Guvernul Filat – demis

La 5 martie 2013, Parlamentul a acordat vot de neîncredere Guvernului în frunte cu prim-ministrul Vlad Filat. Moțiunea de cenzură a fost propusă de PCRM.

Votul de neîncredere a fost exprimat de 54 de deputaţi, inclusiv 34 din partea Partidului Comuniştilor, 15 — din partea Partidului Democrat, trei — din partea Grupului Socialiştilor şi doi deputaţi independenţi. Fracţiunea Partidului Liberal Democrat, a votat „împotrivă”, iar fracţiunea Partidului Liberal nu a participat la vot.

Demiterea Guvernului s-a produs, drept rezultat al divergenţelor din cadrul Alianţei pentru Integrare Europeană. Prim-ministrul şi liderul PLDM, Vlad Filat a declarat pe 13 februarie 2013 că formaţiunea sa renunţă la acordul de constituire al Alianței pentru Integrare Europeană.

Imediat după demiterea Guvernului, mai mulți oameni s-au adunat în fața Palatului Republicii pentru a protesta împotriva deciziei Parlamentului. Sute de cetățeni scandau „Rușine” și săreau la bătaie la liderii comuștitilor. Pe de altă parte, l-au întâmpniat cu aplauze pe ex-prim-ministrul Vlad Filat.

Leancă vine în fruntea Guvernului

Ulterior, peste aproape trei luni, a fost învestit noul Guvern, în frunte cu prim-ministrul Iurie Leancă.

La data de 30 mai 2013, Guvernul Leancă primește votul de încredere acordat  a  de 58 deputați ai Coaliției de Guvernare pro-Europeană și de cinci deputați neafiliați. Tot atunci, a fost aprobat și programul de guvernare. La 31 mai 2013 membrii Executivului au depus jurământul de credință, în prezența președintelui Nicolae Timofti.

A cui este aerogara sau despre concesionarea Aeroportului Internațional Chișinău

Tot în 2013 statul a rămas fără aeroport. Mai exact, pe 1 noiembrie 2013, prin Hotărârea Guvernului Leancă, Aeroportul Internațional Chișinău a fost transmis în concesiune, pe o perioadă de 49 de ani, companiei „Avia Invest” SRL, fondatorii căreia erau: societatea pe acțiuni Habarovski Aeroprot și holdingul Kolomenski Zavod din Federația Rusă.

Oficial, decizia de concesionare a aeroportului a fost luată în ultima zi de mandat al Guvernului în exercițiu Filat II, pe 30 mai 2013. Decizia a fost pregătită de Ministerul Economiei, condus pe atunci de democratul Valeriu Lazăr, iar unul dintre argumente era necesitatea de a atrage investiții în modernizarea AIC.

Guvernul condus de interimarul Iurie Leancă a susținut proiectul. Până și liberalul Anatol Șalaru, care era ministru al Transporturilor, a sprijinit inițiativa, afirmând ulterior că aeroportul „trebuia concesionat pentru că aducea pierderi, iar o administrație privată este mai bună”.

Datele oficiale arată însă că acest argument era unul fals, iar Aeroportul Internațional Chișinău era o întreprindere de stat profitabilă. AIC a înregistrat în anii 2009-2013 (până la concesionare), profituri de circa 120 de milioane de lei, scrie Mold-Street.com.

Summit-ul de la Vilnius – încă un pas spre semnarea Acordului de Asociere

În cadrul summit-ului de la Vilnius, R. Moldova a parafat Acordul de Asociere cu Uniunea Europeană.

Republica Moldova a fost unul dintre subiectele centrale ale discuţiilor oficiale, dar mai ales, ale celor informale din cadrul Summitului de la Vilnius. De rând cu Georgia, Moldova a fost citată în context pozitiv în discursurile tuturor oficialilor europeni. Şi, mai ales, în contrast cu liderii ucraineni, care au venit la Vilnius pentru a pune noi condiţii, inclusiv financiare. Pentru semnarea Acordului de Asociere cu UE, Republica Moldova a fost percepută clar drept o speranţă a Parteneriatului Estic, scria presa atunci.

Protestele comuniștilor și mittingul pro-european

De-a lungul anului 2013, comuniștii au iesit la mai multe proteste în centrul capitalei. La 14 martie câteva sute de membri şi simpatizanţi ai Partidului Comuniştilor, în frunte cu liderul pformațiunii Vladmir Voronin, au protestat în faţa Palatului Republicii, cerând alegeri anticipate şi legalizarea simbolurilor comuniste - secera şi ciocanul. Protestul a continuat în faţa Preşedinţiei. La 23 septembrie, zeci de comuniști au manifestat la sediul Procuraturii Generale, cerând demararea unor anchete în cazul concensionării Aeroportului Chișinău și în privinţa reducerii acțiunilor statului la Banca de Economii. Două luni mai târziu, la 23 noiembrie, PCRM a organizat un alt miting de protest împotriva guvernării. Comuniștii au cerut atunci, de asemenea, organizarea unui referendum pentru aderarea țării la Uniunea Vamală, în care domina Federația Rusă.

