Vinul moldovenesc – de la victimă a embargourilor la renaşterea titlului de legendă vie

Vinul moldovenesc – de la victimă a embargourilor la renaşterea titlului de legendă vie
Foto: USAID CEED II

Vinul este pentru Moldova şi moldoveni o legendă vie, de mii de ani, și ne reprezintă poporul ca istorie, cultură și stil de viață. Vinul este produs pe meleagurile noastre de peste 3 mii de ani, înfruntând de-a lungul secolelor dure încercări. Vinurile şi viile au reînviat după arderea lor de Burebista, au rămas după ce otomanii le-au limitat producerea, au subzistat defrișărilor lui Gorbaciov și s-au îndârjit prin noi exporturi după multiplele embargouri impuse de Federația Rusă din anul 2006 încoace.

Vinificația este o activitate specifică poporului moldovean, transmisă din generație în generație. 70 de mii de familii din Republica Moldova dețin propriile podgorii și produc vinuri. Astfel, vinul este acel produs la care toți suntem părtași - îl producem, îl cinstim și considerăm că îl cunoaştem. Odată cu demararea în 2010 a proiectului Creșterea Competitivității și Dezvoltarea Întreprinderilor II (CEED II), sponsorizat de Agenția Statelor Unite ale Americii pentru Dezvoltare Internațională (USAID), actorii sectorului vitivinicol au fost susţinuţi în regândirea industriei vitivinicole din Moldova şi au obţinut importante progrese prin îmbunătățirea cadrului legislativ și de reglementare, instituirea unui parteneriat public-privat funcţional pentru administrarea domeniului, lansarea și poziționarea vinului moldovenesc pe noi piețe externe și creșterea culturii vinului pe piața internă.

Și pentru că mai toți moldovenii se afirmă specialiști în ale vinului și vinificației, în acest articol am solicitat părerea unor persoane fără tangenţă profesională cu sectorul vitivinicol despre perspectivele de dezvoltare ale acestuia. În paralel, vom vedea ce au de punctat actorii filierei și specialiștii din domeniu la acest subiect. Astfel, ne propunem să trezim interesul tuturor moldovenilor pentru vinurile Moldovei, precum şi sentimentul de solidaritate şi susţinere frăţească pentru producătorii autohtoni.

Sectorul vitivinicol din Moldova antrenează peste 250 de mii de angajați sau 1,3% din angajaţii din economia naţională şi, potrivit datelor din anul 2013, formează 2,7% din produsul intern brut al țării, 6,2% din valoarea totală a exporturilor şi circa 1,25% din piața mondială. Embargourile impuse de Federația Rusă au zdruncinat piaţa vinurilor moldoveneşti în ultimii ani, valoarea exporturilor de vinuri efectuate de Republica Moldova fiind într-o tendinţă de scădere în perioada 2009-2014. Totuși, anul 2014 a fost cel mai profund marcat de embargoul din 2013, valoarea exporturilor de vinuri a atins nivelul minim din ultimii 6 ani, de 111,9 mil. dolari SUA. De asemenea, pe fondul crizei geopolitice din ţara vecină, Moldova a pierdut şi Ucraina din rândul celor mai importanţi consumatori de vinuri moldoveneşti.

Pe fondul embargourilor impuse de Federaţia Rusă, producătorii vitivinicoli s-au orientat spre piaţa Uniunii Europene. Odată cu reformele iniţiate de proiectul CEED II, precum şi în urma anulării de către Parlamentul European a cotelor de export pentru vinurile din Moldova, ponderea exporturilor de vinuri moldoveneşti către ţările UE a crescut de la 15,1% în anul 2009 la 25,9% în anul 2014.


sursa date: Banca Mondială

Dacă până în anul 2006, indicatorii ce caracterizau industria vitivinicolă din Moldova erau dovadă aparentă a unei consistente contribuţii economice, în realitate era vorba însă despre dependenţa de o singură piaţă, cea a Federaţiei Ruse. Aspectele negative legate de această lipsă de diversificare a pieţelor de desfacere s-au resimţit odată cu pierderile de sute de milioane de dolari generate de multiplele embargouri impuse de Rusia din anul 2006 încoace. Astfel, sectorul vitivinicol din Moldova a intrat într-o criză structurală, la care, din păcate, nu s-a reacționat imediat.

