Calendarul Independenței: 2009 – Moartea lui Grigore Vieru, misterele zilei de 7 aprilie și plecarea de la putere a comuniștilor

Calendarul Independenței: 2009 – Moartea lui Grigore Vieru, misterele zilei de 7 aprilie și plecarea de la putere a comuniștilor


Pregătirile electorale, demarate încă în anul 2008, le-au adus comuniștilor, 60 de mandate la alegerile parlamentare ordinare din 5 aprilie 2009. „O victorie similară cu cea din 25 februarie 2001”, susțineau criticii guvernării care mai estimau că este un scor exagerat de mare, având în vedere rezultatele scrutinelor din 2005 și 2007. În același timp, economia țării a avut de suferit de pe urma crizei economice globale și a celei politice interne.

„Nu am moarte, cu tine nimic”

 Începutul anului a venit cu o veste tragică pentru cultura românească. În data de 18 ianuarie, în urma unui grav accident rutier, a decedat poetul Grigore Vieru. Cu trei zile mai devreme, în noaptea de 15 ianuarie, automobilul în care se afla acesta s-a izbit violent de banda de separare a carosabilului în regiunea satului Dănceni din raionul Ialoveni. Șoferul automobilului, vice-directorul al Ansamblului „Joc”, Gheorghe Munteanu, a scăpat cu viață suferind leziuni grave, dar nu fatale.

Mii de oameni au fost la înmormântarea poetului, iar ziua de 20 ianuarie a fost declarată zi de doliu, drapelele de stat ale Republicii Moldova fiind arborate în bernă.

Vieru s-a născut la 14 februarie 1935 în satul Pererîta, județul Hotin. Poetul a debutat în 1957, find student, cu o plachetă de versuri pentru copii. În 1968, Grigore Vieru a lansat volumul de versuri lirice „Numele tău”, prefațat de Ion Druță. La sfârșitul anilor 1980, încă pe timpul când era deputat în Sovietul Suprem de la Chișinău, Vieru a fost avangarda Mișcării de Eliberare Națională. În prezent, un bulevard din Chișinău și o stradă din Iași, precum și zeci de instituții publice poartă numele scriitorului Grigore Vieru.

Contestarea rezultatelor alegerilor, susținută de opoziție și reprimată de guvernare

Corectitudinea desfășurării alegerilor parlamentare din 5 aprilie a fost pusă la îndoială încă până la scrutin - de la începutul perioadei electorale. Partidele de opoziție au acuzat constant autoritățile electorale că ar pregăti o „falsificare masivă”. Astfel, spre exemplu, Alianța Moldova noastră se întreba cum în doar doi ani, pe listele electorale au apărut 400.000 de alegători în plus, în timp ce democrații susțineau că numărul alegătorilor ar fi de 150.000.

Presa cita și unele surse anonime din cadrul SIS, care confirmau că, într-adevăr, se punea la care „falsificarea rezultatelor alegerilor” și destabilizarea mitingurilor opoziției prin antrenatrea mai multor provocatori, special pregătiți în acest sens.

„Venind la putere în 2001 pe cale democratică, comuniștii nu pot să accepte că trebuie să plece tot atât de democratic. Ceea ce se pregătește în sediul PCRM nu este altceva decât tentativă de lovitură de stat”, scria „Moldavskie Vedomosti”, citat de Radio Europa Liberă Moldova.

 A doua zi după scrutinul din 5 aprilie, liderul PLDM, Vlad Filat anunța că nu va recunoaște rezultatele alegerilor și că va organiza mai multe acțiuni de protest în acest sens. Filat susținea că colegii săi de partid au depistat mai multe nereguli și fraude electorale, cum ar fi prezența persoanelor decedate în liste sau votul multiplu.

Misiunile internaționale de observare a alegerilor, printre care și cea a OSCE, au anunțat însă că alegerile s-au desfășurat liber și corect, cu excepția unor episoade. „Votarea în ziua alegerilor a fost bine organizată și într-o atmosferă calmă și liniștită, fără ca incidente majore să fie semnalate”, se spunea în raportul preliminar al acesteia. Raport care mai târziu va fi modificat și revizuit.

Guvernarea a respins însă toate acuzațiile aduse, iar președintele Vladimir Voronin a declarat că nu vede cum ar putea fi fraudate alegerile parlamentare, atunci când au fost prezenți peste trei mii de observatori în secțiile de votare. „PCRM a fost cel mai cointeresat ca alegerile să se desfășoare cinstit, deoarece noi avem ce pierde. Noi pierdeam rezultatul activității noastre de patru ani dacă alegerile nu erau democratice și cinstite”, declarase șeful statului,  citat de ziarul apropiat PCRM, „Moldova Suverană”.

