Calendarul Independenței. Anul 1996, marcat de alegeri prezidențiale, demisia Guvernului Sangheli și începutul privatizării locuințelor (FOTO/VIDEO)

Calendarul Independenței. Anul 1996, marcat de alegeri prezidențiale, demisia Guvernului Sangheli și începutul privatizării locuințelor (FOTO/VIDEO)


Anul 1996 a rămas în istoria Independenței Republicii Moldova drept anul în care cetățenii și-au ales cel de-al doilea președinte. Totodată, s-a încheiat o perioadă de cinci ani în care țara a fost guvernată de Cabinetul de miniștri condus de Andrei Sangheli. În raport cu Transnistria, relațiile pe alocuri s-au tensionat, dar s-a ajuns și la anumite compromisuri. Cetățeanul de rând muncea pentru un salariu de circa 200 de lei și participa la privatizări.

În cel de-al cincilea an de Independență a R. Moldova, populația țării constituia 2,946 milioane de locuitori, care reușeau să obțină un salariu mediu lunar de 187 de lei. Potrivit datelor statistice, cele mai plătite posturi de muncă erau cele din domeniul financiar, unde un salariu mediu era de 678 de lei, sau în domeniul industriei unde salariile erau de circa 300 de lei.

În 1996, Produsul Intern Brut al Republicii Moldova a ajuns la 1,69 de miliarde de dolari, comparativ cu 11,5 miliarde de dolari în anul 2020. Indicele se afla în scădere față de anul 1995, cu 6%. Cu alte cuvinte, suma reprezenta 575,32 de dolari pe cap locuitor. 

Continuă privatizare pe bonuri și bani. Începe privatizarea locuințelor

În anul 1996 procesul privatizărilor era în plină desfășurare. Până la finele lunii octombrie, s-au produs privatizări în masă contra bonuri patrimoniale, notează administrare.info. În rezultat, din 3,5 milioane de titulari ai bonurilor patrimoniale 3,1 milioane au participat la privatizare.

Potrivit sursei citate, în procesul privatizării în masă s-a format infrastructura pieţei capitalului: Bursa de Valori, fonduri de investiţii, companii fiduciare, registratori independenţi. Cu concursul acestor instituţii s-au investit circa 2/3 din bonurile patrimoniale şi s-a privatizat un patrimoniu în valoare de 1,2 miliarde de lei.

Mai mulți experți ai acelor timpuri atenționau despre efectele negative ale repartizării gratuite a patrimoniului. Potrivit lor, procedura nu a asigurat transmiterea către proprietari eficienţi.

În același timp, în țară se desfășura privatizarea contra mijloacelor băneşti. Pe această cale, din 647 de întreprinderi preconizate să fie privatizate, integral sau parţial au fost privatizate 423 de întreprinderi.

Tot în 1996 a început formarea Asociaţilor de proprietari ai locuinţelor privatizate care, devenind persoane juridice, îşi asumau responsabilităţile şi funcţiile exploatării şi întreţinerii spaţiului locativ. Către anul 1997 au fost privatizate peste 205 mii de locuinţe, ceea ce a constituit 83% din fondul locuinţelor de stat. Astfel, a fost creat numărul necesar de locuinţe private pentru lansarea pieţei bunurilor imobiliare. În mod gratuit au fost privatizate peste 100 de mii de locuinţe sau 52,3% din numărul lor total, contra a - 13.000 de lei sau 6,7% şi contra bonuri patrimoniale - 83,5 de mii sau 41,0%. Peste 816 mii de cetăţeni au devenit proprietari de apartamente. 

De menționat că, pentru a stimula interesul lucrătorilor faţa de privatizarea întreprinderilor şi restructurarea lor ulterioară, statul a operat număr considerabil de modificări de legi, într-un timp restrâns. În total au fost elaborate şi adoptate 110 acte normative de diferit nivel.

Sarcinile Programului Privatizării pentru anii 1995-1996, în general, au fost realizate, notează administrare.info. S-au creat premise pentru restructurarea întreprinderilor privatizate şi constituirea mecanismelor de administrare corporativă. În paralel, pentru a proteja drepturile noilor proprietari, s-a iniţiat procesul de formare a registrului acţionarilor întreprinderilor privatizate.

Transnistria elimină posturile vamale

La finele anului 1995, Duma de Stat a Federației Ruse a declarat Transnistria drept zonă specială a intereselor strategice ruseşti şi i-a recomandat preşedintelui Rusiei să examineze problema recunoaşterii Transnistriei ca stat suveran, potrivit lucrării „Moldova–Transnistria: Eforturi comune pentru un viitor prosper”. 

