Calendarul Independenței: 2011 – Reforma justiției prinsă în atacuri raider și o țară fără președinte

Calendarul Independenței: 2011 – Reforma justiției prinsă în atacuri raider și o țară fără președinte

Cel de-al doilea an de guvernare al Alianței pentru Integrare Europeană, nu a adus nici stabilitatea și nici finalitatea reformelor promise în 2009. Atacruile de tip raider nu au făcut decât să submineze și mai mult încrederea în sistemul de justiție și intențiile guvernării de reformare a acestuia. Mai mult, în acest an, apare în public și Renato Usatîi, în contextul unei lupte tot mai vizibile între „cei doi Vlazi” - Filat și Plahotniuc, ajunși la vârful puterii.

Într-un articol intitulat „Republica Moldova alunecă spre un stat de tip mafiot”, jurnaliștii de la „Adevărul” scriaiu că „atacurile raider împotriva mai multor bănci au transformat într-o farsă toate eforturile de reformă în justiție și economie, dar și aspirațiile europene ale țării. Economiștii de la Expert-Grup susțin că în spatele „poveștii de succes est-europene” a reapărut vechea realitate, brutală, a vieții social-politice din anii 1990”.

Actul I din „războiul Vlazilor”: „Păpușarul” contra „regelui contrabandei”

Învestirea la 14 ianuarie a Guvernului Filat 2 nu a adus pacea așteptată în coaliție. La nici două luni, între democrații lui Lupu și liberal-democrații lui Filat au apărut primele disensiuni. Subiectul ținea de majorarea tarifelor pentru serviciile de telefonie fixă. Aparent, era o decizie mai mult tehnică, dar investigațiile realizate la subiect au scos la iveală că tot mai multe instituții de stat, inclusiv Moldtelecom, își transferau conturile bancare de la Banca de Economii, ce aparținea statului, la Victoriabank, care se presupunea că era controlată de Plahotniuc.

„Eu mi-am suspendat activitatea de președinte al Consiliului de Administrație la Victoriabank. Dar, după declarațiile lui Vladimir Voronin, m-am documentat și am aflat că Moldtelecom are cont bancar în această bancă încă din 2007. Așa că informația privind transferul conturilor bancare este o speculație”, comenta prim-vicepreședintele Parlamentului, Vlad Plahotniuc acuzațiile.

„Guvernarea AIE pare că nu este în stare să îi pună la respect pe managerii de întreprinderi de stat. Dar aceasta, doar la prima vedere. Or, în Guvern avem un grup numeros de foști manageri de întreprinderi ajunși miniștri sau chiar permier, care știu cum se decide transferul conturilor de la o bancă la asta și care este impactul”, scria jurnalistul Ion Preasca, pe blogul său.

În „scenă” a intrat și liderul comunist Vladimir Voronin, care a văzut în aceste schimbări „un atac raider asupra sistemului bancar moldovenesc”, dar și o tentativă de a perturba activitatea Băcnii de Economii. În replică, Marian Lupu i-a cerut lui Voronin să își amintească de atacurile raider în perioada sa, la care Voronin a menționat că, de fapt, Lupu a fost ministru al economiei și președinte al Parlamentului în acea perioadă.

În martie, Parlamentul a amânat adoptarea Legii Bugetului de Stat, principalele teme de conflict fiind în cazul articolelor ce se refereau la majorarea accizelor la țigări și produse alcoolice. La începutul verii, însă, conflictul dintre Plahotniuc și Filat a escaldat, după ce deputatul PLDM Mihai Godea și fostul ministru al justiției Alexandru Tănase, au anunțat că părăsesc formațiunea politică.

Anterior, Tănase declara pentru Europa Liberă că reformele în justiție nu avansează din cauza intereselor personale și de partid.

Primul a ieșit la rampă premierul, care a vorbit despre „păpușar” fără a da un nume concret, referindu-se, inclusiv la „șobolanul din PD”. Mai târziu, pe 24 iunie, Filat a recunoscut că „păpușarul” nu este nimeni altcineva decât Vlad Plahotniuc.

În aceeași zi și Plahotniuc a venit cu o replică la cele spuse de premier.

