Sănătatea națiunii: Tuberculoză, boli hepatice și o populație tot mai prinsă în patima alcoolului. Ce s-a schimbat în 30 de ani de independență

Sănătatea națiunii: Tuberculoză, boli hepatice și o populație tot mai prinsă în patima alcoolului. Ce s-a schimbat  în 30 de ani de independență

Sute de mii de oameni dependenți de alcool, malnutriție, tuberculoză, o rată tot mai mare a bolilor sexual-transmisibile și un buget anual pentru sănătate de doar 20 de dolari pe cap de locuitor. Este un scurt diagnostic al sănătății națiunii în anii 90, când țara deținea doar 30 la sută din necesarul de medicamente și cunoștea un uriaș deficit de anestezice, analgezice și antibiotice. După o lungă perioadă de tranziție, sistemul medical din țară a cunoscut vremuri mai bune, nu însă și sănătatea moldovenilor.

Un sistem medical în tranziție

Sectorul sanitar a fost grav afectat de dificultăţile economice ale procesului de tranziţie, precum şi de trecerea de la economia centralizată la cea de piaţă liberă.

În timp ce Moldova a primit în 1994 o asistenţă internaţională de urgenţă evaluată la 3,4 milioane dolari, diferenţa dintre resursele necesare şi cele existente era semnificativă. 

În anii 90, medicina era, teoretic, gratuită, deşi pacienţii trebuiau să caute şi să cumpere singuri medicamente, care erau tot mai scumpe şi erau obligaţi, de facto, sa plătească bani în plic medicilor şi personajului sanitar pentru a beneficia de o asistenţă medicală de calitate. În 1991, unui singur medic îi reveneau 250 de pacienți. 

În 1995, Moldova dispunea doar de 30% din necesarul de medicamente şi înregistra, în general, un uriaş deficit de anestezice, analgezice şi antibiotice. Potrivit datelor din raportul de țară al ONU din acea perioadă, bugetul pentru sănătate era de 20 de dolari anual, pe cap de locuitor, adică de circa opt ori mai mic decât în prezent. O sumă care acoperea numai 35% din minimul necesar de servicii. Totuși, chiar și după 30 de ani, raportat la Produsul Intern Brut (PIB), cheltuielile pentru ocrotirea sănătății în Republica Moldova sunt de două ori mai mici decât media din Uniunea Europeană.

1 kg de tutun și 11 litri de alcool pe an

Statisticile din acele vremuri arată că ratele alcoolismului şi ale utilizării drogurilor erau în creştere în anii 90. Rata oficială a alcoolismului în Moldova în 1994 era de trei ori mai mare decât cea înregistrată în 1986. Din 1992 și până în 1994, rata oficială a psihozelor alcoolice a sporit cu 280%, iar cea a mortalităţii legate de consumul de alcool cu 2.000%.

În medie, în 1993, un adult consuma 1,1 kg de tutun și 11 litri de alcool pe an. Potrivit datelor din 2016, volumul de alcool consumat a crescut până la 15,2 litri, una din cele mai mari rate din Europa. 

Oferta sporită de alcool, combinată cu ratele înalte ale şomajului şi declinul social general, a înrăutățit și mai mult situația. Rata alcoolismului la bărbaţi faţă de cea înregistrată la femei era în 1995 de 5:1, iar dintre femeile alcoolice, 48% aveau la întreținere trei sau mai mulţi copii. 300.000 de moldoveni (8% din populaţie) aveau probleme legate direct sau indirect de abuzul de alcool.

Totodată, rata utilizării ilegale a drogurilor a sporit în 1995 cu 36% faţă de 1990, conform statisticilor oficiale. În Moldova existau atunci 60.000 de utilizatori de droguri.

Evoluția speranței de viață

Una din problemele principale în menţinerea sănătăţii era în anii 90 hrana copiilor.  Alimentaţia naturală rămânea unica sursă de nutriţie a nou-născuţilor, în condițiile în care laptele praf nu era produs în Moldova, iar importul era extrem de costisitor. La instituţiile preşcolare şi cele şcolare copiii, de asemenea, erau alimentați insuficient. Numărul copiilor cu dezvoltare fizică întârziată era în continuă creştere, iar în 1994, rata mortalităţii infantile în Moldova era cu 200% mai mare decât cea din 1992.

Mortalitatea maternă era de 53 la 100.000 de mame, ceea ce reprezenta de patru ori mai mult faţă de media europeană. În mod similar,  numărul avorturilor s-a majorat (în mod oficial 110 avorturi la 11 copii născuţi vii, dar se estima a fi în realitate cu 50% mai mare), la fel şi raspândirea bolilor transmisibile pe cale sexuala (50% din femeile care vizitau clinicile medicale erau depistate pozitiv). 

În 1994, speranța de viață era de 65 de ani pentru bărbați și 72 pentru femei. Femeile din Moldova trăiau cel mai puțin dintre toate femeile din țările europene. 

În 30 de ani de independență, speranța de viață a devenit mai mare ajungând în 2019 la 66,8 ani pentru bărbați și 75,1 ani pentru femei. 

