Pandemia de Covid-19

Primul caz de infecție cu noul coronavirus în Republica Moldova a fost confirmat pe 7 martie 2020, la o femeie de 48 de ani, revenită din Italia. La 18 martie 2020 a fost înregistrat primul deces al unei persoane infectate cu noul coronavirus. Așa cum, pe 11 martie, Organizația Mondială a Sănătății afirma că deja se poate vorbi de o transmitere pandemică a virusului, autoritățile de acasă iau măsuri radicale, inspirate de la celelalte țări afectate. Principale măsuri aprobate de Comisia Națională Extraordinară de Sănătate Publică au vizat suspendarea procesului educațional, sistarea transportului aerian regulat cu zonele afectate de pandemia COVID-19, întreruperea activității instituțiilor de agrement, antrenament și recreere și a întrunirilor religioase. Creșterea numărului de cazuri de infecție cu noul coronavirus a determinat CNESP să extindă la 15 martie numărul măsurilor preventive prin sistarea transportului feroviar internațional de pasageri și oprirea temporară a activității comerciale, cu excepția magazinelor alimentare, farmaciilor și a benzinăriilor. 

Pentru prima oară în istoria țării se instituie stare de urgență pe întreg teritoriul Republicii Moldova, valabilă pentru o perioadă de 60 de zile. Moldova a fost blocată, la propriu, lucru care a afectat economia. Antreprenorii s-au pomenit cu afacerile închise, iar mii de oameni au devenit șomeri. Acestora, dar și persoanelor revenite de peste hotare, lunar, li s-au oferit de la stat, o sumă de 2775 de lei, ceea ce însemna un pic mai mult decât minimul de existență din 2020, calculat de Biroul Național de Statistică (2.088 de lei).

 Cei mai loviți de efectele pandemiei au fost lucrătorii din domeniul HoReCa, de vreme ce toate ceremoniile, de orice gen, au fost interzise. Interpreții, oamenii de cultură au protestat în centrul Chișinăului, plângându-se că au rămas fără venituri. Răspunsul premierului de  atunci, Ion Chicu, adresat artiștilor, a fost să se reprofileze.

Posturile Transnistria

Stare de urgență a decretat și liderul de la Tiraspol, Vadim Krasnoselski. Asta chiar dacă autoritățile secesioniste din stânga Nistrului nu ofereau nicio informație despre cazurile suspecte sau confirmate de Covid-19. În schimb, autoritatile separatiste din Tiraspol au instalat 37 de posturi ilegale de control, invocând pretextul pericolului epidemiologic. Această măsură a dus la obstrucționarea libertății de mișcare a cetățenilor stabiliți la stânga de Nistru.

Spre sfârșitul anului, posturile instalate ilegal la intrarea în regiunea transnistreană au fost închise.

Anul economic 2020

Potrivit datelor Ministerului Economiei și Infrastructurii, criza pandemică a generat o contracție de 14% a economiei naționale în trimestrul II al anului 2020 și de 7,2% în primul semestru. Majoritatea sectoarelor economice au contribuit negativ la evoluția PIB-ului, cele mai afectate fiind comerțul intern, industria, transporturile, construcțiile, HoReCa etc. Totodată, măsurile restrictive au condus la diminuarea accentuată a consumului final, în special a consumului privat. Majoritatea companiilor și-au diminuat activitatea investițională, fiind constrânse de insuficiența mijloacelor financiare.

Comerțul exterior a fost la fel afectat de criza provocată de coronavirus. Reducerea cererii externe din partea principalilor parteneri ai Republicii Moldova a rezultat în scăderea exporturilor, iar diminuarea consumului a dus la scăderea importurilor. În ianuarie-septembrie 2020, exporturile s-au diminuat cu 13,4%, iar importurile cu 10,3%. De asemenea, în ianuarie-iunie 2020, volumul investițiilor a scăzut cu 14,9% față de aceeași perioadă a anului precedent.

Salvarea pentru economie a venit, ca de obicei, din partea migranților. Astfel, transferurile de bani din diasporă au crescut în fiecare lună consecutiv. Doar în septembrie 2020, diaspora a transferat prin intermediul băncilor cu 48,1% mai mult decât în septembrie 2019.

Seceta și protestele fermierilor

Seceta din 2020 a afectat puternic una din principalele ramuri ale economiei – agricultura. Condițiile climaterice nefavorabile au determinat scăderea esențială a volumului producției agricole, astfel că doar în ianuarie-septembrie 2020 acesta s-a diminuat cu 25,3%. Constrânși de pierderile suferite și de insuficiența resurselor pentru activitate, agricultorii au ieșit la proteste împotriva Guvernului, iar la final de an, au ajuns cu tractoarele la Parlament.

Victoria istorică a Maiei Sandu

Candidata pro-europeană Maia Sandu a câștigat cu un scor categoric scrutinul prezidențial din Republica Moldova, devenind prima femeie președinte din istoria țării. În diaspora, candidata Partidului Acțiune și Solidaritate (PAS) a luat peste 92 la sută din sufragii, fiind votată de un număr record de alegători.

TE-AR PUTEA INTERESA: După ce declara că scrutinul a fost fraudat, Igor Dodon o felicită, totuși, pe Maia Sandu cu ocazia validării mandatului

Maia Sandu a renunțat ulterior la la funcția de președintă PAS și la calitatea de membră a formațiunii politice. Inaugurarea oficială în funcție a avut loc pe de 24 decembrie 2020, la Palatul Republicii.

Una dintre promisiunile Maiei Sandu în campania electorală a fost dizolvarea cât mai rapidă a acestui Parlament. Astfel, chiar din primele zile, ea a început negocierile cu toate formațiunile politice, care, la prima vedere, se arătau interesate să meargă spre anticipate. Totuși, acest lucru s-a produs abia la începutul anului viitor, 2021.