Calendarul Independenței: 2010 – „Coaliția de beton” și „povestea de succes” a Republicii Moldova

Calendarul Independenței: 2010 – „Coaliția de beton” și „povestea de succes” a Republicii Moldova

Pentru prima dată după anul 2001, Republicii Moldova avea la guvernare o coaliție formată din trei partide și un guvern cu o orientare declarată pro-europeană. Numai că, la scurt timp după formarea AIE-1, certurile și rivalitățile politice au început încet-încet să fisureze noua coaliție, ceea ce aprofunda, în continuare, criza politică. Încercarea de a evita anticipatele, condiționate de eșecul alegerii unui șef de stat, a eșuat, așa încât au fost convocate noi alegeri parlamentare.

Anul 2010 a venit cu un suport financiar din partea instituțiilor internaționale, destinat reformelor din justiție și economie. Cu toate aceastea, pentru oamenii simpli, creșterea prețurilor și a tarifelor la diverse produse și servicii, a provocat o nemulțumire dură, după valul de entuziasm din 2009.

Opoziția învinuia coaliția de guvernământ de faptul că liderii acesteia au acceptat  toate condițiile înaintate de Fondul Monetar Internațional, nu au avut curajul să apere „interesele Moldovei” iar, în consercință, au avut loc noi scumpiri și majorări de prețuri. În replică, liderii AIE pasau vina pe moștenirea lăsată de comuniști, în cei opt ani de guvernare. Mai mult, aceștia se lăudau și cu faptul că au reușit să atragă în țară, pentru următorii trei ani, circa 1.9 miliarde de euro, cea mai mare parte a acestei sume fiind oferită sub formă de granturi.

Modificarea modalității de alegere a șefului statului, eșuată

La 11 ianuarie, președintele interimar al Republicii Moldova, Mihai Ghimpu, a anunțat că a creat o comisie de experți, condusă de juristul Victor Popa, ce urma să prezinte proiectul de modificare a Constituției adoptată la 29 iulie 1994. În raportul final al grupului de lucru se recomanda modificarea a 69 de articole, sau aproape jumătate din actuala Lege Supremă.

În acest sens, proiectul urma să fie expediat spre avizare Comisiei de la Veneția, însă vizita la Chișinău din 10 februarie a Președintelui acesteia, a dus la decizia de modificare a unui singur articol. Mai exact, Gianni Buquicchio, a sugerat să fie modificat doar articolul 69 care, după reforma constituțională din 5 iulie 2000, prevedea alegerea șefului statului doar de către Parlament, cu voturile a 61 de deputați. În acel context, atât comuniștii cât și noua coaliție nu aveau suficiente voturi în acest sens.

Astfel, anticipatele erau deja inevitabile, fapt pentru care PCRM acuza guvernarea că ar planifica să uzurpeze puterea în stat, prin amânarea acestora, boicotând în semn de protest ședințele Parlamentului. Într-un comentariu dedicat acelei situații, redactorul-șef al ziarului Timpul, Constantin Tănase, declara că:

„Alianța a picat la primul și cel mai resposnabil examen politic al anului 2010. Liderii Alianței s-au încurcat atât de „spectaculos” în problema alegerilor anticipate (groapa săpată de ei înșiși) încât nici un Voronin nu putea să le-o facă. (...) Dacă Constituția prevede dizolvarea Parlamentului și anunțarea alegerilor anticipate – asta trebuie să se facă”.

La 5 septembrie, a avut loc referendumul pentru modificarea articolului 69 din Legea Supremă, plebiscit declarat, însă nevalid, după ce la urne s-au prezentat doar 29% dintre cetățenii cu drept de vot. Un studiu din acea perioadă a Coaliției pentru alegeri libere și corecte identifica 19 cauze ale absenteismului masiv, printre care cele mai importate erau irelevanța întrebărilor, pierderea încrederii în partidele politice și liderii acestora, precum și dorința de a fi declanșate alegeri parlamentare anticipate. Mulți dintre cetățeni erau nemulțumiți de faptul că corupția încă mai era prezentă în sistemul public și nici nu aveau încredere în corectitudinea organizării scrutinului.