Și societatea civilă a contestat rezultatele acestor alegeri. În seara zilei de 6 aprilie, mobilizați prin intermediul rețelelor de socializare și a SMS-urilor, peste 10.000 de oameni au ieșit la protest. „Zi de doliu național. Dacă nu ai votat cu PCRM, ia o lumânare și ne vedem la Ștefan cel Mare”, era mesajul anunțului de mobilizare a manifestanților, care era cel mai accesat mesaj din seara acelei zile.

Deplasându-se spre Președinție, mulțimea a scandat mai multe lozinci anticomuniste, cum ar fi „Mai bine mort decât comunist”, „Anticipate”, „Noi nu plecăm”,  după care oamenii au revenit în Piața Marii Adunări Naționale.

CITEȘTE ȘI: Se împlinesc 11 ani de la protestele din aprilie 2009. Istoriile relatate de-a lungul timpului de AGORA

Mai târziu, în fața mulțimii au apărut și politicienii de opoziție, care la 7 aprilie au fost în fruntea unui protest, la care au ieșit deja 30.000 de manifestanți. Jurnalista Natalia Morari declara pentru „Ziarul de Gardă” că, deși Primăria capitalei autorizase mitingul să se desfășoare în Piața Marii Adunări Naționale, acesta a avut loc în cele din urmă în fața Parlamentului și Președinției, acolo unde i-au îndemnat să meargă liderii politici.

 Liderii opoziției parlamentare, în fruntea manifestației. În imagine - Dorin Chirtoacă și Vlad Filat

„Ieri niciun partid nu s-a implicat. Azi aceste trei partide au decis să ia situația în mâinile lor. Noi nu am fi permis ceea ce se întâmplă la Președinție”, a declarat Morari. Jurnaliștii de la „Ziarul de Gardă” mai susțineau că pe 7 aprilie au fost, de fapt, două proteste, unul calm în fața guvernului și altul haotic și plin de violențe între Președinție și Parlament.

CITEȘTE ȘI: VIDEO. 7 ani de la 7 aprilie 2009! Mărturiile victimelor: „Ne-au dezbrăcat în pielea goală și ne impuneau să facem flotări”

Protestele au degenerat în violențe, tinerii aruncând cu pietre scoase din pavaj spre clădirea Președinției, rănind mai mulți polițiști. Mai mult, la un moment dat, unii dintre ei au intrat în primele două etaje ale clădirilor și au scos tot ce le-a stat în cale, inclusiv în clădirea Parlamentului, unde se aflau deputații și speakerul Marian Lupu. Unimedia scria că, de fapt incendierea începuse din interiorul clădirii iar Timpul nota că tot haosul din cadrul acestui protest a început din lipsă de mesaje clare transmise de liderii opoziției.

Potrivit unui comunicat oficial al președinției,  șeful statului declara diplomaților străini că intervenția forțelor de ordine fusese amânată, întrucât majoritatea protestatarilor erau copii de până la 18 ani.

„Nu trebuie noul Parlament să-și înceapă activitatea cu astfel de jertfe”, declara liderul PCRM. Trei zile mai târziu, în cadrul unei conferințe de presă, Voronin a declarat că puterea nu a cedat provocărilor și nu a utilizat armele de foc, deși în zilele protestelor, premierul Zinaida Grecianîi, declara că guvernul nu va ezita să recurgă la orice mijloace pentru „a restabili ordinea publică”.

CITEȘTE ȘI: VIDEO. Se împlinesc șase ani de la protestele din 7 aprilie

Mai mult, în timp ce Voronin făcea asemenea declarații, presa de la Chișinău scria că mai mulți părinți își căutau copii disperați prin comisariate iar unii studenți ar fi fost „răpiți” din stradă sau din aulele universităților, pentru că ar fi participat la proteste. Oficial, în urma evenimentelor din 7 aprilie au fost înregistrată o victimă, fiind vorba de Valeriu Boboc, care a fost ucis în bătaie de polițiști (lucru confirmat mai târziu de Procuratură). Presa a mai susținut că și Ion Țâbuleac, originar din Bolohani, ar fi fost și el o victimă a represiunilor polițenești, dar autoritățile au respins această ipoteză.

Datele statistice arată că peste 700 de persoane au fost reținute și închise în comisariatele de poliție,  majoritatea fiind bătute. Au avut de suferit și jurnaliștii, multe dintre victime declarând că au trecut prin „coridorul morții”. Publicația „Jurnal de Chișinău” mai scria că ședințele de judecată aveau loc chiar în comisariate, fiind vorba mai degrabă de niște simulări, acuzații fiind obligați să semneze sentințele fără să le citească.