„Ar fi trebuit să operez și eu cu noțiuni gen „regele contrabandei” sau chiar citate din renumita carte a domnului Roșca, „gangsterul tranziției”, „contrabandistrul secolului”, „țigareta 1 sau 2”, nu am făcut-o și am considerat că o fac corect. Personal, consider și acum că un prim-ministru învestit de noi, a fost învestit pentru a se ocupa de grijile cetățenilor și nu de păpuși sau păpușari”, a replicat Plahotniuc, care l-a acuzat că ar sta în spatele lui Sergiu Mocanu.

AIE câștigă aproape toată țara

În zilele de 5 și 19 iunie au avut loc alegeri locale în Republica Moldova, în urma cărora au fost aleși 898 de primari și 11.740 de consilieri raionali, municipali și locali. În 513 localități a avut loc al doilea tur de scrutin pe 19 iunie.

Peste 58% din mandatele de consilieri raionali au fost obținute de partidele care făceau parte din Alianța pentru Integrare Europeană, PLDM obținând cel mai mare scor - de 26.79%. Situația s-a menținut și în cadrul consiliilor orășenești și sătești.

Pe de altă parte, PLDM a câștigat cel mai mare număr de primari din țară, scorul fiind, mai exact, de 31.96%, cu mult peste PCRM care obținuse 22.61%.

„Opoziția comunistă a câștigat majoritatea în consiliul municipal Chișinău la alegerile locale de duminică”, anunța Europa Liberă. Pe de altă parte, Chișinăul a fost pierdut la limită de Igor Dodon în fața lui Dorin Chirtoacă, care a obținut cel de-al doilea mandat de edil al capitalei.

Vizite istorice la Chișinău și peste hotare

Anul 2011 a fost și anul în care Republica Moldova a devenit mai vizibilă pe harta internațională a lumii, țara fiind vizitată de numeroși oficiali de rang înalt. Printre aceștia se numărau vicepreședintele Statelor Unite, Joe Biden, vicepreședintele Comisiei Europene, Catherine Ashton, comisarii europeni Herman Van Rompuy și Cecilia Malmstrom. Presa occidentală numea Republica Moldova „povestea de succes” și „noua speranță din regiune”.

Țara este însă în continuare fără președinte, iar oficialii străini cereau guvernanților să aleagă șeful statului și, în același timp, să realizeze reforma justiției și să combată crima organizată și corupția.

La începutul anului, Republica Moldova a primit planul de acțiuni pentru liberalizarea regimului de vize cu UE, ce includea o reformă a Ministerului Afacerilor Interne și a Serviciului de Grăniceri (transformat în Poliția de Frontieră). Cea mai mare problemă a fost întâmpinată în momentul în care s-a încercat adoptarea legii antidiscriminare.

Aprobată de Guvern, Legea a devenit ținta atacurilor unor partide politice și ale bisericii, care susținea că Legea vine să protejeze minoritățile sexuale, deși ministrul Justiției Alexandru Tănase susținea că erau vizate spre a fi protejate tocmai 13 categorii. În replică, PD și PL au solicitat retragerea proiectului de lege și reexaminarea acestuia.

„Epoca atacurilor raider”

Economisul Vlaeriu Prohnițchi se întreba retoric: „Într-o țară în care dreptul de proprietate asupra întreprinderilor mijlocii și mari (dacă acestea nu sunt din „curtea domnească”) nu este protejat, la ce ar trebui să se mai aștepte cetățeanul de rând”.

Un prim exemplu al acestei situații a fost prezentat chiar de premierul Vlad Filat care, în data de 5 septembrie, anunța că două companii din Slovenia și Olanda au fost deposedate de 28% din acțiunile de la Moldova Agroindbank. Oficialul susținea că a aflat despre acest caz de la conducerea băncii și că nu era unul izolat. Atacuri raider aveau loc și la Universalbank unde erau vizate 78% din acțiuni, Banca de Economii – 16%, Victoriabank – 5% și compania de asigurări Asito – 40%, relata Ziarul de Gardă, citat de Europa Liberă.

Publicația mai scria că „schema preluării” mai multor active prevedea legalizarea de către judecătorii moldoveni a unor hotărâri emise de arbitraje din spațiul CSI în favoarea companiilor din paradisuri fiscale sau se recurgea la examinarea pretențiilor financiare ale unor firme offshore, în care figurau inclusiv cetățeni ucraineni și moldoveni. Jurnaliștii mai precizau că mulți judecători doar legalizau niște copii xerox.