Totodată, Moldova nu era pregătită să intre pe alte pieţe, mult mai competitive, mai avizate şi mai greu de cucerit. Asta, din cauza plantațiilor îmbătrânite, echipamentelor insuficiente, lipsei unor strategii clare de marketing şi de resurse de finanțare în sume comparabile cu cele ale concurenților; şi toate acestea în cadrul unui mediu economic și regulatoriu împovărător, bazat pe un model sovietic de intervenție. În acest context dificil, atât vinificatorii moldoveni, cât și statul, au trebuit să ia niște hotărâri strategice, să scoată vinificația din cercul vicios în care s-a intrat în perioada post-sovietică și să pună această industrie într-un curs modern de dezvoltare.


sursa date: Banca Mondială

În condițiile de globalizare, deschidere către restul lumii și competitivitatea piețelor externe, vinificația trece la un alt nivel de relație cu clienții, cu gusturi tot mai rafinate și pretenții tehnice de calitate. Cu sprijinul proiectului CEED II, sectorul vitivinicol a reuşit să se repoziţioneze în raport cu pieţele externe, să se consolideze în jurul unei agende de lucru ambițioase şi să intre într-un cadru strategic de activitate.

Legi clare şi responsabilităţi instituţionale divizate, pentru relansarea şi dezvoltarea durabilă a industriei

„Re-think wine sector” sau ceea ce, în traducere, înseamnă „Regândim sectorul vitivinicol”, nu a fost doar un concept, ci o întreagă viziune de reformare a industriei vitivinicole lansată în 2010, dovadă a mobilizării sectorul privat. Acest acord, tranformat într-un parteneriat public-privat, s-a dovedit a fi o platformă solidă pentru desfăşurarea reformelor ulterioare, de la modificarea cadrului regulatoriu potrivit principiilor internaționale până la schimbările instituţionale menite să respecte interesele economice ale tuturor actorilor din industria vinicolă.

Reforma susținută de proiectul CEED II a vizat clarificarea şi consolidarea cadrului normativ, care era unul bazat pe modelul sovietic de administrare și reglementare, susținut de proceduri birocratice şi deloc prietenoase cu producătorii. Activitatea vinăriilor mici sau mijlocii era practic imposibilă, pentru că legea impunea capacități minime de producere, deținere în proprietate a liniilor de îmbuteliere, a laboratoarelor sau a unor depozite uriașe, iar condițiile de licențiere erau dificil de respectat. Mai mult decât atât, vinul - produsul nostru național - era supus aceluiași regim juridic ca și vodka sau băuturile alcoolice tari.


„Chiar dacă aș fi intenționat cu tot dinadinsul să nu ies din buchia legii, oricum eram sancționabil la orice control, pentru ca mereu se găsea un GOST, un ordin sau vreo instrucțiune dintr-un sertar al funcționarului, la care nu corespundeam”.Sergiu Galușca, vinificator

În contextul reformării cadrului legislativ vitivinicol, au fost modificate Legea Viei și Vinului, Legea cu privire la fabricarea şi circulaţia alcoolului etilic şi a producţiei alcoolice și Legea privind reglementarea prin licențiere a activității de întreprinzător. Alte peste 30 de acte normative au fost supuse modificării sau abrogării, pentru a pune industria vinicolă pe o nişă modernă de dezvoltare şi a asigura calitatea produsului din sticlă, nu doar un control de complezență, eficient pe hârtie.

Prin modificarea cadrului normativ, industria vitivinicolă a demarat dezvoltarea registrului de stat vitivinicol, unul dintre cel mai esențiale atribute ale controlului și trasabilității. Acest proiect a fost finanțat cu peste 1 milion de dolari SUA, în comun de către USAID și Agenția cehă de dezvoltare. Până în anul 2017, acest sistem informaţional va deveni unul funcţional.