CITEȘTE ȘI: Dosarul 7 aprilie 2009: Până acum, doar patru persoane au fost condamnate la închisoare

Opinia publică internațională a fost șocată de cele întâmplate în Republica Moldova. Deputata Parlamentului European, Marianne Mikko, declara că „Nu ne-am putut imagina cât de multe acte de violență s-au întâmplat în Republica Moldova. Țara a încercat cu pași mici, dar siguri să se apropie de standardele europene în ceea ce privește democrația și drepturile omului, însă evenimentele din ultimele săptămâni arată că Republica Moldova nu mai acordă atenția necesară valorilor europene”, declara europarlamentara.

Comisarul pentru drepturile omului din Consiliului Europei, Thomas Hammamberg, a solicitat guvernării de la Chișinău să înceteze toate acțiunile de represiune și să tragă la răspundere reprezentanții forțelor de ordine, responsabili de cazurile de tortură. Sursa dată mai spunea că circa 105 persoane avuseseră nevoie de îngrijiri medicale în urma acestor proteste.

 În cele din urmă, sub presiunea internațională, Voronin a anunțat amnistierea tinerilor și încetarea urmării penale pe numele tuturor celor care fuseseră arestați pentru participarea la proteste.

Acuzații la adresa României

Un moment care a trezit multe întrebări la adresa conducerii țării este arborarea drapelului Uniunii Europene și României pe clădirea Președinției Republicii Moldova, în momentul protestelor din 7 aprilie. Acesta a fost îndelung speculat de guvernarea comunistă, care a trecut la acțiuni dure în adresa României.

„Cea mai mare umilire a independenței Republicii Moldova a fost arborarea steagului României pe clădirea parlamentului și pe cea a administrației prezidențiale”, titra presa afiliată guvernării. Mai mult, Voronin i-a acuzat pe liderii opoziției de tentativă de lovitură de stat și că ar fi fost susținuți și pregătiți în acest sens de România.

Sursa: Ziarul Național

 Astfel, în zilele de după protestul din 7 aprilie, ambasadorul român Filip Teodorescu și alți doi diplomați români au fost expulzați de pe teritoriul RM și declarați persona non grata. Au fost reintroduse vizele pentru cetățenii români și interzis accesul în țară a jurnaliștilor de peste Prut.

Ministerul de Externe de la București a respins acuzațiile aduse de guvernarea comunistă, susținând că este o încercare de a transfera responsabilitatea pentru problemele interne ale Republicii Moldova, pe seama României. Mai târziu, au apărut imagini video difuzat de JurnalTV, unde apare vicepreședintele Parlamentului, Vladimir Țurcan, ce pare să le dicteze celor doi protestatari care au urcat pe acoperiș, cum să procedeze.

Validarea alegerilor și destrămarea PCRM

 Luna aprilie a fost plină de știrile care veneau să demonstreze că guvernarea a falsificat rezultatelor alegerilor, în special prin introducerea mai multor persoane decedate în listele electorale, votul multiplu sau votarea în baza altor documente decât buletinul de identitate. Reprezentanții opoziției susțineau că falsificările din listele electorale erau făcute de Ministerul Tehnologiilor Informaționale, care ar fi eliberat acte de identitate cu serii identice și coduri personale identice.

În procesul de validare a rezultatelor scrutinului din 5 aprilie 2009, în adresa Curții Constituționale a parvenit o notă separată semnată de trei din cei nouă membri ai Comisiei Electorale Centrale, în care aceștia afirmau că listele electorale fuseseră alcătuite cu grave încălcări și confirmând acuzațiile opoziției. Chiar și așa, reprezentanții PCRM au negat aceste acuzații iar Curtea Constituțională a validat rezultatele scrutinului și mandatelor deputaților aleși, motivând că reprezentanții opoziției ar fi trebuit să atace în instanță fiecare caz de fraudă constatat.

În condițiile formării noului Parlament, majoritatea deținută de PCRM s-a pomenit în situația deloc dorită - de a mai avea nevoie de un singur vot pentru a alege Președintele Republicii (comuniștii aveau 60 de mandate iar pentru alegerea șefului statului erau nevoie de 61 de mandate). În acest sens, PCRM a înaintat-o la funcția de Președintă a țării pe prim-ministra Zinaida Grecianâi, care însă nu a reușit să acumuleze numărul necesar de voturi.