Încercarea de condamnare a comunismului și reacția Rusiei

Inevitabil, în contextul discuțiilor privind modificarea Constituției, președintele interimar al țării, Mihai Ghimpu susținea că este necesară și modificarea articolului 13 din Legea Supremă, așa încât denumirea limbii să fie schimbată în „limba română”. Prim-ministrul Vlad Filat, liderul de atunci al PLDM, anunța că va susține inițiativa, în timp ce liderul PD, Marian Lupu a încercat să fie mai diplomat, declarând că limba pe care o vorbește „este româna, din punct de vedere științific, moldovenească – din punct de vedere politic”. Acesta a mai susținut, în cadrul unei emisiuni de la ProTV Chișinău, că ar fi de dorit să se ia o decizie în acest sens, în corespundere cu interesele majorității populației.

La câteva zile de la crearea Comisiei de experți pentru modificarea Constituției, șeful statului, Mihai Ghimpu a mai creat o comisie, numită „Comisia pentru studierea și aprecierea regimului totalitar”, care trebuia să prezinte un raport de condamnare a acestui regim. Acest lucru îl cereau, de altfel, de mai mult timp, profesorii și cercetătorii din domeniul istoriei, existând inclusiv mai multe propuneri care vizau chiar și interzicerea noțiunilor de „comunist” și a derivatelor acestora în denumirea instituțiilor și organizațiilor, precum și în politică. Se dorea, inclusiv, interzicerea simbolurilor „secera și ciocanul”.

Reacția PCRM nu a întârziat să apară, fruntașii formațiunii susținând că, de fapt, aceste acțiuni arată frica guvernării, care se teme că „PCRM va câștiga la următoarele alegeri. Pentru aceasta le trebuie tot felul de comisii de condamnare”. Și în acest caz, Marian Lupu a luat partea opoziției, declarând că o asemenea decizie i-ar avantaja mult pe comuniști, în timp ce liderul PLDM a salutat inițiativa, susținând doar că o eventuală lege ar trebui să corespundă standardelor europene.

La 24 iunie, președintele interimar Mihai Ghimpu a emis un decret, prin care a declarat ziua de 28 iunie - zi de comemorare a victimelor ocupației sovietice și a regimului totalitar comunist. Liderul PL mai anunța că, la 28 iunie, urma să aibă loc o ședință a Parlamentului, unde avea să fie audiat raportul comisiei de istorici condusă de Gheorghe Cojocaru.

Ședința Parlamentului însă a fost, în cele din urmă amânată, iar mai apoi, chestiunea a dispărut definitiv din ordinea de zi. „Probabil, clasa politică de la noi încă nu este pregătită pentru așa ceva”, scriau jurnaliștii de la ziarul „Timpul”.

Decretul propriu-zis însă a generat un nou val de discuții contradictorii în țară și peste hotare. Duma de Stat a Federației Ruse l-a acuzat pe Ghimpu că ar încerca să rescrie istoria mondială, iar Ministerul rus de Externe, susținea că adevăratele motive ale acestui decret erau „de a încinge spiritele, de a distrage atenția de la problemele reale ale Republicii Moldova și de a distruge mecanismele de menținere a stabilității pe Nistru”. La Chișinău, comuniștii au organizat mai multe proteste, speculând din plin momentul.

Mai mult, deputații PCRM au decis, după un boicot de câteva luni, să revină la șeidnța Parlamentului, care urma să aibă loc luni, 28 iunie, intenționând să împiedice adoptarea proiectului de lege ce urma să interzică simbolistica comuniștilor. Atunci, Voronin declara  pentru moldova.org: „În momentul în care șeful statului ales de ei unanim, nimicește valorile fundamentale ale țării noastre, când printr-o semnătură se încearcă lichidarea celui mai mare partid din Moldova, noi – comuniștii suntem obligați să devenim garantul ireversibilității democrației moldovenești”.

Opoziția comunistă a obținut, în cele din urmă, câștig de cauză la Curtea Constituțională, care a anulat respectivul decret. Decizia a fost criticată de mai mulți exponenți ai guvernării, care au susținut că aceasta era una politică, deși recunoșteau legalitatea acesteia.

