30 de ani de Independență
În 2021, Moldova celebrează 30 de ani de Independență. Evenimentul a fost marcat, în data de 27 august, printr-un amplu program cultural-artistic, paradă militară și felicitări ale oficialilor. Trei președinți de stat străini, au stat pe aceeași scenă din Piața Marii Adunări Naționale, alături de Maia Sandu: Vladimir Zelenski, Klaus Iohannis și Andrzej Duda. Dacă pe perioada mandatului lui Igor Dodon, niciun șef de stat al țărilor vecine nu a fost în vizită la noi, în august 2021, la mai puțin de un an de la învestirea în funcție a actualei șefe de stat, președintele Ucrainei, al României și al Poloniei ne salută din centrul capitalei.
Sursa Foto: protv.md
Sursa Foto: protv.md
Alegerile parlamentare anticipate
Probabil, evenimentele din 27 august 2021 nu ar fi fost pe deplin posibile dacă, pentru prima dată în istoria țării, un partid de centru-dreapta nu ar fi obținut majoritatea în Parlament. PAS ocupă 63 de fotolii în noul Legislativ după alegerile parlamentare anticipate din 11 iulie, declanșate de președinta Maia Sandu, care a semnat decretul de dizolvare a Parlamentului. Șefa statului și-a pus semnătura pe document la câteva minute după ce Curtea Constituțională a anulat hotărârea Parlamentului privind instituirea stării de urgență, prin care majoritatea PSRM-Șor a încercat să evite dizolvarea.
Anterior, tot Curtea Constituțională a constatat că Parlamentul și-a epuizat toate șansele de învestire a unui nou Guvern și, la solicitarea Maiei Sandu, a emis un aviz privind constatarea circumstanțelor dizolvării Legislativului, fapt care a generat anticipatele.
În replica, socialiștii, cei care conduceau Parlamentul, au numit decizia Maiei Sandu un„păcat în săptămâna patimilor” și i-au cerut acesteea să găsească soluții la problemele cu care se confruntă țara și bani pentru organizarea scrutinului, bani care nu au fost prevăzuți de Guvernul demisionar. Toate astea, având în vedere că doar 3% din populația Moldovei era vaccinată împotriva COVID-19 în acea perioadă. În cele din urmă, bani s-au găsit din fondul de rezervă al țării.
Parlamentarele anticipate din 2021 au fost marcate și de cel mai mare număr de moldoveni din diaspora care s-au înregistrat prealabil pe site-ul Comisie Electorale Centrale pentru scrutinul din 11 iulie. Peste 100.000 de concetățeni din afara Moldovei și-au exprimat intenția de a veni la vot, un număr record, cu 40% mai mult față de prezidențialele din 2020. Cu toate astea, s-a iscat un adevărat scandal în jurul numărului de secții de votare ce urmau să fie deschise peste hotare. Deși proiectul initial prevedea amenajarea a 162 de secții de vot, iar propunerea PAS se ridica la 98, s-a decis constituirea a doar 139 de secții de votare în străinătate. Hotărârea CEC a ajuns pe masa judecătorilor, pentru ca, într-un final, să se decidă pentru un număr de 150, cu 11 mai multe decât la scrutinul prezidențial din 2020.
Alegerile din 11 iulie au adus două partide și un bloc în Parlament: Partidul Acțiune și Solidaritate, Blocul Electoral al Comuniștilor și Socialiștilor și Partidul Șor, al cărui lider a plecat din țară încă din 2019. Vladimir Voronin a revenit în Legislativ, după ce PSRM și PCRM au trecut peste supărările și replicile acide din trecut și au făcut coaliție de dragul scrutinului. În prezent, fracțiunea „Blocul Comuniștilor și Socialiștilor” are 32 de deputați, iar fracțiunea parlamentară a Partidului Politic „Șor” numără șase parlamentari.
PSRM ia cu asalt Curtea Constituțională
Nemulțumiți și revoltați de decizia Curții Constituționale din 15 aprilie curent cu privire la constatarea circumstanțelor care justifică dizolvarea Parlamentului de la Chișinău, deputații socialiști vin vineri, 23 aprilie, cu mai multe inițiative legislative în plen, construite în jurul activității Înaltei Curți și a judecătorilor instituției constituționale. Deciziile PSRM, susținute de Partidul Politic ȘOR, cu privire la CC, se referă la revocarea mandatului de judecător a președintei CC, Domnica Manole, exprimându-și neîncrederea și pentru alți doi magistrați: Nicolae Roșca și Liuba Șova. Aceste mișcări au adus reacții și îngrijorări în rândul oficialilor internaționali și au scos cetățenii în stradă.