Această decizie a avut și unele efecte colaterale pentru formațiunea comunistă, care s-a pomenit a fi părăsită de una din cele mai vizibile personalități, fiind vorba de Marian Lupu. Acesta a fost urmat și de unii oficiali sau oameni de afaceri apropiați guvernării comuniste, cum ar fi ex-ministrul economiei Valeriu Lazăr, fostul ambasador la Berlin Igor Corman, Andrei Popov și Andrian Candu. La acel moment, viitorul speaker al Parlamentului exercita funcția de director al Asociației Oamenilor de Afaceri, organizație despre care se presupunea că ar aparține lui Plahotniuc. Mai mult, în presă s-a vehiculat că el ar fi finul de cununie al lui Plahotniuc și reprezentantul acestuia în mai multe afaceri.

 Plecarea lui Lupu a fost interpretată de presa afiliată comuniștilor, cum ar fi ziarul „Moldova Suverană”, ca fiind rezultatul acțiunii americanilor, cărora nu le-ar fi plăcut „insistențele” lui Voronin de a fi recunoscută neutralitatea permanentă a Republicii Moldova. Totul avea la bază faptul că Lupu fusese în SUA timp de un an și era parte a cazului privind exportul metalelor de la Râbnița, în urma căruia au fost destituiți din funcție ministrul Economiei de atunci, Andrei Cucu și ambasadorul de la Washington, Ceslav Ciobanu, în timp ce Lupu fusese salvat „grație lui Tarlev”.

Primele alegeri anticipate de după 1994

 În condițiile în care Parlamentul a eșuat să aleagă șeful statului din două încercări, președintele Vladimir Voronin l-a dizolvat și a dispus organizarea de noi alegeri parlamentare anticipate pe 29 iulie 2009, acesta fiind primul scrutin organizat într-o zi de muncă. În urma acestora, PCRM s-a prăbușit în preferințele alegătorilor, obținând totuși cel mai mare număr de mandate și 44.69% din sufragii. Acesta a fost urmat de PLDM cu 16.57%, PL – 14.68%, PD – 12.54% și AMN cu 7.35%. Cele trei partide declarate pro-europene obțineau în total 51.14% din sufragii.

La 8 august a avut loc constituirea primei Alianțe pentru Integrare Europeană (AIE 1), care își propunea să restabilească domnia legii, să depășească criza economică și să scoată țara din izolare internațională. AIE mai promitea finalizarea reformelor din justiție și să ducă la capăt investigațiile din cadrul dosarului cu privire la evenimentele din 7 aprilie.

În mod ironic însă, atât comuniștilor cât și pro-europenilor nu le-a ajuns un singur vot pentru a depăși criza politică provocată de alegerea șefului statului, ceea ce a condiționat prelungirea acesteia până în 2012. Cu toate acestea, Parlamentul l-a ales pe 28 august 2009, pe Mihai Ghimpu în funcția de președinte al legislativului. Mai mult, la 11 septembrie 2009, Vladimir Voronin și-a prezentat demisia din funcția de președinte al Republicii Moldova, interimatul fiind asigurat de Mihai Ghimpu. 

„Voi fi franc: eu nu cred în capacitatea politicienilor care au făcut alianță doar în baza emoțiilor negării și denigrării totale a propriei țări, doar în scopul repartizării funcțiilor, de a propune societății un nou program pozitiv. Nu cred în capacitatea lor de a fi o echipă unită, de a conduce statul, bazându-se pe interesele dumneavoastră fundamentale, dar nu pe propriile scopuri și interese”, declara Voronin în discursul său de demisie.

 Au trezit însă suspiciuni, în rândul presei și societății civile, decizia AIE de a partaja mai multe funcții în stat, care ajungeau în mâinile unor personaje controversate. Astfel, procurorul general Valeriu Zubco, înaintat și propus de AMN, era acuzat că era ruda lui Plahotniuc, afirmații pe care unii lideri ai coaliției au refuzat să le comenteze.

Jurnaliștii de la „Jurnal de Chișinău” și „Moldavskie Vedomosti” scriau că Zubco nu era privit cu ochi buni de ONG-uri care au solicitat ca acesta să nu fie ales Procuror General, dar pe de altă parte membrii PDM au insitat cu această candidatură, susținută de „structuri economice ce au finanțat campania electorală a lui Lupu și care erau apropiate fiului președintelui, Oleg Voronin”. Mai târziu, ex-premierul Vlad Filat declara că funcția de Procuror General al Republicii Moldova ar fi fost vândută pentru circa două milioane de euro, de către AMN partenerilor din PD. În cele din urmă, Valeriu Zubco a fost demis din funcție după ce a fost implicat în scandalul „Pădurea Domnească” din 2012.