Vinurile moldovenești „bune de vopsit gardurile” și amânarea reformei în justiție

Declararea zilei de 28 iunie drept zi de comemorare a victimelor ocupației sovietice a stârnit reacții puternice la Moscova, unde decidenții politici ruși au recurs la „tactica” din 2006. Astfel, a fost instituit un embargo, fiind blocate livrările de vinuri moldovenești în Rusia. Șeful Rosspotrebnadzor, Ghenadi Onișcenko a acuzat Chișinăul că nu acordă suficientă atenție calității vinului, acesta declarând că vinul moldovenesc „poate fi utilizat doar pentru a vopsi gardurile”. În replică, Ghimpu a acuzat Rusia de șantaj.

Portalul Kommersant.md, scria că nici reprezentanții Chișinăului și nici importatorii ruși nu au primit acte sau dovezi privind calitatea nesatisfăcătoare a vinului, care ar fi servit drept motiv pentru instituirea embargoului. Ulterior, decizia de restricționare a importurilor a fost extinsă și asupra fructele și legumelor, mai mult de 100 de companii pomenindu-se în incapacitate de a livra produsele. De această dată, rușii susțineau că produsele alimentare moldovenești ar conțime un nivel înalt de substanțe chimice și pesticide.

În același timp, Procuratura Generală a continuat șirul de audieri a mai multor actuali și foști demnitari în „dosarul 7 aprilie”. În rezultat, au fost deferiți justiției pentru neglijență în serviciu doar ex-ministrul de interne, Gheorghe Papuc și fostul comisar al municipiului Chișinău, Vladimir Botnari, de rând cu polițistul care l-ar fi lovit mortal pe Valeriu Boboc. Cu toate acestea, o parte a societății a acuzat sistemul de justiție și procuratura că ar mima toate aceste investigații și procese importante. Au fost intentate și unele dosare penale pe mai multe cazuri de evaziune fiscală și privatizări din timpul guvernării comuniste.

Noul ministru al justiției, Alexandru Tănase a solicitat inițial excluderea din sistemul judecătoresc a magistraților care au participat la simularea proceselor de judecată din comisariatele de poliție, după protestele din 7 aprilie, 2009, în urma cărora au fost condamnați mai mulți tineri torturați. Mai târziu, Tănase avea să recunoască că nu putea face mare lucru în cazul reformei în justiție, pentru că nu există voință politică.

„Ei (magistrații – n.r) merg și contestă deciziile de demisie tot în justiție și sigur că ei își fac tot lor dreptate”, preciza Tănase într-un interviu pentru Europa Liberă. Oficialul mai declara că o mare problemă era lichidarea instanțelor economice, considerate a fi cele mai corupte din întreg sistemul judiciar.

În vară, un astfel de proiect care prevedea lichidarea acestor instanțe a fost înaintat în Parlament, dar a fost respins. Portalul Unimedia, scria că, inclusiv comuniștii erau gata să-l voteze, însă trei deputați ai majorității parlamentare s-au opus inițiativei, aceștia fiind Veaceslav Platon (AMN), Valentin Cheptine (AMN) și Alexandru Stoianoglo (PD).

Platon era considerat de o parte a presei de la Chișinău și Kiev „celebru în tot spațiul CSI pentru atacurile raider”, scria Europa Liberă într-o analiză dedicată acestui an. Mai târziu, acesta va fi arestat și extrădat în Republica Moldova, unde în 2016 va fi condamnat în dosarul „furtul miliardului”. Acesta a fost eliberat în 2020, la intervenția Procurorului General, Alexandru Stoianoglo.

Săgeți în coaliție pe tema justiției, au fost aruncate și de viceministrul Justiției, Gheorghe Susarenco, care a spus franc că reforma justiție nu era dorită de unele „componente ale coaliției”, menționându-l inclusiv pe procurorul general Valeriu Zubco. Întrebați cine l-a propus pe Zubco, liderii AIE nu au putut oferi un răspuns clar la întebările presei.