Federația Rusă a pus embargo pe vinurile moldovenești, sectorul vitivinicol din Republica Moldova era deprimat și derutat. Industria vinicolă avea nevoie de o viziune, de o relansare strategică atât la nivel legislativ și administrativ, precum și la nivelul companiilor și al produsului. Sectorul vitivinicol a trebuit să evolueze pentru a putea intra în competiție cu marii jucători, să se reorganizeze și să se repoziționeze. USAID a transpus aceste deziderate în viață, oferind producătorilor instrumentele și cadrul necesar pentru a progresa. Acum sectorul trebuie doar să le folosească corect și să fie ambițios. Dr. Sergiu Botezatu, USAID Director de proiecte, Manager Proiect CEED II

În partea ce ţine de reformarea instituţională, un rol important l-a avut crearea Oficiului Național al Viei și Vinului (ONVV). Astfel, dacă anterior (până în anul 2009), exista Agenţia Agroindustrială „Moldova-Vin”, care era o autoritate publică finanţată din bugetul de stat şi îşi asuma atât funcţii de elaborare şi de implementare de politici, cât şi de control, atunci prin crearea ONVV, paradigma instituţională din acest sector s-a schimbat radical.

Astfel, funcţia de elaborare a politicilor naţionale din industria vitivinicolă a fost încredinţată Ministerului Agriculturii şi Industriei Alimentare, dreptul de control şi sancţiune a fost atribuit inspectoratelor de stat, iar ONVV şi-a asumat responsabilităţile de implementare eficientă a acestor politici, coordonare a activităților de promovare națională, de producere a vinurilor cu indicaţie geografică, de analize de piață, transfer de cunoștințe și experiențe, precum şi de asistență tehnică sectorului. Totodată, sectorul privat nu este doar consultat, ci participă activ la gestionarea sectorului, 10 din cei 13 membri ai Consiliul de Administraţie al ONVV reprezentând antreprenoriatul.

Proiectul CEED II a susținut industria vitivinicolă a Moldovei să întreprindă progrese reale în ultimii patru ani, reușind, în sfârșit, să se reinventeze ca o țară vitivinicolă modernă și europeană. Dezvoltarea oficiului național al viei și vinului, a unei legislații armonizate cu standardele UE și implementarea regiunilor vinicole pentru vinuri cu IGP sunt evoluții esențiale, stimulând creșterea calității, ceea ce va cuceri noi fani pe piața globală a vinului. Dr.Caroline Gibly, Master of Wine, Marea Britanie, editorialist pentru Decanter, membru al juriilor internaționale

O altă decizie importantă a fost instituirea Fondului Viei şi Vinului pentru susţinerea financiară a măsurilor de dezvoltare a sectorului vitivinicol. Mijloacele fondului provin în proporție de 50% la 50% din aportul statului şi a sectorului privat. Peste 60% dintre mijloacele Fondului se utilizează pentru activitățile de promovare, restul vizând acțiuni de susținere a calității, transferul de cunoștințe, instruire ş.a.

Vinuri locale, principii internaţionale şi vinării de „Nouă Generaţie”

Viticultura Republicii Moldova corespunde tendințelor mondiale, cuprinzând soiuri de origine vest-europeană, caucaziană, dar și autohtonă. Pe cele 112 mii ha de viță de vie ale țării noastre sunt plantate peste 50 de tipuri de soiuri tehnice. De asemenea, Moldova este cunoscută la nivel internațional pentru beciurile subterane de vinuri, iar unele regiuni vinicole au tradiții de vinificaţie impresionante.

Moldova are o climă excelentă și un sol fertil, cu proprietăți unice pentru producerea vinurilor de calitate înaltă. Mulțumită eforturilor depuse de autoritățile statului, producătorilor de vinuri, dar și donatorilor externi, calitatea vinului moldovenesc a crescut considerabil în ultimii ani. Când mi s-a încheiat misiunea în Moldova, în august 2013, am luat cu mine în Brussels și câteva sticle de vin moldovenesc, care le-am prezentat colegilor și prietenelor mei și vreau să vă zic că ei ai fost profund impresionați de calitatea și gustul lui. Uniunea Europeană, prin Banca Europeană de Investiții, a contribuit cu un credit în condiții generoase pentru producerea vinurilor cu IGP sau DOP. Dirk Schuebel, șef al Departamentului pentru țările Parteneriatului Estic în cadrul Serviciului European pentru Acțiune Externă

Astfel, Moldova este capabilă să-şi valorifice terroir-ul viticol, tradițiile de vinificație și legendele locale, având toate elementele naturale și tehnologice necesare pentru consacrarea vinurilor cu caracter local, denumite vinuri cu denumire de origine sau cu indicație geografică. Aşa cum sunt cunoscute în întreaga lume vinurile Bordeaux sau Bourgone, aşa şi vinurile Moldovei trebuie să se impună ca vinuri cu personalitatea unică dată de terroir-ul de provenienţă.

