Noul Parlament îl votează repetat pe Voronin președinte

Alegerile parlamentare din 6 martie au fost câştigate de Partidul Comuniştilor, cu 45,98%, urmat de Blocul Moldova Democrată (BMD) – 28,53% şi Partidul Popular Creştin Democrat – 9,07%. La 4 aprilie, Vladimir Voronin a fost reales în funcţia de şef al statului.

Sursa Foto: moldova.europalibera.org

Câteva zile mai târziu, la 8 aprilie 2005, prin decret al președintelui Republicii Moldova, Vasile Tarlev este desemnat în calitate de candidat pentru funcția de prim-ministru și este autorizat să întocmească programul de activitate și lista Guvernului, pe care ulterior să le prezinte Parlamentului spre examinare.

La data de 19 aprilie 2005, noul Guvern primește votul de încredere acordat de Parlament, mai exact voturile celor 56 de deputați comuniști. De asemenea a fost aprobat și programul de guvernare, intitulat „Modernizarea țării - bunăstarea poporului".

(Dez)interes pentru municipalitate

După ce alegerile locale din 10 și 24 iulie 2005 (turul I și turul II) pentru fotoliul de primar al municipiului Chișinău au fost invalidate din cauza prezenței slabe la vot, pe 27 noiembrie, același an, Comisia Electorală Centrală stabilește organizarea unui nou scrutin. Alegerile noi pentru funcţia de primar general al municipiului Chişinău, organizate în noiembrie -decembrie 2005 au fost invalidate, repetat, din aceeași cauză - prezenţă redusă. La alegerile noi din 27 noiembrie au participat 22,42% din alegătorii cu drept de vot. Un scrutin repetat se organizeaza la 11 decembrie și se atestă aceeași prezență — 22.65%, validarea alegerilor fiind posibilă doar în cazul participării unei treimi din numărul total al alegătorilor înscrişi în listele electorale. În situaţia creată, a fost luată decizia de a stabili un moratoriu privind organizarea de noi alegeri, iar conducerea Primăriei capitalei a fost preluată de către primarul general interimar, Vasile Ursu.

Sursa Foto: moldova.europalibera.org

O delegație permanentă UE la Chișinău

Comisia Europeană a deschis un nou oficiu în Republica Moldova pe 6 octombrie 2005. Primul ambasador a devenit Cesare de Montis, anterior îndeplinind aceeași funcție în Venezuela. Delegația Uniunii Europene în Republica Moldova a fost instituită pentru a facilita relațiile moldo-europene. Până atunci, relațiile diplomatice ale Republicii Moldova cu Uniunea Europeană erau intermediate de către ambasadorii statelor membre ale UE.

Comisarul European Benita Fererro Waldner și ministrul moldovean de Externe de atunci Andrei Stratan au tăiat panglica de inaugurare a noului sediu al Delegației Comisiei Europene.

La ceremonie au fost prezenți primul președinte al Republicii Moldova, Mircea Snegur, speakerul Parlamentului, Marian Lupu, parlamentari moldoveni și diplomați străini acreditați în Republica Moldova.

Semnarea Planului de acțiuni RM-UE

În februarie 2005, Republica Moldova a semnat, la Bruxelles, Planul de Acțiuni UE-Moldova, fiind prima țară dintre statele membre ale CSI. Planul de Acţiuni stabilea obiectivele strategice de cooperare pentru o perioadă de trei ani, care ulterior a fost extinsă repetat. Dintre toate priorităţile, o atenţie specială urma să fie acordată următoarelor:

• eforturi susţinute privind o soluţionare viabilă a conflictului Transnistrean;

• continuarea consolidării stabilităţii şi eficienţei instituţiilor ce garantează democraţia şi supremaţia legii;

• asigurarea derulării democratice a alegerilor parlamentare (2005) în Moldova în conformitate cu standardele europene;

• asigurarea respectării libertăţii presei şi libertății de exprimare;

• continuarea consolidării capacităţilor administrative şi judiciare;

• reluarea cooperării cu Instituţiile Financiare Internaţionale (IFI);

• implementarea acţiunilor ce țineau de reducerea sărăciei,

• consolidarea creşterii economice asigurate de sectorul privat şi durabilitatea fiscală;

• ameliorarea climatului investiţional prin reforme structurale adecvate în vederea asigurării condiţiilor nediscriminatorii, transparente şi previzibile pentru afaceri, inclusiv prin lupta cu corupţia;

• progresul spre un sistem eficient şi cuprinzător de management al frontierei pe toate sectoarele hotarului Moldovei inclusiv sectorul Transnistrean;

• acţionarea în vederea oferirii de către UE a Preferinţelor Comerciale Autonome prin asigurarea controlului efectiv al originii mărfurilor din Moldova;

• intensificarea luptei împotriva crimei organizate, inclusiv traficul de fiinţe umane;

• asigurarea eficienţei managementului fluxurilor migraţionale, inclusiv iniţierea procesului privind încheierea unui Acord de readmisie între UE şi Moldova. 

Debutul Moldovei la Eurovision

Republica Moldova a debutat prima dată la Eurovision în 2005, fiind reprezentată de trupa Zdob și Zdub și de bunica de la Vălei, cu melodia Boonika bate doba. Aceștia au reușit să se claseze pe locul doi cu 207 puncte în semifinală (după România) și pe locul șase în finală cu 148 de puncte. Cel mai bun scor obținut vreodată de Moldova a fost în 2017. Atunci trupa SunStroke Project a ocupat locul trei la acest concurs. 

***

Din 29 iulie și până pe 27 august, AGORA îți prezintă în fiecare zi retrospectiva fiecărui an din calendarul celor 30 de ani de Independență a Republicii Moldova, perioadă marcată de o tranziție nesfârșită și de o continuă oscilare între est și vest.

Va urma...