Mai multe localități au fost invadate de ape, iar unele chiar au dispărut

În perioada 1 mai – 15 iulie, pe întreg teritoriul țării, canitatea precipitațiilor căzute a depășit de 1.5 – 2 ori media multianuală, înregistrându-se o situație care apare odată la 20 – 50 de ani. Începând cu sfârșitul lunii iunie, apa din Prut, a inundat mai multe terenuri agricole din raioanele Nisporeni, Hîncești, Leova, Cantemir și Cahul. În total, peste 60 de localități din 14 raioane au avut de suferit, iar în jur de 13.000 de persoane au fost evacutate.

1.105 case și 4.308 ha de terenuri agricole și alte peste 5.000 de ha de pășuni și păduri au fost inundate. Cel mai afectat raion a fost Hânceștiul, unde ruperea barajului de la Nemțeni, din noaptea de 6 spre 7 iulie, a provocat inundarea totală a patru localități. Peste 2.400 de cetățeni au ajuns sinistrați iar peste 1.000 de case au fost distruse, 158 fiind imposibil de reparat.

Opoziția comunistă a susținut ulterior însă, în cadrul unui filmuleț apărut în cadrul campaniei electorale, că guvernarea de atunci ar fi provocat intenționat inundațiile, pentru a proteja de o astfel de calamitate, orașul Galați din România.

În rezultat, două sute de familii au fost evacutate forțat din satul Cotul Morii și 1.500 în total din localitățile afectate din jur. La Nemțeni, peste 1.000 de oameni au fost nevoiți să își schimbe locul de trai. Potrivit datelor de atunci ale Guvernului, pagubele au fost estimate la circa 41.92 milioane de dolari SUA.

Cu ajutorul Georgiei și al României, satul Nemțeni a fost reconstruit integral, fiind date în exploatare în circa un an de zile, peste 1.000 de case noi.

Primul capitol al „poveștii de succes” și apariția lui Plahotniuc

Pe plan extern, noua guvernare însă a beneficiat de o încredere mai mare din partea instituțiilor internaționale. La 12 ianuarie, au fost demarate negocierile privind Acordul de Asociere cu UE, iar la 15 iulie, cele care priveau liberalizarea regimului de vize. Unii comisari europeni erau deja de părere că Moldova poate deveni un exemplu sau o „poveste de succes” a Parteneriatului Estic.

Noua guvernare a beneficiat de suport și în problema transnistreană, mai multe guverne făcând apeluri pentru retragerea trupelor ruse din regiune.

Tot în 2010, în spațiul public a apărut Vladimir Plahotniuc, care a început o campanie activă de promovare a imaginii sale din primăvara acelui an. La început, în ipostaza de filantrop, ca șef al fundației Edelweiss, care îi ajuta pe cei săraci și cu nevoi speciale, Plahotniuc a apărut în cele din umră la emisiunea „Seara târziu” de la Prime TV, post care se vehicula că i-ar aparține.

Atât în cadrul interviului televizat, cât și în cadrul interviului acordat ziarului „Timpul”, Plahotniuc a prezentat o poziție diferită față de cea a declarațiilor din 2008. Astfel, deși anterior nega, acum acesta a declarat că este proprietarul mai multor posturi de televizune, activează pe piața agențiilor de publicitate și că are un avion privat. La scurt timp, ex-consilierul prezidențial, Sergiu Mocanu a lansat un șir de acuzații în adresa acestuia, afirmând că Plahotniuc ar fi fost, de fapt, „arhitectul AIE”.

„Plahotniuc este numele regimului instalat la putere după ultimele alegeri parlamentare în Republica Moldova, iar esența acestui regim este politico-mafiotă. Deosebirea dintre regimul lui Voronin și actualul regim al Alianței pentru Integrare Europeană este că, atunci, mafia era sub control politic, iar acum politica este sub control mafiot. Altă deosebire dintre regimul lui Voronin și regimul AIE este că primul era de origine totalitară, iar al doilea este de origine ocultă. Nu există instituție cât de cât importantă a statului care să nu aibă „subordonare dublă”: Procuratura Generală, Centrul de Combatere a Crimelor Economice și a Corupției, Banca Națională, sistemul judecătoresc au trecut intacte din mâna tremurândă a „tatălui” în mâna vânjoasă a „fiului”, a afirmat Sergiu Mocanu, citat de Europa Liberă.