Începând cu anul 2013, în Republica Moldova au fost înregistrate primele patru Indicații Geografice Protejate: Valul Lui Traian (sud-vest), Ștefan Vodă (sud-est), Codru (centru) și Divin (distilatele de vin învechite). Şi asta, pentru că apartenența la mențiunile de origine oferă o garanție de calitate pentru consumator, dar și organizează o concurență adecvată între producători. Statisticile demonstrează că vinurile care poartă pe etichetă Indicații Geografice Protejate sau Denumiri de Origine Protejate sunt vândute cu 15-20% mai mult decât aceleași vinuri cu etichetă generică.

Vinul moldovenesc poate deveni mai competitiv dacă va reuși să se poziționeze ca un vin de calitate, ceea ce îi va permite să se vândă la prețuri mai înalte. După un mare scandal al calității, Austria a reușit în doar 20 de ani să devină țară care își vinde vinul la cel mai înalt preț mediu în Europa (peste 3 EUR/litru). De aceea implementarea sistemelor de stimulare a calității, precum IGP/DOP sau emergența vinăriilor de nouă generație este o prioritate pentru industria vitivinicolă a Moldovei, la care am contribuit direct prin proiectul CEED II. Iar dat fiind că faptul că în echipa proiectului am avut un specialist educat la Bordeaux în domeniul vinurilor cu DOP/IGP, am știut cum să răspundem acestor provocări complexe. Doina Nistor, director de proiect

Pe lângă susţinerea inițiativei de creare a sistemului de producere a vinurilor cu IGP/DOP în Moldova, CEED II a susținut activ dezvoltarea de noi produse vinicole, de calitate înaltă, elaborate în corespundere cu așteptările pieței și ale consumatorilor, susținute de activități de marketing bine organizate. Astfel, 20 de vinării de „nouă generație” cu idei de produse noi şi calitative, au fost susținute de proiectul CEED II în cadrul acțiunii „marketing coaching program”. Astfel au fost lansate 17 noi produse vitivinicole, majoritatea fiind vinuri din segmentul premium, ceea ce a contribuit la formarea unei oferte de produs la nivel național, apte de a susține brandul național vinicol.

„Vinul Moldovei. O legendă Vie” - un brand național vinicol promovat şi orientat spre pieţe cu plusvaloare

Moldova este cunoscută la nivel internațional pentru beciurile subterane de vinuri. Ţara noastră deține cea mai mare colecție de vinuri din lume, cu peste 1,5 milioane de sticle, înscrisă în Cartea Guinness în anul 2005. Deşi avem produse deosebite și atracții unice, apreciate la nivel internațional, nu reușim să ne impunem pe piețele externe pentru că nu avem strategii de marketing solide și eficiente, dar și pentru că piețele țintă nu sunt diversificate. Astfel, producătorii au trebuit să studieze în profunzime tendințele piețelor de export, avantajele competitive ale ofertei de produs, dar și strategiile principalilor concurenți pentru a putea genera o poziționare sectorială și un vector de export.

Toata lumea, inclusiv experți şi sommelieri, ne spun că vinurile noastre sunt de calitate, au personalitate și au șanse de a fi bine vândute pe piețele din Vest. Însă, lipsa unei imagini de țară, a unei focusări clare pe piețele țintă și a unor acțiuni persistente de comunicare au năruit ani buni eforturile exportatorilor de a cuceri noi piețe. De aceea, industria vitivinicolă a arătat un exemplu în premieră națională cum un sector se poate organiza pentru a face față acestor dificultăți. Vinul Moldovei poate să devină un brand notoriu, iar aceasta va ajuta să crească vânzările. Eugen Boico (Publicis)

Pentru că de la independență încoace, „tradiția comercială” a Moldovei a fost de a-și exporta vinurile în principal către Federația Rusă, vinificația a fost de multiple ori la pământ din cauza unor restricții comerciale impuse peste noapte, dar și nu a fost destul de motivată să se ridice mai sus de indicii de calitate impuși în spațiul CSI. Totodată, în încercările lor să penetreze noi piețe de export, exportatorii au înțeles că Moldova și vinurile lor sunt puțin sau deloc cunoscute în vest, intrând totodată în competiție cu vinuri a căror imagine este consacrată de secole, precum cele franceze, italiene, sau vinuri promovate prin acțiuni de marketing concertate, așa cum sunt cele australiene sau argentiniene.