Sursa menționează că la 24 decembrie 1995, în regiunea transnistreană a avut loc un referendum pe marginea aderării la CSI şi a proiectului așa zisei Constituţii ce prevedea independenţa Transnistriei. La referendum au participat 58,2% din alegători. Pentru aderarea la CSI au votat 90%, pentru adoptarea unei noi constituţii – 81,8% din alegători. În rezultat, conducerea de la Chișinău a  suspendat negocierile.

În ciuda deciziei, la 7 februarie 1996, autorităţile moldoveneşti şi transnistrene, în prezenţa reprezentanţilor Rusiei, Ucrainei şi OSCE, au semnat o decizie protocolară cu privire la soluţionarea problemelor în domeniul vamal dintre R. Moldova şi Transnistria. În baza acestei înțelegeri, Transnistria a căzut de acord să elimine posturile vamale de la intrarea în regiune de pe teritoriul Moldovei. Totuși cei din regiune au păstrat dreptul de control al exportului de mărfuri din Transnistria, iar la graniţa cu Ucraina au fost formate posturi vamale comune.

În schimb, începând cu data de 10 martie 1996, Transnistria a primit dreptul de a efectua vămuirea mărfurilor în baza ştampilei emise de R. Moldova.

Odată cu obţinerea ştampilei vamale, Transnistria a refuzat să execute dispoziţiile acordului protocolar, chiar dacă până în prezent continuă să insiste asupra faptului că „negocierile sunt posibile numai cu condiţia îndeplinirii tuturor acordurilor anterioare”.

Petru Lucinschi - al doilea președinte al Republicii Moldova

Anul 1996 a fost an electoral. Moldovenii au fost chemați la urne să-și aleagă un nou președinte. Scrutinul s-a desfășurat în două tururi. Deși au fost 15 grupuri de inițiativă înregistrate la Comisia Electorală Centrală, doar nouă au reușit să colecteze numărul necesar de semnături în susținerea candidaților la funcția de șef al statului. În cursă s-au înregistrat Mircea Snegur, primul președinte al țării, Petru Lucinschi, Vladimir Voronin, Andrei Sangheli, Valeriu Matei, Marina Levițchi, Anatol Plugaru, Iuliana Gorea-Costin și Veronica Abramciuc.

Primul tur al alegerilor prezidențiale a avut loc la 17 noiembrie. La urnele de vot s-au prezentat 68,13% dintre alegătorii cu drept de vot. Totuși, niciunul dintre candidați n-a acumulat suficiente voturi ca să fie ales președinte. Potrivit rezultatelor, pe primele două poziții s-au situat Mircea Snegur cu 38,75% din sufragii și Petru Lucinschi cu 27,66% din voturi. Cei doi au participat ulterior la turul doi al scrutinului, care s-a desfășurat la 1 decembrie 1996.  

Petru Lucinschi a câștigat în fața lui Mircea Snegur cu 54,02% din voturi. Acesta a fost învestit în funcția de președinte la 15 ianuarie 1997. 

Lucinschi a deținut funcția de șef de stat în perioada ianuarie 1997- aprilie 2001 și a continuat reformele începute de predecesorul său Mircea Snegur. A continuat procesul de privatizare a proprietăților de stat. În domeniul politicii externe, a început procesul de integrare a Republicii Moldova în Uniunea Europeană și de distanțare față de țările din CSI.

 Petru Lucinschi la ceremonia de învestire în funcția de președinte. Sursa foto: Moldpres

Guvernului Sangheli demisionează

La finele anului 1996 avea să-și încheie activitatea și unul dintre cele mai longevive Guverne din istoria Independenței - Cabinetul de miniștri condus de Andrei Sangheli.

Acest Executiv a fost învestit la 1 iulie 1992, activând până la 5 aprilie 1994, dată la care a fost reales. astfel, Guvernul Sangheli și-a încheiat activitatea la 24 ianuarie 1997. Totuși, despre demisia din funcția de premier, Sangheli a anunțat mai devreme, în cadrul unei ședințe plenare din 3 decembrie 1996.

„La 2 decembrie a avut loc ședința Guvernului în deplină componență, unde a fost luată decizia de a înainta Parlamentului cererea de demisie. Aș vrea să accentuez că această decizie este un act conștient din partea fiecărui membru al Guvernului. Am mers pe acest pas pentru a da posibilitate noului președinte al R. Moldova (n.r. Petru Lucinschi) să formeze o nouă echipă a Executivului”

Fostul premier Andrei Sangheli

Deputații au acceptat unanim decizia vociferată.