Coaliția l-a votat la funcția de guvernator al BNM pe Dorin Drăguțanu, care era suspectat de legături de rudenie cu președintele Parlamentului, Mihai Ghimpu, fapt negat de acesta. O altă controversă a noii guvernări a fost legată și de anchetarea dosarului 7 aprilie, care s-a împotmolit în numeroase proceduri, chiar dacă fuseseră create două comisii parlamentare în acest sens.

A doua tentativă de alegere a șefului statului a fost epuizată pe 7 decembrie, în urma ei, Victor Stepaniuc, Vladimir Țurcan, Ludmila Belcencova și Valentin Guznac au părăsit PCRM. 

 Criza economică, surpriza de după alegeri

Pe plan internațional, anul 2009 a fost anul continuării crizei financiare și economice globale, care în Republica Moldova era dublat de criza politică internă care nu se epuizase. Puterea și opoziția se acuzau reciproc de tărăgănarea reformelor necesare pentru depășirea crizei.

Doar în perioada 27 februarie – 27 martie, rezervele valutare ale BNM  s-au redus cu 200 milioane de dolari, iar de la începutul anului, suma ajungea la 500 de milioane. Public însă, guvernarea PCRM anunța majorări salariale.

 

În mai 2009, miniștrii din Guvernul Grecianâi au început să  taie 20% din cheltuielile instituțiilor publice, deficitul bugetar fiind, potrivit vicepremierului Igor Dodon, de circa două miliarde de lei, fiind prognozată creșterea acestuia până la 8.5 miliarde în luna octombrie. Situația a fost parțial ameliorată cu sprijinul venit de la UE și alte organizații internaționale, după ce la Chișinău a fost instaurat un Guvern pro-occidental, care a accesat noi surse de finanțare.

Anul 2009 pentru economia moldovenească a fost în general unul complicat, mai ales după ce țara a început să „simtă” din plin efectele crizei economice mondiale. Astfel, în 2009, țara a intrat în recesiune, fiind înregistrată o scădere a activității economice cu până la 6%. Producția industrială a scăzut cu 22.2%, iar cea din domeniul agriculturii cu aproape 10%.

Sprijină redacția Agora cu doar 48 de lei pe lună, iar noi te răsplătim cu un cadou dulce de la From the Heart Shop.

Avem puterea să ne ajutăm unii pe ceilalți….

Dacă și tu crezi că ceea ce citești pe acest site sunt informații importante, atunci susține munca redacției AGORA cu un abonament digital ca să devină mai bună, să facă știri deosebite, interviuri mai interesante, articole și povești care să te facă să vrei să le recitești și să le distribui prietenilor tăi.

Mai mult, răsplătim fiecare abonat cu un set de produse locale, împachetate cu dragoste de echipa de la From the Heart Shop, astfel contribuim împreună la promovarea produselor de-acasă, din Moldova.

Devino de astăzi Susținător, Fan sau Ambasador AGORA

Vezi și aceste știri
Calendarul independenței. 2001, anul care a readus toți așii în mâna comuniștilor

Calendarul independenței. 2001, anul care a readus toți așii în mâna comuniștilor

Calendarul Independenței. 2005: Moldova debutează la Eurovision, Voronin este reales președinte, iar capitala rămâne fără primar

Calendarul Independenței. 2005: Moldova debutează la Eurovision, Voronin este reales președinte, iar capitala rămâne fără primar

Calendarul Independenței: 2006 – Preț dublu la gaze și un embargo care a pus la pământ sectorul vinicol

Calendarul Independenței: 2006 – Preț dublu la gaze și un embargo care a pus la pământ sectorul vinicol

Advertoriale
Tot ce trebuie să știi despre serviciile de închiriere auto în Republica Moldova

Tot ce trebuie să știi despre serviciile de închiriere auto în Republica Moldova

Mai multă protecție pentru afacerea ta cu noile soluții Antivirus de la Orange

Mai multă protecție pentru afacerea ta cu noile soluții Antivirus de la Orange

Ei sunt campionii schimbării 2021. Personalități din diverse domenii au fost premiați pentru implicare (FOTO)

Ei sunt campionii schimbării 2021. Personalități din diverse domenii au fost premiați pentru implicare (FOTO)

E un efort pe care nu-l putem face
singuri, așa că te așteptăm alături de noi
Autentificare
Ai uitat parola?
Salvează articolul

Pentru a activa această opțiune, e nevoie să fii logat pe AGORA.

Articolele salvate pentru mai târziu, le vei putea găsi în profilul tău.

Urmărește subiectul

Pentru a activa această opțiune, e nevoie să fii logat pe AGORA.

Subiectele urmărite le vei putea găsi în profilul tău.