Dezvoltarea brandului de țară „Wine of Moldova” și a cadrului de promovare aferent a fost rezultatul a peste doi ani de efort susținut de proiectul CEED II. Au fost studiate practicile a peste 10 state vitivinicole, realizate studii pe intern și pe piețele de export, organizate zeci de întruniri și focus-grup-uri, implicând toți actorii industriei. Chiar dacă la un moment se intrase într-un impas, am reușit să mediem divergențele pentru ca, în final, să fie lansat un amplu program de promovare, bazat pe elemente complexe: garanția calității, gestiunea eficientă prin ONVV, finanțare suficientă din Fondul Viei și Vinului, cadru de marketing cu piețele țintă și poziționarea de produs, precum și un logo minunat - Barza Albă, simbol istoric și legendar, sursă de renaștere și voință. Primele 18 luni de implementare a programului au demonstrat deja rezultate reale, iar cheia succesului în viitor este să continuăm! Diana Lazăr, Vice-director de proiect, Manager Industria Vinicolă

Vinul şi viticultura din Moldova avea nevoie de o imagine, de o strategie clară de marketing, precum și de instrumentele necesare pentru a cuceri noi pieţe şi a reduce riscurile dependenţei de ţările CSI. Astfel, producătorii vitivinicoli au renunțat la ideea de a concura între ei și s-au solidarizat în jurul obiectivului de a produce vinuri de calitate, de a ținti piețe externe stabile și emergente, dar și de a utiliza o imagine comună ca indiciu al identității vinurilor pe care le produc - un brand național vitivinicol „Vinul Moldovei. O Legendă Vie”.

Noul brand național a fost prezentat în premieră presei internaţionale în decembrie 2013, de către secretarul Statelor Unite ale Americii, John Kerrry, în beciurile de la Cricova. Programul „Wine of Moldova” a fost lansat în anul 2014, în cadrul expoziției internaționale ProWein, din Dusseldorf, Germania. Succesele au continuat și în 2015, când, la aceeași expoziție, Vinul Moldovei a fost reprezentat de mai multe vinării, 29 la număr, dar și de producătorii de divin, cu un stand dublu ca suprafață, activitate care a adus noi contacte și oportunități de business.


Logo-ul și sloganul brandului de ţară vinicol nu au fost alese deloc întâmplător, ci au fost gândite astfel încât generaţiile noi şi producătorii istorici din industria vitivincolă a Moldovei să coexiste şi să se regăsească în ceea ce urma să devină identitatea vizuală a vinurilor moldoveneşti.

Totodată, brandul de țară vinicol nu se rezumă doar la imagine, ci implică un amplu program de marketing, care include piețele țintă, obiective strategice şi elemente de asigurare a calității vinurilor.

În cei 4 ani de activitate, proiectul CEED II a organizat, susținut și co-finanțat aproximativ 100 de evenimente de promovare, iar companiile participante, peste 36 la număr, fie că și-au găsit parteneri noi, fie au lărgit portofoliul de export cu vinuri de calitate, sau și-au fortificat imaginea pe piețele țintă, generînd vânzări noi de peste 82 milioane dolari.

Cu lansarea brandului „Wine of Moldova”, CEED II a inițiat o amplă campanie de promovare a Moldovei ca țară producătoare de vinuri de calitate, de la lansarea primului site de promovare a vinului moldovenesc www.wineofmoldova.com până la organizarea de multiple expoziții și evenimente în piețe țintă, cum sunt Polonia, Cehia, Ucraina, România, Germania, SUA și China. Două misiuni de afaceri în SUA au fost organizate în ultimele 10 luni, generând interes sporit față de vinurile moldovenești, vinurile Moldovei fiind comentate pe postul Fox News, în ziare precum Washington Post și bloguri specializate, iar exporturile s-au relansat înregistrând o creștere de peste 30 la sută în 2014.