Demisia Guvernului s-a întâmplat două zile mai târziu după victoria lui Lucinschi la alegerile prezidențiale. La acest scrutin, de altfel a participat și ex-premierul Sangheli care a acumulat 9,47% din sufragii, fiind depășit de Vladimir Voronin, Petru Lucinschi și Mircea Snegur în lista celor nouă candidați participanți la scrutin. Sangheli a fost susținut la aceste alegeri de Partidul Democrat Agrar din Moldova. Ulterior, fostul prim-ministru s-a retras din politică și și-a început activitatea în domeniul afacerilor și a plecat din țară.

***

Timp de 30 de zile, din 29 iulie și până pe 27 august, AGORA îți prezintă în fiecare zi retrospectiva fiecărui an din calendarul celor 30 de ani de Independență a Republicii Moldova, perioadă marcată de o tranziție nesfârșită și de o continuă oscilare între est și vest.

Va urma...

Dacă tot ai ajuns aici...

...înseamnă că ți-a plăcut articolul sau te preocupă subiectul. Noi vrem să venim cu cât mai multe articole pe care să le citești până la final. Acum le poți spune direct jurnaliștilor din redacție ce vrei să citești și în ce format.

Noi păstrăm jurnalismul AGORA deschis tuturor. Nu avem în spate oligarhi sau politicieni și nimeni nu-i dictează editorului cum să scrie despre un subiect sau altul. Sprijinul tău ne va ajuta să ne păstrăm această independență. Orice contribuție, oricât de mare sau mică, este extrem de valoroasă pentru noi.

Sprijină AGORA astăzi cu doar 98 de lei. Mulțumim.

Vezi și aceste știri
1991 – Moldova aflată la început de independență și în criza generală provocată de căderea URSS

1991 – Moldova aflată la început de independență și în criza generală provocată de căderea URSS

Calendarul Independenței: Anul 1992 – Război la Nistru, criză politică, economie în continuă scădere și primul campion olimpic

Calendarul Independenței: Anul 1992 – Război la Nistru, criză politică, economie în continuă scădere și primul campion olimpic

Calendarul Independenței: 1993, anul care ne-a adus LEUL și a reabilitat foștii comuniști în viața politică de la Chișinău

Calendarul Independenței: 1993, anul care ne-a adus LEUL și a reabilitat foștii comuniști în viața politică de la Chișinău

Calendarul Independenței: „Zdesi „Buna ziua” net i ne budet!” sau despre victoria agrarienilor și ofensiva ideologică din 1994

Calendarul Independenței: „Zdesi „Buna ziua” net i ne budet!” sau despre victoria agrarienilor și ofensiva ideologică din 1994

Calendarul Independenței. Anul 1995, în istoria RM: Ample proteste ale studenților, alegeri locale, privatizări în masă și primul bașcan la UTAG (FOTO/VIDEO)

Calendarul Independenței. Anul 1995, în istoria RM: Ample proteste ale studenților, alegeri locale, privatizări în masă și primul bașcan la UTAG (FOTO/VIDEO)

Consilierul municipal PAS, Roman Cojuhari este noul director la Poșta Moldovei

Consilierul municipal PAS, Roman Cojuhari este noul director la Poșta Moldovei

Advertoriale
MAIB - „Leader in Card Performance 2021”, potrivit Mastercard

MAIB - „Leader in Card Performance 2021”, potrivit Mastercard

Infrastructură modernă de cartier, grație unui parteneriat dintre Inamstro și Primăria Municipiului Iași

Infrastructură modernă de cartier, grație unui parteneriat dintre Inamstro și Primăria Municipiului Iași

Mastercard a acordat FinComBank S.A distincția „Leader in Moneysend: Clickpay.md” pentru leadership în domeniul transferurilor bănești

Mastercard a acordat FinComBank S.A distincția „Leader in Moneysend: Clickpay.md” pentru leadership în domeniul transferurilor bănești

E un efort pe care nu-l putem face
singuri, așa că te așteptăm alături de noi
Autentificare
Ai uitat parola?
Salvează articolul

Pentru a activa această opțiune, e nevoie să fii logat pe AGORA.

Articolele salvate pentru mai târziu, le vei putea găsi în profilul tău.

Urmărește subiectul

Pentru a activa această opțiune, e nevoie să fii logat pe AGORA.

Subiectele urmărite le vei putea găsi în profilul tău.