Anterior, pe 24 august, Guvernul și-a asumat răspunderea pentru un pachet de legi care avea menirea de a împiedica tranzacțiile suspecte, fiind introduse inclusiv modificări care veneau să interzică executarea hotărârilor judecătorești până la pronunțarea deciziei definitive și transmiterea pachetelor de acțiuni unor persoane terțe numai cu avizul scris al Băncii Naționale. „Insuficient”, aveau să constate mai târziu experții economici.

„Sunt două genii care pot face astfel de lucruri în Moldova. După anvergură și arhitectura planului, am impresia că au lcurat împreună la aceste cazuri”, afirma Vlad Filat, fără a da nume. Premierul mai preciza că unele instituții nu au reacționat prompt în cazurile date deși erau obligate să o facă.

„Aceste instituții nu sunt în subordinea Guvernului, ceea ce a redus considerabil posibilitățile noastre de a interveni pentru depășirea situației create. Nu există nicio explicație care se justifice modul deficitar în care au reacționat unele instituții într-un caz atât de grav, care riscă să afecteze serios credibilitatea Republicii Moldova în ochii partenerilor externi, ceea ce va avea efecte grave și în plan intern”, declara șeful executivului, care s-a referit, inclusiv și la Procuratura Generală, în cadrul unor declarații preluate de jurnaliștii de la „Economist”.

Numele au fost date însă de aceiași jurnaliști de la „Ziarul de Gardă”, care spuneau că ar fi vorba de ex-deputatul AMN, Veaceslav Platon, care profitase de atacurile raider la MAIB și Universalbank. „În cazurile Asito, Victoriabank și Banca de Economii, principalii păgubiți sunt Victor și Viorel Țopa, care îl acuză de „atac raider” pe vechiul lor partener, prim-vicepreședintele Parlamentului, Vladimir Plahotniuc”.

Cei doi au negat aceste informații, iar Vlad Plahotniuc a refuzat să le comenteze. În schimb, democratul Andrian Candu, declara pentru Kommersant.md, că aceste scandaluri nu sunt decât, în cel mai rău caz, niște conflicte între acționari.

„Pe parcursul ultimilor trei ani au fost înregistrate 511 tranzacții extrabursiere, iar autoritățile au respectat deciziile instanțelor de judecată”, declara el.

Potrivit economiștilor, problema majoră a sistemului bancar, de la acel moment, era lipsa transparenței, fapt ce nu atrăgea investitorii străini și provoca neîncrederea cetățenilor. „Nici Banca Națională nu poate spune cine sunt acționarii băncilor comerciale”, susținea expertul Ion Tornea de la IDIS „Viitorul”.

Fostul ministru al justiției, avocatul Ion Păduraru susținea că în spatele celor care sabotează reforma justiției se afla Vlad Plahotniuc, Veaceslav Platon și inclusiv unii judecători „din instanțele economice, care, după aprecierile tuturor, inclusiv a mea, reprezintă pericolul cel mai mare din funcționarea justiției”.

Doi foști polițiști, asasinați în centrul capitalei

Spre sfârșitul lunii august, presa scria și despre faptul că ar fi avut loc un atac raider la Universalbank, în urma căruia acționarul principal al băncii, Gherman Gorbunțov, ar fi fost deposedat de cele peste 50% de acțiuni deținute. Președintele interimar al țării, Marian Lupu susținea însă că este vorba de un caz izolat.

Cu toate acestea, în septembrie 2011, reprezentantul firmei, care a preluat acțiunile din cadrul băncii menționate, Renato Usatâi, a organizat o conferință de presă, în care a afirmat că nu a avut loc nici un atac raider, totul fiind perfect legal.

„O companie rusească de la care Gorbunţov a împrumutat aproximativ 5,5 milioane de dolari a transmis dreptul de a recupera banii unei companii din Panama. Aceasta s-a adresat în judecată în Republica Moldova şi a cerut banii. Instanţa i-a dat câștig de cauză, a pus sechestru pe acţiuni, iar acestea ne-au fost vândute nouă”, a explicat Renato Usatâi pentru Jurnal.md.

