Proteste în zona de securitate din Vadul lui Vodă 

Anul 2012 a început pentru R. Moldova cu in incident, care ulterior a pus pe jar atât autoritățile, cât și cetățenii de pe ambele maluri ale Nistrului. Chiar în prima zi a noului an, la 1 ianuarie 2012, un tânăr de 18 ani a fost împuşcat de către un pacificator rus la punctul de control de pe podul de la Vadul lui Vodă. În scurt timp, băiatul a murit a spital.

„Doliu la Pârâta! Astăzi, vor avea loc funeraliile lui Vadim Pisari, tânărul împuşcat de un pacificator rus. În acelaşi timp, ofiţerul armatei ruse Veaceslav Cojuhari se află în libertate, la Bender. Procurorii nu au iniţiat o cauză penală pe numele lui, ci pe faptul vătămării intenţionate grave, care a provocat decesul persoanei. Totodată, responsabilii afirmă că militarul rus nu era în stare de ebrietate, atunci când a deschis focul în direcţia celor doi tineri”, scria atunci Radio Europa Liberă.

Tragicul eveniment a generat un val de proteste la punctul de trecere din satul Pîrîta. La aceste manifestații, în jur de 400 de oamenii cereau retragerea armatei ruse de pe teritoriul Transnistriei. Totodată, cetățenii au înaintat un ultimatum autorităților de la Chișinău să ia măsuri atât în cazul omorului cât și, în general, al punctelor de trecere din raionul Dubăsari. Tot atunci, locuritorii din zona de securitate de pe Nistru au cerut expulzarea din Republica Moldova a ambasadorului rus Valeri Kuzmin. Protestele s-au desfășurat nu doar în zona de securitate ci și la Ambasada Federeației Ruse de la Chișinău.

https://moldova.europalibera.org/embed/player/0/24448719.html?type=video

Un alt val de proteste a fost impulsionat de opoziția de atunci. Partidul Comuniștilor din R. Moldova și creștin-democrații au scos oamenii în stradă, acuzând guvernarea liberal-democrată de uzurparea puterii în stat, întrucât au respins inițiativa comuniștilor de a organiza un referendum de aderare a Moldovei la Uniunea Vamală Rusia-Belarus-Kazahstan. Pe parcursul anului, simpatizanții comuniștilor au ieșit la mai multe manifestații de acest gen. Oamenii protestau în fața clădirii Parlamentului, a Reședinței de Stat și în fața Curții Constituționale. Atunci, manifestanții spuneau să vor protesta până când cei din Alinața pentru Integrarea Europeană își vor da demisia.

Anul 2012 vine să pună punct unei crize constituționale, scria presa atunci. După doi ani și jumătate, R. Moldova are un președinte. Țara nu a mai avut un președinte ales din anul 2009, când s-a încheiat cel de-al doilea mandat al lui Vladimir Voronin. De atunci, funcția a fost ocupată prin interimat de speakerii  parlamentului Mihai Ghimpu și Marian Lupu. La 16 martie, Nicolae Timofti, candidatul Alianței pentru Integrare Europeană, a fost ales de Parlament și nu de cetățeni. Atunci, 62 de deputați au susținut canidatura lui Timofti. Ulterior la 19 martie, Curtea Constituțională a validat mandatul noului președinte.

„Prin aceasta am închis pagina uzurpării puterii în stat. Alianţa a confirmat că democraţia, echitatea şi legalitatea astăzi în Republica Moldova sunt foarte departe de priorităţi” a spus atunci ex-președintele R. Moldova, Vladmir Voronin.

Nicolae Timofti a fost în fruntea țării următorii patru ani, până în 2016, când au avut loc alegerile prezidențiale. 

Istoria românilor revine în curricula școlară

Începând cu anul școlar 2012-2013, disciplina „Istoria” se va numi „Istoria Românilor și Universală”, a declarat ministrul Educației de atunci, Mihai Șleahtițchi.

„Denumirea disciplinei istorice și a manualelor de istorie este o veche temă de dispută la Chișinău. Fosta guvernare comunistă a insistat pe excluderea istoriei „românilor”, introducând în perioada 2006-2009 un curs de „Istorie integrată”, scria Radio Europa Liberă.

Ulterior, liderul Grupului Socialiștilro din Parlament, Igor Dodon a anunțat că va cere demisia ministrului Educației.

 „Vreau să văd care va fi răspunsul ministrului, iar dacă el nu-şi va anula ordinul semnat, mâine sau saptămâna viitoare vom veni cu un mesaj în care vom cere demiterea lui Şleahtiţchi. Cetăţenii acestui stat, moldovenii, trebuie să insiste să înveţe istoria acestui stat şi ar trebui să fie „Istoria Moldovei”, sau măcar să fie aşa cum a fost până acum”, a reiterat socialistul.

ntr-un final, Șleahtițchi și-a dat demisia de la minister și a plecat la președinție, în calitate de consilier al președintelui Timofti, iar premierul de atunci, Vlad Filat a propus-o pe Maia Sandu pentru funcția de Ministră a Educației. 