Printre recentele concursuri de talie internaţională la care vinurile moldoveneşti au obţinut importante aprecieri sunt Decanter World Wine Awards 2014 şi 2015 din Marea Britanie şi Concours Mondial de Bruxelles 2015, acestea fiind unele dintre cele mai importante competiții de vinuri și degustare din întreaga lume. Totodată, numărul record de medalii obţinute de vinurile Moldovei a fost atins la Concursul Internațional de Vinuri București 2014, unde, din 110 de probe de vinuri, 37 au fost premiate cu medalii de aur, argint sau bronz.

În doar un an de la lansarea internațională, Republica Moldova a reuşit să se impună ca țară producătoare de vinuri de calitate. Dovadă a acestor importante progrese sunt cele peste 95 de apariții în mass-media internaţională, inclusiv în revistele vinicole internaționale, precum Meininger sau Decanter, care au publicate editoriale extinse despre vinurile Moldovei, prin publicații online notabile din Marea Britanie, Polonia, SUA, România, dar și în emisiuni TV, inclusiv la Fox News și canalul național al Republicii Populare Chineze.

Cultura vinului moldovenesc la noi acasă

Structura încasărilor din vânzări de băuturi alcoolice înregistrate de punctele de vânzări cu amănuntul pe piața locală arată că în medie doar 1 din 5 lei achitați de consumatorii de băuturi alcoolice din Moldova sunt pentru procurarea vinului. Ponderea dominantă la acest capitol este deținută de bere, căreia îi revine aproape jumătate din plățile pentru consumul de băuturi alcoolice. Astfel, pe lângă promovarea în extern a vinurilor moldovenești, CEED II a susținut industria cu încă o misiune importantă - crearea unei culturi a vinului moldovenesc chiar la el acasă. În acest scop, CEED II a organizat multiple evenimente culturale pentru a atrage tot mai mulți admiratori de vinuri moldovenești din rândul populației Republicii Moldova.

Un puternic impact în acest sens l-a avut noua alură a festivalului Ziua Națională a Vinului, care din 2013 a revenit în centrul capitalei, iar din anul 2014 s-a organizat sub egida brandului național „Wine of Moldova”. Festivalul a înregistrat un progres substanțial în raport cu edițiile acestuia din anii anteriori, fiind perceput ca un eveniment al vinurilor de calitate. Potrivit organizatorilor, la ediția 2014 a festivalului, au participat zeci de companii, 130 mii vizitatori, inclusiv turiști din peste 37 de țări, s-au vândut 95 mii de sticle de vin, în valoare de aproximativ 5 milioane lei, peste 400 persoane au participat la lecțiile Școlii Vinului, iar 750 de persoane au plecat direct din Piața Marii Adunări Naționale în Drumul Vinului.

Pentru consumatorii avizați în vinuri de calitate, proiectul CEED II și Asociația producătorilor și exportatorilor de vinuri au dezvoltat și consacrat Vernisajul Vinului - un eveniment de clasă destinat promovării culturii vinului în Republica Moldova . Pe durata activității proiectului CEED II, Vernisajul Vinului a avut opt ediții, devenind unul dintre cele mai așteptate evenimente ale anului, unde consumatorii se pot delecta cu peste 200 de vinuri de cea mai înaltă calitate de la peste 30 de producători autohtoni.

Criza provocată de embargourile impuse de Federația Rusă ar fi trebuit să devină un prilej de solidarizare, astfel încât amatorii de bere sau băuturi tari să fi încercat să descopere calitățile incontestabile ale vinului de producție moldovenească și să fi diminuat presiunea prohibiției de natură politică. Mă așteptam la o asemenea reacție (ce trebuia să fi fost indusă, sugerată, cultivată) a societății, care ar fi putut deveni mai unită, asemeni comunităților medievale ce se retrageau în cetăți asediate de inamici nomazi. Or, după ce cizmarul îi intinde o mână de ajutor producătorului de vin, ajuns la ananghie, și el, la rându-i, nu l-ar lăsa pe cizmar să falimenteze și i-ar cumpăra bocancii, că doar tot trebuie să își pună ceva în picioare. Vasile Botnaru