Anul a fost „zguduit” de vestea asasinării în centrul Chișinăului a doi foști polițiști cu trecut dubios, fiind vorba de Igor Țurcan, ucis la 7 iunie și Ion Stratulat, decedat la 19 septembrie. Numele acestora au apărut mai târziu într-o investigație a proiectului RISE.

Potrivit jurnaliștilor RISE, bancherul rus Gherman Gorbunțov a apelat la un assasin, fapt confirmat de procurorii moldoveni. Asasinul nu era nimeni altul decât Ion Stratulat, fost ginere al generalului Nicolae Alexei, care a făcut parte din Departamentul de Combatere a Crimei Organizate și Corupției, la sfârșitul anilor 1990.

Potrivit procurorilor, Ion Stratulat ar fi trebuit să îl lichideze pe Usatîi dar și pe Igor Țurcan, un om de afaceri implicat în traficul de țigări. „Stratulat nu a apucat să-și ducă fapta până la capăt, pentru că în septembrie 2011 a fost el însuși omorât, într-o răfuială în stil mafiot în centrul capitalei. A fost împușcat în cap de un campion la kickboxing”, scriau jurnaliștii de la RISE Moldova.

Tot în același an, jurnaliștii din cadrul aceluiași proiect au publicat o altă investigație în care se stipula că unii polițiști din anii 1990, ajungeau să facă trafic de țigări pentru „a acoperi” contrabanda. Mai grav era că unele persoane din această categorie, erau persoane de încredere ale prim-vicepreședintelui Parlamentului, Vlad Plahotniuc sau ale  premierului Filat. În investigația dată apar și numele lui Alexandru Jîzdan, fost ministru de interne dar și a fostului șef al Inspectoratului General de Poliție, Alexandru Pânzari.

„Lanţul cumetriilor din Poliţia moldovenească e complicat. Alexandru Jizdan şi Alexandru Pînzari sunt cumetrii lui Vitalie Rotaru, alt fost poliţist la Crima Organizată, care acum, politican fiind, e consilierul premierului Moldovei, Vlad Filat. Vitalie Rotaru este ginerele generalului Gh. Stratulat din Serviciul de Protecţie şi Pază de Stat din Moldova. Jizdan şi Pînzari sunt prieteni buni şi cu Dorin Damir, un afacerist, fost poliţist. La rândul său, Damir e finul de cununie al oligarhului moldovean Vladimir Plahotniuc. Oleg Ţurcan, fabricantul de ţigări din Orhei dat afară din Poliţie, este finul de cununie al lui Ion Ţurcan (şi el acuzat de contrabandă) - actualul şef al Brigăzii „Fulger” din Poliţia moldovenească”, se mai spune în investigația publicată de „Adevărul”, citată de Europa Liberă.

Schimbarea puterii de la Tiraspol

În 2011 au avut loc așa-zisele alegeri prezidențiale din stânga Nistrului, nerecunoscute la nivel internațional, ale căror rezultate păreau să schimbe situația din regiune și chiar să asigure o șansă mai creidiblă în soluționarea conflictului transnistrean. Astfel, rezultatele preliminare ale primului tur al acestui scrutin din 11 decembrie arătau că liderul separatist Igor Smirnov, a pierdut puterea în fața lui Evgheni Șevciuck, liderul politic al partidului „Obnovlenie” și Anatoli Kaminski, președintele Sovietului Suprem de la Tiraspol.

Inițial acesta a refuzat să recunoască rezultatele acestor alegeri prezidențiale, solicitând anularea lor și organizarea unui nou scrutin. În turul doi din 25 decembrie, Șevciuk a obținut 73.88% din voturi iar pe 30 decembrie acesta și-a preluat atribuțiile de președinte și comandant suprem al așa-ziselor forțe armate ale regiunii separatiste.

„În același timp, analiștii de la Chișinău estimau că oricine va câștiga alegerile, situația din regiune și procesul de negocieri cu Chișinăul nu va fi influențat semnificativ”, scria portalul politik.md.

