Calendarul Independenței. Republica Moldova în 1998: Sărăcie, contrabandă, corupție și un leu prăbușit „sub preș”
Sărăcie, contrabandă și corupție. Sunt elementele definitorii pentru Moldova anului 1998, afirmă atât presa vremii, cât și reprezentanții partenerilor strategici. În același an, tânărul stat a mai primit o lovitură. Leul, moneda națională, s-a prăbușit, pe fundalul crizei din Rusia.
・
Acest fapt a demonstrat o dată în plus că Republica Moldova era dependentă de Rusia, scrie Radio Europa Liberă.
După ce tranzacțiile comerciale au fost înghețate, Ministerul Economiei susținea că piața de desfacere trebuie diversificată.
Agenţia Basa-press scria, pe atunci, că „dificultăţile comerţului exterior au fost dublate de o criză energetică fără precedent, demonstrând că securitatea unei ţări este pusă în pericol în cazul în care economia ei este orientată doar într-o singură direcţie, spre ţări ce pot provoca oricând surprize”.
De asemenea, și în 1998, majoritatea legilor esențiale au fost adoptate la cerințele Fondului Monetar Internațional (FMI) și a Băncii Mondiale (BM), în contextul în care cu un an înainte finanțarea externă fusese suspendată.
Statul nu a putut achita salarii și pensii, iar acest lucru a stârnit un val imens de nemulțumiri în rândul populației. Ziarul „Flux” scria că preşedintele de atunci al Parlamentului, Dumitru Diacov, ar fi pledat pentru interzicerea grevelor timp de şase luni. Autoritățile susțineau că grevele cetățenilor „complică şi mai mult activitatea Guvernului şi aprofundează criza”.
Comuniştii, favoriți la alegeri
Partidul Comuniștilor obține cele mai multe voturi la alegerile parlamentare din 22 martie 1998. Cu 30,1% din sufragii, PCRM primește 40 de mandate. Celelalte formațiuni care au acces în Legislativ (BE Convenția Democratică – 19,42%, BE Pentru o Moldovă Democratică şi Prosperă – 18,6%, Partidul Forţelor Democratice – 8,84%) crează Alianţa pentru Democraţie şi Reforme (ADR).
Dumitru Diacov, liderul formaţiunii pro-prezidenţiale „Pentru o Moldovă Democratică şi Prosperă”, cel care, pe 23 aprilie, va fi ales preşedinte al Parlamentului, a ţinut să precizeze că nu este vorba de o coaliţie anticomunistă, ci de una pentru promovarea reformelor, subliniază Radio Europa Liberă.
La 21 mai a fost învestit Guvernul ADR 1, condus de Ion Ciubuc. Șefia Executivului urma să revină Coaliției Democrate din Moldova, formată din partidul ex-preşedintelui Mircea Snegur şi Frontul Popular Creştin Democrat.
„Marele câştigător al acestei coaliţii este preşedintele Lucinschi, iar marele pierdant - formaţiunea lui Snegur, care a ieşit din alegeri, practic, cu nimic, deşi CDM se ţine pe autoritatea fostului preşedinte”, au scris jurnaliştii de la „Modavskie Vedomosti”.
Leul a căzut „sub preș”
În luna august a avut loc devalorizarea rublei rusești. Consecințele au fost resimțite la începutul toamnei și în Republica Moldova. Potrivit ziarului „Flux”, „panicaţi, cetăţenii moldoveni retrăgeau leii din bănci şi-i converteau în dolari, de asemenea, au luat cu asalt pieţele şi magazinele, cumpărând mărfuri pentru a scăpa de lei”.
După ce într-o singură zi dolarul american s-a scumpit de la 6,50 la 10 lei, preţurile la produsele petroliere şi tarifele la energie au crescut cu circa 60 - 70%, iar scumpirile s-au ținut lanț.
„Suntem în pragul unei crize financiare catastrofale. Începând cu luna august, ne întreţinem, în mod exclusiv, din rezerve valutare, care, doar pe parcursul lunii septembrie, s-au micşorat cu mai mult de 70 de milioane de lei. În acelaşi timp, în Federaţia Rusă au fost îngheţate peste 800 de milioane de lei de-ai noştri. Comerţul cu această ţară, principalul partener economic al Moldovei, practic, este blocat.”
Dumitru Diacov.