O altă realizare importantă în contextul dezvoltării culturii vinului în Moldova a fost aducerea în țara noastră a profesiei de sommelier, menite să ridice calitatea serviciului de vinuri în HoReCa. Astfel, cu suportul CEED II, primii 33 de somelieri profesioniști din Moldova au fost instruiți de experți francezi, 13 din ei fiind ulterior acreditați cu Diplomă Europeană de Somelier. Această diplomă este un titlu profesional eliberat sub patronajul Comisiei pentru Vin, Băuturi Spirtoase și Alimentație de Calitate a Parlamentului European. Pentru consacrarea acestei activități, proiectul CEED II a reușit să aducă profesia de sommelier în lista cu profesii oficiale în Moldova, ceea ce nu a mai existat până în anul 2012.

În ultimii ani imaginea vinului ca și produs a evoluat considerabil pe piața locală. Des se scrie și se vorbește despre vin, se comentează noile produse și succesele industriei. Vinul, pot spune a devenit o modă, sau un trend al vieții sociale, iar evenimentele cum ar fi Vernisajul Vinului sau master-class-urile des organizate de sommelier-ii locali au contribuit la această ascensiune. Bloggerii au încercat chiar o sensibilizare a consumatorilor pentru a susține rodul sutelor de mii de oameni implicați prin acțiunile „Redescoperă Vinul Moldovei”. Micii producători apăruți după schimbarea legislației au fidelizat și ei mulți consumatori. Toate aceste intervenții au fost susținute de proiectul CEED II, generând un progres vizibil. Sperăm că și după încheierea proiectului acestea vor continua cu regularitate, pentru că cred că vinul are un loc de cinste și pe piața locală, nu doar la export. Tudor Darie, antreprenor IT

Recent, Oficiul Național al Viei și Vinului, cu susținerea proiectului CEED II, a lansat programul național „Wine Friendly Restaurant”, orientat spre dezvoltarea culturii de servire a vinurilor în HoReCa, astfel încât vinul să devină băutura cea mai vândută în localurile din țară.

Toate aceste acțiuni de propagare a culturii vinului au avut impact notabil, astfel că vânzările de vinuri pe piața locală au crescut cu aproximativ 50 la sută în ultimii 4 ani, contribuind la stabilitatea afacerilor dar și la sporirea atractivității turistice. În ultimii ani, cu suportul proiectului USAID CEED II, sectorul vitivinicol a deschis noi piețe, exporturile către pieţele din CSI fiind reorientate către Uniunea Europeană, China și SUA. Astfel, exporturile către piețele non-CSI au crescut anual cu 12-15%, iar segmentul de vinuri cu plusvaloare s-a lărgit cu aproximativ 10% în ultimii trei ani.

Competitivitatea în sector va continua să se dezvolte prin aprofundarea reformelor legislative, eficientizarea controalelor și asigurarea unui cadru de calitate credibil, care va transforma Vinul Moldovei într-un brand de încredere pe piețele de calitate. Un accent deosebit va fi pus pe consolidarea guvernării participative prin ONVV, care să susţină producătorii să se repoziționeze și să-şi majoreze vânzările de vin cu valoare adăugată. Sectorul vitivinicol va prospera prin încurajarea unei noi generații de vinării mici și mijlocii.

Industria și-a demonstrat angajamentul pentru reforme și maturitatea de a le pune în aplicare, cu un brand puternic de țară, un cadru instituțional durabil și produse de calitate. Prin aceste reforme, industria vitivinicolă a Moldovei îşi propune să nu mai ajungă victimă a embargourilor, să-și consolideze rădăcinile şi să fie considerată o solidă moştenire pentru generaţiile viitoare. Numai aşa Vinul Moldovei va rămâne O Legendă Vie.