Sursă foto: REL, 14 martie, 2013, protestatarii cer alegeri anticipate şi legalizarea simbolurilor comuniste, secera şi ciocanul

Sursă foto: REL, 23 septembrie 2013, protestatarii cer demararea unor anchete în cazul concensionării aeroportului Chișinău

Sursă foto: REL, 23 noiembrie 2013, PCRM protest împotriva guvernării

La 3 noiembrie, Piața Marii Adunări Naționale a fost împânzită de 100 de mii de oameni, scria presa. Participanții la manifestație s-au împărțiți în funcție de zonele țării de unde au venit și țineau în mâini drapelele Republicii Moldova și  ale Uniuni Europene. Inițiatorii evenimentului, reprezentanții coaliției guvernatoare, au ținut discursuri publice de pe o scenă instalată în PMAN.

„Dacă voi nu vreți, noi vă vrem și vă iubim! Vom merge înainte spre bunăstare, porsperitate! Astăzi suntem peste 100 de mii de cetățeni ai RM, însă împreună cu noi sunt și mai mulți! Așa urmează să mergem înainte! Trăiască RM - țară europeană! Să ne ajute Dumnezeu!”, declara Filat.

Transnistria, între criza politică și cea financiară  

Regiunea transnistreană a intrat în anul 2013 fără buget. La sfârşitul lui decembrie 2012, așa-zusul Guvern de la Tiraspol şi-a retras din Sovietul Suprem proiectul Bugetului pentru anul 2013, motivând că aleșii, prin modificările operate, ar fi denaturat esenţa Legii. Cu toate acestea, deputații transnistreni au ignorat gestul guvernului şi au aprobat Bugetul în ultima lectură. Liderul administraţiei, Evgheni Şevciuk însă nu l-a acceptat, iar la indicaţia sa cei din așa-numitul Executiv au elaborat un buget provizoriu pentru primul trimestru, despre care s-a grăbit să spună că nu va afecta în niciun fel plăţile sociale, scrie Radio Europa Liberă.

Recolta de grâu 2013, cea mai bună din ultimul deceniu

Cel puțin asta spunea ministrul agriculturii, Vasile Bumacov. El a precizat că recolta a depășit un milion de tone, iar roada medie este de peste trei tone la hectar. Ministrul a mai spus atunci că 30 de mii de tone de grâu urmau să fie achiziționate de Rezerva de Stat, iar 160 de mii de tone urmau să fie exportate.

Moldova, mai săracă – poetul Dumitru Matcovschi a plecat spre ceruri

La 26 iunie, 2013 a decedat poetul și academicianul Dumitru Matcovschi. În ultimele săptămâni el a fost internat în spital, unde a suportat o intervenţie chirurgicală pe creier. Tumoarea cerebrală a fost cauzată de mai mulţi factori, inclusiv de o traumă cranio-cerebrală gravă, consecinţă a unui accident rutier produs cu 24 de ani în urmă. Dumitru Matcovschi a fost înmormântat la 29 iunie, în satul de baştină, Vadul-Raşcov din raionul Şoldăneşti, așa cum a fost dorinţa regretatului poet.

Moldova - printre ţările cu cea mai mare viteză de internet

Republica Moldova continuă și în 2013 să fie printre ţările cu cea mai mare viteză de Internet. Dar, sectorul tehnologiilor informaţiei şi comunicaţiilor (TIC) rămâne încă, în clasamentele internaţionale, la un nivel mediu de dezvoltare. În privinţa costurilor Internetului, potrivit NetIndex-2013, Moldova se situează pe locul cinci, cu un preţ de 1,15 USD pentru 1 Mbps, şi pe locul opt la capitolul accesibilitatea serviciilor TIC.

Veniturile și cheltuielile moldovenilor

În anul 2013, veniturile disponibile ale populaţiei au constituit în medie pentru o persoană pe lună - 1681,4 lei, fiind în creştere cu 11,4% faţă de anul precedent. Cea mai importantă sursă de venit a populaţiei erau câştigurile salariale, cu o pondere de 41,6% din total venituri disponibile. 

Cheltuielile medii lunare de consum ale populaţiei, în anul 2013, au constituit în medie 1775,8 lei lunar pentru o persoană, fiind în creştere faţă de anul precedent cu 11,1%. Cea mai mare parte a cheltuielilor, aproape jumătare (42,8%) moldovenii o dădeau pe mâncare. 

***

Din 29 iulie și până pe 27 august, AGORA îți prezintă în fiecare zi retrospectiva fiecărui an din calendarul celor 30 de ani de Independență a Republicii Moldova, perioadă marcată de o tranziție nesfârșită și de o continuă oscilare între est și vest.

Va urma...