Economia, bine pe hârtie și dezastru în realitate

Deși pe final de an, țara înregistra o creștere economică și chiar arăta o recuperare aproape deplină după criza din 2009, instituțiile media notau că aceasta nu era resimțită de cetățenii de rând. Publicația „Moldavskie Vedomosti” scria că economia subterană crescuse de la 23.6% la 27.7% din PIB, ceea ce și conducea la un nivel scăzut a încasărilor la bugetul de stat. 

Ziarul „Timpul”  îl acuza pe prim-ministrul Vlad Filat că nu ar fi reușit să schimbe în bine lucrurile în țară. Editorialistul Constantin Tănase scria că „în spatele lui Voronin stau sute de mii de oameni care au început să trăiască mai bine în primul său mandat. Filat conduce această țară (el o conduce, nu Alianța!) de doi ani și, în afară de scumpiri și majorări de tarife, nu se aude mai nimic”.

„Jurnal de Chișinău” scria că în societate era răspândită percepția că ministerele din guvern sunt doar nitșe „feude de partid” și că pentru miniștri contează doar interesul de partid. „Odată cu intrarea în politică a unor afaceriști orgolioși și extrem de controversați, abuzul, lăcomia și necinstea se cuibăresc tot mai mult în administrația centrală”, concluzioanu ziariștii.

La 16 decembrie, a avut loc prima tentativă de alegere a șefului statului, la care a candidat Marian Lupu. Acesta însă nu a reușit să obțină cele 61 de voturi necesare, chiar dacă trei deputați comuniști, Igor Dodon, Veronica Abramciuc și Zinaida Grecianâi au părăsit tabăra comuniștilor. Cei trei spuneau că au refuzat să voteze pentru că li s-ar fi promis o candidatură apolitică.

Avem puterea să ne ajutăm unii pe ceilalți….

Dacă și tu crezi că ceea ce citești pe acest site sunt informații importante, atunci susține munca redacției AGORA cu un abonament digital ca să devină mai bună, să facă știri deosebite, interviuri mai interesante, articole și povești care să te facă să vrei să le recitești și să le distribui prietenilor tăi.

Mai mult, răsplătim fiecare abonat cu un set de produse locale, împachetate cu dragoste de echipa de la From the Heart Shop, astfel contribuim împreună la promovarea produselor de-acasă, din Moldova.

Devino de astăzi Susținător, Fan sau Ambasador AGORA

Vezi și aceste știri
Calendarul Independenței: 2010 – „Coaliția de beton” și „povestea de succes” a Republicii Moldova

Calendarul Independenței: 2010 – „Coaliția de beton” și „povestea de succes” a Republicii Moldova

Calendarul Independenței: 2009 – Moartea lui Grigore Vieru, misterele zilei de 7 aprilie și plecarea de la putere a comuniștilor

Calendarul Independenței: 2009 – Moartea lui Grigore Vieru, misterele zilei de 7 aprilie și plecarea de la putere a comuniștilor

Calendarul Independenței: 2008 - Schimbarea Guvernului și scandalurile legate de  traficul de droguri, corupție și privatizările ilegale

Calendarul Independenței: 2008 - Schimbarea Guvernului și scandalurile legate de traficul de droguri, corupție și privatizările ilegale

Advertoriale
Testarea pentru Covid-19 e mai accesibilă cu TESTRAPID.MD

Testarea pentru Covid-19 e mai accesibilă cu TESTRAPID.MD

Câștigătoarea tombolei IuteCredit s-a ales cu un premiu în valoare de 100 000 lei (VIDEO)

Câștigătoarea tombolei IuteCredit s-a ales cu un premiu în valoare de 100 000 lei (VIDEO)

Aveți nevoie de un credit? Acum puteți solicita un împrumut de până la 300.000 de lei fără gaj de la FinComBank

Aveți nevoie de un credit? Acum puteți solicita un împrumut de până la 300.000 de lei fără gaj de la FinComBank

E un efort pe care nu-l putem face
singuri, așa că te așteptăm alături de noi
Autentificare
Ai uitat parola?
Salvează articolul

Pentru a activa această opțiune, e nevoie să fii logat pe AGORA.

Articolele salvate pentru mai târziu, le vei putea găsi în profilul tău.

Urmărește subiectul

Pentru a activa această opțiune, e nevoie să fii logat pe AGORA.

Subiectele urmărite le vei putea găsi în profilul tău.