Proiectul USAID Creşterea Competitivităţii şi Dezvoltarea Întreprinderilor II (CEED II) 2010-2015 ajută întreprinderile moldoveneşti din sectoarele-ţintă (confecţii, încălţăminte şi accesorii, tehnologii informaţionale şi comunicaţii, turism şi vinificaţie) să-şi crească competitivitatea prin sporirea productivităţii, intesificarea comerţului şi a investiţiilor, precum şi prin eficientizarea dialogului public-privat pentru îmbunătăţirea mediului de afaceri.

Sprijină redacția Agora cu doar 48 de lei pe lună, iar noi te răsplătim cu un cadou dulce de la From the Heart Shop.

Avem puterea să ne ajutăm unii pe ceilalți….

Dacă și tu crezi că ceea ce citești pe acest site sunt informații importante, atunci susține munca redacției AGORA cu un abonament digital ca să devină mai bună, să facă știri deosebite, interviuri mai interesante, articole și povești care să te facă să vrei să le recitești și să le distribui prietenilor tăi.

Mai mult, răsplătim fiecare abonat cu un set de produse locale, împachetate cu dragoste de echipa de la From the Heart Shop, astfel contribuim împreună la promovarea produselor de-acasă, din Moldova.

Devino de astăzi Susținător, Fan sau Ambasador AGORA

Vezi și aceste știri
Premieră pentru lumea medicală:  Chirurgi americani au transplantat cu succes un rinichi de porc la un pacient uman (VIDEO)

Premieră pentru lumea medicală: Chirurgi americani au transplantat cu succes un rinichi de porc la un pacient uman (VIDEO)

Alexei Navalnîi a primit Premiul Saharov pentru libertatea de gândire

Alexei Navalnîi a primit Premiul Saharov pentru libertatea de gândire

Copii între șase și 16 ani sunt invitați să participe la concursul de creație ,,Săptămâna eficienței energetice în școala mea”

Copii între șase și 16 ani sunt invitați să participe la concursul de creație ,,Săptămâna eficienței energetice în școala mea”

Advertoriale
Patisera uneia dintre cele mai cunoscute cafenele din Chișinău deschide secretele din bucătărie la „Artizanii Gustului”

Patisera uneia dintre cele mai cunoscute cafenele din Chișinău deschide secretele din bucătărie la „Artizanii Gustului”

OTP Bank continuă să investească în modernizarea rețelei sale de sucursale (FOTO)

OTP Bank continuă să investească în modernizarea rețelei sale de sucursale (FOTO)

Cegeka preia DAS Solutions în Moldova

Cegeka preia DAS Solutions în Moldova

E un efort pe care nu-l putem face
singuri, așa că te așteptăm alături de noi
EMISIUNI
  • Oameni ca tine: Creatorul de zâmbete (VIDEO)
    Oameni ca tine: Creatorul de zâmbete (VIDEO)
  • Oameni ca tine | Un cuplu de la Ialoveni a pus pe roate o afacere creativă: „În dragoste și în business toate căile sunt bune”
  • Podcastul „Bilet în Parlament”: Tărț la PAS. Analizăm promisiunile noii majorități parlamentare și cât de reale sunt acestea (AUDIO)
  • Podcastul „Bilet în Parlament”: Viața de deputat, între glamour și birocrație. Discuție cu fostul parlamentar Vadim Pistrinciuc (AUDIO)
  • De la 11, cu Veaceslav Platon despre promisiunile electorale ale lui Veaceslav Valico
Cele mai populare
  • 1
    Cu milioanele în aer. Fotbaliștii de la Sheriff nu își pot primi banii câștigați după meciurile din Liga Campionilor
  • 2
    Președinta Maia Sandu a promulgat Legea cu privire la ratificarea Convenției de la Istanbul
  • 3
    S-a întors cu mâna goală? După o vizită de două zile în Polonia, Spînu anunță despre discuții, nu și soluții pentru criza energetică
  • 4
    Moldovagaz a aprobat prelungirea contractului în vigoare cu Gazprom pentru încă o lună
Canalul nostru de pe YouTube
Autentificare
Ai uitat parola?
Salvează articolul

Pentru a activa această opțiune, e nevoie să fii logat pe AGORA.

Articolele salvate pentru mai târziu, le vei putea găsi în profilul tău.

Urmărește subiectul

Pentru a activa această opțiune, e nevoie să fii logat pe AGORA.

Subiectele urmărite le vei putea găsi în profilul tău.