Autor:
S-a vorbit mult despre reducerea cheltuielilor publice, prea puţine s-au făcut însă pentru optimizare. Una din iniţiativele la acest capitol, care a reuşit, a fost reforma administrativă. Aceasta presupunea comasarea raioanelor şi trecerea la judeţe. Era o reformă mai veche asumată de Chişinău în faţa instituţiilor internaţionale, transmite Radio Europa Liberă.
La sfârșitul lunii noiembrie, Ucraina, principalul furnizor de energie electrică, şi-a redus livrările către Republica Moldova. Totodată, liderii regiunii transnistrene au stopat asigurarea cu energie de la Centrala de la Cuciurgan, motivând că Guvernul de la Chişinău nu poate plăti pentru consum.
Criza energetică a dus la deconectarea curentului. În medie, oamenii aveau lumină în case câte 18 ore pe zi la sat şi doar 6 - 8 ore la oraş.
Autor:
„Într-un an sau doi sperăm să reuşim conectarea sistemului energetic din ţara noastră la cel din România, acest lucru ducând la posibilitatea asigurării a 50-60% din necesarul de energie al Republicii Moldova”, declara vicepremierul Dolganiuc pentru „Flux”.
În același timp, s-a decis crearea companiei mixte moldo-ruse Moldovagaz, în care Gazprom să deţină 51% din pachetul de acţiuni.
Între timp, Guvernul Statelor Unite ale Americii, dar și alţi parteneri de dezvoltare au forţat reforma agrară. Programul „Pământ”, care presupunea reorganizarea întreprinderilor din agricultură, prin privatizarea pământului şi repartizarea cotelor valorice, a fost acoperit financiar de americani. Proiectul a fost extins în peste 600 de sate, după ce, în 1997, a fost experimentat cu succes în 72 de foste colhozuri.
Sfârșit de an, probleme mai multe?
„Sărăcia şi corupţia sunt principalele probleme ale Republicii Moldova. E greu ca un om să reziste mitei în condiţiile în care nu şi-a ridicat salariul de patru-cinci luni.”
Reprezentantului permanent al Băncii Mondiale, James Parks.
Autor:
„Banca Mondială a fost impresionată de modul în care sistemul financiar-bancar a rezistat imensei presiuni, reuşind să supravieţuiască. Spre deosebire de sectorul financiar, unde reforma s-a făcut la timp prin privatizare, cel social arată aşa cum era la începutul anilor ’90, e un sistem centralizat de comandă şi în condiţiile pieţei nu poate funcţiona”, a spus acesta, conform Radio Europa Liberă.
Interlopii și politica
„Influenţa personajelor din lumea interlopă a ajuns în instituţiile de stat”. Era ideea susținută la Președinție, mai mulți șefi de la Interne și Securitate. Totul în contextul în care anumiți oameni de afaceri erau ţinta unor atentate, fie erau extorcaţi de bani de grupări criminale.
În decembrie 1998, poliţia anunţa că un businessman german venit să facă investiţii în Moldova a fost răpit de la aeroport. Cei care l-au capturat ar fi făcut parte din clanul „Bulgaru”, condus de Grigori Karamalak, un etnic bulgar numit „hoţ în lege”.
Autor:
Karamalak era unul dintre capii lumii interlope, căruia poliţia îi imputa omoruri, torturi, şantaje, dar și altele. În 1998 el a fost reţinut de câteva ori, dar eliberat de fiecare dată din lipsă de probe. Ulterior, el a plecat la Moscova, fiind dat în urmărire internaţională, notează Radio Europa Liberă.
De menționt este faptul că Boiana Group, firma fondată de Karamalak, a fost scutită de impozite, printr-o hotărâre de Parlament, din februarie 1998 până în 2001.
În același timp, în 1998, presa a mediatizat subiecte ce țineau de contrabandă cu ţigări și trafic de armament din regiunea transnistreană spre ţările balcanice, Orientul Mijlociu şi Caucaz.
Un astfel de articol, preluat de la jurnaliștii de peste Prut, releva că directorul Departamentului de privatizare, Vladimir Filat, ar fi profitat de poziţia privilegiată în Guvernul de la Chişinău şi de relaţiile bune cu Diacov şi Lucinschi pentru „a face contrabandă cu ţigări cu timbre expirate”.
Filat a declarat atunci că articolul era o calomnie şi că a acţionat în judecată publicaţia de la Bucureşti.
***
Timp de 30 de zile, din 29 iulie și până pe 27 august, AGORA îți prezintă în fiecare zi retrospectiva fiecărui an din calendarul celor 30 de ani de Independență a Republicii Moldova, perioadă marcată de o tranziție nesfârșită și de o continuă oscilare între est și vest.
Va urma...