființare a Departamentului de Stat al Limbilor și au amânat atestarea funcționarilor publici.

Statutul special al Găgăuziei

În ultimele zile ale anului, majoritatea parlamentară controlată de Partidul Democrat-Agrar a bifat îndeplinirea unei importante promisiuni electorale și anume acordarea unui statut juridic special localităților populate preponderent de găgăuzi. Legea adoptată de Parlament îi oferea noii unități teritorial-administrative propriul organ reprezentativ, un executiv condus de un bașcan care va avea un loc din oficiu în Cabinetul de Miniștri de la Chișinău și mai ales „în cazul schimbării statutului Republicii Moldova ca stat independent, poporul Găgăuziei are dreptul la autodeterminarea externă”, ceea ce a generat mari proteste din partea opoziției.

„Dacă până nu demult, deputații agrarieni vorbeau despre oarecare statute speciale în baza autonomiei locale, astăzi, când proiectul de lege „Despre statutul juridic special al Gagauz Yeri – Găgăzuiei” este aprobat de comisia parlamentară (...) a devenit clar că Republica Moldova este scoasă la mezat”, scria ziarul „Țara”, al PPCD.

Încă o bifă electorală a anului 1994 a fost pusă și în dosarul transnistrean, or liderii de la Chișinău se lăudau că au reușit deblocarea negocierilor și semnarea unui acord prin care Federația Rusă accepta să își retragă Armata a 14-a în trei ani de zile. Cu toate acestea, respectarea acestui acord era pusă la îndoială însăși de generalul Aleksandr Lebed.

Mai mult, în toamna lui 1994, regimul de la Tiraspol declanșează o ofensivă generală împotriva școlilor cu predare în grafia latină din raioanele de est ale Republicii Moldova. Școala din Tiraspol a fost devastată de un detașament al cazacilor, iar cele din Râbnița și Tighina au rămas fără sedii. Drept rezultat, părinții și profesorii au recurs la blocarea șoselelor și căii ferate pentru a atrage atenția asupra acestor probleme. 

La sfârșitul anului, peste 58% dintre cetățeni considerau situația din țară ca fiind una critică.

***

Din 29 iulie și până pe 27 august, AGORA îți prezintă în fiecare zi retrospectiva fiecărui an din calendarul celor 30 de ani de Independență a Republicii Moldova, perioadă marcată de o tranziție nesfârșită și de o continuă oscilare între est și vest.

Va urma...

Avem puterea să ne ajutăm unii pe ceilalți….

Dacă și tu crezi că ceea ce citești pe acest site sunt informații importante, atunci susține munca redacției AGORA cu un abonament digital ca să devină mai bună, să facă știri deosebite, interviuri mai interesante, articole și povești care să te facă să vrei să le recitești și să le distribui prietenilor tăi.

Mai mult, răsplătim fiecare abonat cu un set de produse locale, împachetate cu dragoste de echipa de la From the Heart Shop, astfel contribuim împreună la promovarea produselor de-acasă, din Moldova.

Devino de astăzi Susținător, Fan sau Ambasador AGORA

Vezi și aceste știri
1991 – Moldova aflată la început de independență și în criza generală provocată de căderea URSS

1991 – Moldova aflată la început de independență și în criza generală provocată de căderea URSS

Calendarul Independenței: Anul 1992 – Război la Nistru, criză politică, economie în continuă scădere și primul campion olimpic

Calendarul Independenței: Anul 1992 – Război la Nistru, criză politică, economie în continuă scădere și primul campion olimpic

Calendarul Independenței: 1993, anul care ne-a adus LEUL și a reabilitat foștii comuniști în viața politică de la Chișinău

Calendarul Independenței: 1993, anul care ne-a adus LEUL și a reabilitat foștii comuniști în viața politică de la Chișinău

Advertoriale
Testarea pentru Covid-19 e mai accesibilă cu TESTRAPID.MD

Testarea pentru Covid-19 e mai accesibilă cu TESTRAPID.MD

Câștigătoarea tombolei IuteCredit s-a ales cu un premiu în valoare de 100 000 lei (VIDEO)

Câștigătoarea tombolei IuteCredit s-a ales cu un premiu în valoare de 100 000 lei (VIDEO)

Aveți nevoie de un credit? Acum puteți solicita un împrumut de până la 300.000 de lei fără gaj de la FinComBank

Aveți nevoie de un credit? Acum puteți solicita un împrumut de până la 300.000 de lei fără gaj de la FinComBank

E un efort pe care nu-l putem face
singuri, așa că te așteptăm alături de noi
Autentificare
Ai uitat parola?
Salvează articolul

Pentru a activa această opțiune, e nevoie să fii logat pe AGORA.

Articolele salvate pentru mai târziu, le vei putea găsi în profilul tău.

Urmărește subiectul

Pentru a activa această opțiune, e nevoie să fii logat pe AGORA.

Subiectele urmărite le vei putea găsi în profilul tău.