„S-au întâmplat mai multe lucruri. Pe de o parte, dorința premierului de a face remanieri în cadrul Guvernului, de a împrospăta echipa guvernamentală. Domnul premier are părerea propire cum să facă aceste remanieri și nimeni nu poate să-i dicteze”, își explica atunci Mihai Șleahtițchi demisia de la minister. 

Mai aproape de asocierea cu UE sau de ce Serviciul de Grăniceri s-a transformat în Poliția de Frontieră

Transformarea Serviciului de Grăniceri în Poliția de Frontieră și trecerea în subordinea Ministerului de Interne a fost un important pas înainte în cooperarea dintre UE şi Moldova în domeniul mobilităţii. Or, cel puțin asta a menționat Vlad Filat, la moment, prim-ministrul R. Moldova, în cadrul unei vizite la Bruxelles. Schimbarea venea să avanseze situația Republicii Moldova la faza a doua a dialogului privind liberalizarea regimului de vize.

„În urma acestei reforme va fi o interacţiune mult mai bună între departamentele din cadrul MAI în combaterea criminalităţii transfrontaliere, contrabandei, migraţiei ilegale, dar şi se vor oferi servicii mai calitative cetăţenilor care traversează frontiera de stat”, a menționat într-un interviu pentru Radio Europa Liberă directorul interimar al poliției de frontieră, Roman Revenco.

Uniforma vechiului Serviciu de Grăniceri, foto: publika.md

Seceta care a dus la „cele mai mari pierdere de porumb”

„Seceta a afectat foarte mult. Dacă în unii ani era afectat grâul sau alte culturi, în acest an, au fost toate culturile afectate. Avem practic 1/3 pierderi la culturile de toamnă. Noi avem cele mai mari pierderi la porumb, ceea ce nu s-a întâmplat niciodată ca mai mult de jumătate să fie compromis. Sunt pierderi mari la floarea-soarelui. Vor fi pierderi la sfecla de zahăr”, a declarat ministrul agriculturii din Guvernul Filat, Vasile Bumacov.

Au urmat un șir de proteste ale agricultorilor. Aceștia se arătatu nemulțumiți de cota TVA de 20%, votată de Guvern pentru anul 2013. Organizatorii au anunţat că cei mai mulţi protestari s-au adunat la Edineţ, unde peste 300 de fermieri au ieşit în stradă cu aproape 130 de tractoare şi combine.

Foto: protv.md

Vizită istorică - Angela Merkel la Chișinău

Vara lui 2012 se încheie cu vizita cancelarului german Angela Merkel în R. Moldova. La 22 august, Vlad Filat și Angela Merkel s-au întâlnit la Chișinău. Presa scria că este un eveniment de-a dreptul unic, întrucât era pentru prima dată după proclamarea independeței, când un oficial german de un asemenea rang a venit în Moldova.

 „Cancelarul Germaniei Angela Merkel a lăudat progresele reformelor din Republica Moldova, spunând că țara are „o perspectivă europeană”, iar Berlinul este doreşte ca guvernarea de la Chişinău să continue reformele, a declarat Cancelarul German Angela Merkel, după întrevederea cu omologul său, Vlad Filat”, transmitea Radio Europa Liberă.

Jocurile Olimpice de vară de la Londra

Cu un efectiv de 20 de sportivi, echipa olimpică a Republicii Moldova a înregistrat rezultate memorabile la Jocurile Olimpice de Londra, din acel an. Printre primii zece s-au clasat Ion Luchianov şi Zalina Marghiev la atletism, Vasile Belous (box), Sergiu Toma (judo) şi Svetlana Saenko (lupte libere). Dan Olaru, cel mai tânăr olimpic moldovean, având la ediţia de la Londra doar 15 ani, a debutat spectaculos, el numărându-se printre cei mai buni nouă arcaşi ai lumii.

 Veniturile și cheltuielile populației

În anul 2012, veniturile populaţiei au constituit, în medie, 1.508 lei pelună, per  persoană, fiind în creştere cu 4,4% faţă de anul precedent. Cea mai importantă sursă de venit a populaţiei o constituiau câştigurile salariale, cu o pondere de 42,7% din total venituri disponibile. 

Cheltuielile medii lunare de consum ale populaţiei în anul 2012 au constituit, în medie, 1598 lei pentru o perasoană, fiind în creştere faţă de 2019 cu 4,2%. Cea mai mare parte a cheltuielilor era destinată necesarului de consum alimentar, 43,2% fiind înregistrate tendinţe de creştere a ponderii produselor alimentare în ultimii doi ani.

***

Din 29 iulie și până pe 27 august, AGORA îți prezintă în fiecare zi retrospectiva fiecărui an din calendarul celor 30 de ani de Independență a Republicii Moldova, perioadă marcată de o tranziție nesfârșită și de o continuă oscilare între est și vest.

Va urma...