Sporirea malnutriţiei, a hipovitaminozelor şi anemiilor în rândul populaţiei a cauzat creșterea mortalității în primii ani de independență. Acum, după 30 de ani, rata mortalității a crescut și mai mult ajungând la 15,4 la o mie de locuitori. 

Bolile națiunii

În perioada sovietică a avut loc poluarea chimică pe scară largă a solului, a resurselor de apă şi a aerului. În cele din urmă, acest lucru a avut consecinţe negative pentru populaţia Moldovei.  Anormalitatea ratelor patologiilor gastrohepatice era provocată de utilizarea chimicalelor agricole ce ajungeau în alimente şi apă. Regiunile cu ape poluate chimic cunoșteau rate ale mortalităţii infantile cu 380% mai mari, rate ale mortalităţii adulţilor cu 120% mai mari şi rate ale morbidităţii hepatice cu 570% mai mari decât în regiunile nepoluate. Însă impactul cel mai dramatic l-a avut catastrofa de la reactorul nuclear din Cernobîl, Ucraina, situat la 240 kilometri de graniţa nord-estica a Moldovei. În timp ce experţii internaţionali declarau că cea mai mare parte a noxelor rezultate din accident s-au orientat spre nord-vest, ocolind astfel Moldova, indicatorii sanitari din nordul țării indicau spre rate de 40 de ori mai mari ale cazurilor de cancer faţă de cele din sudul Moldovei.

Una din cele mai stringente probleme de sănătate din acele vremuri era tuberculoza, o boală care afectează și astăzi populația țării. Numărul bolnavilor de tuberculoză la 100,000 de locuitori, între anii 1990-1994 a crescut de la 178,1 la 187,8. 

Printre cele mai frecvente boli erau și cele de inimă, care provocau 500 de decese la 100 de mii de locuitori. Tumorile erau cauza a 136 de decese la 100 de mii de locuitori, iar în accidente mureau 113 oameni la 100 de mii.

Numărul bolnavilor cu patologii cronice ale ficatului ca hepatita virotică şi ciroza, de asemenea a crescut. Între 1990-1994, de exemplu, cazurile înregistrate de hepatită au sporit de la 39.500 la 52.800. S-a agravat și problema bolilor sexual transmisibile. În 1994 s-au înregistrat peste 5.135 de bolnavi de sifilis, reprezentând o creştere de aproximativ opt ori faţă de 1990.

Unde suntem acum?

Deși înregistrăm o speranță mai mare de viață decât acum 30 de ani, rata mortalității este mai mare decât la începutul anilor 90. Abuzul de alcool și droguri continuă să fie o problemă pentru Republica Moldova, iar asigurarea unui sistem eficient de ocrotire a sănătății încă mai reprezintă o provocare pentru autorități. 

Potrivit unui studiu al Organizației Mondiale a Sănătății, aproape 7% din gospodării sunt împovărate sau sărăcite după achitarea plăților de buzunar pentru sănătate. Sumele mari plătite pentru medicamentele prescrise în cadrul tratamentului în condiții de ambulatoriu (coplăți / taxe de utilizator) vizează în mod special persoanele sărace sau utilizatorii sistematici de servicii medicale. Totodată, gradul de protecție financiară în sănătate s-a deteriorat în timp. Pe măsură ce accesul la asistența medicală s-a îmbunătățit, sporind adresarea persoanelor la servicii medicale, a crescut și expunerea acestora la plăți, în special pentru medicamente.

Accesul la serviciile medicale este inechitabil, mai arată raportul. În 2016, numărul de medici la 10.000 de locuitori a fost în medie de 37, dar numai 6 în regiunea rurală, în comparație cu 78 în regiunile urbane. 

Poți face diferența

Dacă îți iei un abonament cu doar 48 lei pe lună, noi vom putea să-ți oferim în continuare jurnalism independent.

Vezi și aceste știri
Kiev: O echipă de medici au reușit să facă o operație pe cord chiar în timpul deconectărilor de electricitate

Kiev: O echipă de medici au reușit să facă o operație pe cord chiar în timpul deconectărilor de electricitate

Papa Francisc: „Mă rog pentru liderii din Ucraina. A lor e datoria să ia decizii în perspectivă pentru pace”

Papa Francisc: „Mă rog pentru liderii din Ucraina. A lor e datoria să ia decizii în perspectivă pentru pace”

Moldova a aderat la un program internațional pentru mediu și politici climatice. Gavrilița „Vrem să reducem cu 70% emisiile de gaze cu efect de seră”

Moldova a aderat la un program internațional pentru mediu și politici climatice. Gavrilița „Vrem să reducem cu 70% emisiile de gaze cu efect de seră”

Autentificare
Ai uitat parola?
Salvează articolul

Pentru a activa această opțiune, e nevoie să fii logat pe AGORA.

Articolele salvate pentru mai târziu, le vei putea găsi în profilul tău.

Urmărește subiectul

Pentru a activa această opțiune, e nevoie să fii logat pe AGORA.

Subiectele urmărite le vei putea găsi în profilul tău.