Plahotniuc a respins acuzațiile lui Mocanu, în timp ce liderii AIE au pasat de la unul la altul faptul că Mocanu ar face jocurile cuiva. În cele din urmă, controversatul om de afaceri a apărut la 20 noiembrie pe lista electorală a PD, la alegerile parlamentare anticipate din 28 noiembrie.

În urma acestui scrutin, PCRM a obținut 39.34%, fiind urmat de PLDM care a câștigat 29.42% din sugrafii și de PD cu 12.7%. PL a obținut 9.96% din voturi, în timp ce AMN nu a trecut pragul electoral.

După anunțarea rezultatelor alegerilor, liderul comunist Vladimir Voronin a declarat că ar fi gata să facă o alianță cu PD sau PLDM, în timp ce jurnaliștii de la „Adevărul” susțineau că de fapt totul face parte dintr-un plan al lui Plahotniuc. În cele din urmă însă pe 30 decembrie, a fost creată AIE 2, în care Vlad Filat și-a păstrat fotoliul de Prim-ministru, Marian Lupu a fost ales speaker al Parlamentului și a preluat interimatul funcției de președinte al țării, iar Vladimir Plahotniuc a devenit prim-vicepreședinte al Legislativului.

Avem puterea să ne ajutăm unii pe ceilalți….

Dacă și tu crezi că ceea ce citești pe acest site sunt informații importante, atunci susține munca redacției AGORA cu un abonament digital ca să devină mai bună, să facă știri deosebite, interviuri mai interesante, articole și povești care să te facă să vrei să le recitești și să le distribui prietenilor tăi.

Mai mult, răsplătim fiecare abonat cu un set de produse locale, împachetate cu dragoste de echipa de la From the Heart Shop, astfel contribuim împreună la promovarea produselor de-acasă, din Moldova.

Devino de astăzi Susținător, Fan sau Ambasador AGORA

Vezi și aceste știri
Calendarul Independenței: 2009 – Moartea lui Grigore Vieru, misterele zilei de 7 aprilie și plecarea de la putere a comuniștilor

Calendarul Independenței: 2009 – Moartea lui Grigore Vieru, misterele zilei de 7 aprilie și plecarea de la putere a comuniștilor

Calendarul Independenței: 2008 - Schimbarea Guvernului și scandalurile legate de  traficul de droguri, corupție și privatizările ilegale

Calendarul Independenței: 2008 - Schimbarea Guvernului și scandalurile legate de traficul de droguri, corupție și privatizările ilegale

Calendarul Independenței: 2007 – Opoziția câștigă capitala și 2/3 din țară în urma alegerilor, iar Voronin îl declară pe Hristos „primul comunist din lume”

Calendarul Independenței: 2007 – Opoziția câștigă capitala și 2/3 din țară în urma alegerilor, iar Voronin îl declară pe Hristos „primul comunist din lume”

Advertoriale
Testarea pentru Covid-19 e mai accesibilă cu TESTRAPID.MD

Testarea pentru Covid-19 e mai accesibilă cu TESTRAPID.MD

Câștigătoarea tombolei IuteCredit s-a ales cu un premiu în valoare de 100 000 lei (VIDEO)

Câștigătoarea tombolei IuteCredit s-a ales cu un premiu în valoare de 100 000 lei (VIDEO)

Aveți nevoie de un credit? Acum puteți solicita un împrumut de până la 300.000 de lei fără gaj de la FinComBank

Aveți nevoie de un credit? Acum puteți solicita un împrumut de până la 300.000 de lei fără gaj de la FinComBank

E un efort pe care nu-l putem face
singuri, așa că te așteptăm alături de noi
Autentificare
Ai uitat parola?
Salvează articolul

Pentru a activa această opțiune, e nevoie să fii logat pe AGORA.

Articolele salvate pentru mai târziu, le vei putea găsi în profilul tău.

Urmărește subiectul

Pentru a activa această opțiune, e nevoie să fii logat pe AGORA.

Subiectele urmărite le vei putea găsi în profilul tău.