Sursa Foto: dw.com Proteste în faţa Curţii Constituţionale din Chişinău
La scurt timp de la evenimentele din Parlamentul de la Chișinău, de la adoptarea actelor care vizează Curtea Constituțională a R. Moldova și judecătorii instituției constituționale, europarlamentari, ambasadori și reprezentanți și conducători ai instituțiilor europene au transmis mesaje prin care și-au exprimat îngrijorarea în legătură cu deciziile aprobate de deputații PSRM-ȘOR privind Curtea Constituțională. Forțele externe au calificat „votul de neîncredere acordat judecătorilor CC” și „revocarea unui judecător al CC” drept lipsă de respect față de Constituția și statul de drept al R. Moldova.
„Toate aceste demersuri denotă o lipsă de respect față de prevederile constituționale și afectează direct independența Curții Constituționale. Reamintim tuturor actorilor politici de la Chișinău importanța consolidării statului de drept și necesitatea evitării în consecință a oricăror decizii de natură să afecteze principiile democratice.”
Ambasada României la Chișinău
Autor:
În aceeași seară, Curtea Constituțională a suspendat acțiunea Hotărârilor PSRM-ȘOR.
Vaccinarea anti-COVID-19
În martie 2021 a început campania de vaccinare împotriva COVID-19, iar primii vaccinați au fost medicii de la Spitalul Republican. Vaccinul folosit pentru prima dată pe teritoriul Republicii Moldova este de la Astra Zeneca, care a ajuns la noi în țară într-un lot de 14.400 de doze livrate de platforma COVAX, în parteneriat cu CEPI, Gavi, UNICEF și OMS. Moldova a fost prima țară din regiunea europeană care a primit vaccinuri împotriva COVID-19 de la facilitatea COVAX.
Șapte topuri de seruri au fost disponibile în 2021 pentru vaccinare: AstraZeneca, Pfizer, Sinovac, Sputnik V, Johnson & Johnson, Moderna și CoronaVac. Pentru importul de ser rusesc, tot meritul și l-a asumat fostul președinte de țară, Igor Dodon, care în campania electorală dinainte de parlamentare dădea de înțeles că Rusia ar putea chiar deschide o fabrică de producere a vaccinului Sputnik V la noi în țară.
„Ideea mea este să lansăm producerea de vaccinuri Sputnik V în Republica Moldova. Am început deja discuțiile cu partenerii din Rusia. Sunt sigur că dacă vom trece cu succes peste aceste alegeri, conducerea noastră va lansa producerea de Sputnik V în Republica Moldova.”
Igor Dodon, președinte PSRM
Autor:
Ce-i drept, Sputnik V nu este încă recunoscut în Uniunea Europeană și nici de Organizația Mondială a Sănătății.
Un ajutor important în aprovizionarea cu vaccinuri a fost oferit și de țara vecină, România, care a donat peste 500.000 de doze de AstraZeneca și Pfizer Moldovei.
Fugarii Platon și Cavcaliuc
La început de august 2021, Maia Sandu critica activitatea Procuraturii Generale și a altor două procuraturi specializate în legătură cu „lipsa de progres” în eforturile de repatriere a unor suspecți fugari. Președinta se referea la Vlad Plahotniuc și Ilan Șor, dispăruți din țară în 2019, dar și la fugarii recenți: Gheorghe Cavcaliuc și Veaceslav Platon. Cei din urmă sunt cercetați în diverse dosare penale, dar nu pot fi aduși în fața justiției, pentru că au plecat din Moldova.
Omul de afaceri, Veaceslav Platon, este bănuit de implicare în furtul miliardului și fostul polițist devenit politician, Gheorghe Cavcaliuc este cercetat penal pentru huliganism și chemare la violență, după ce membrii partidului său, PACE, au stropit cu „verde de briliant” un oponent. În cazul lui Platon, Procuratura Generală a spus că nu exista „vreo lucrare pendinte” care ar fi necesitat aplicarea față de el a „vreunei măsuri preventive”.
Alegerile din Găgăuzia
În toamna acestui an, în Găgăuzia, unitate teritorială autonomă cu statut special din componența Republicii Moldova, urmează să aibă loc alegerile în Adunarea Populară. Alegerile în Adunarea Populară, care este organul legislativ al unității teritoriale autonome cu statut special din componența Republicii Moldova, sunt programate pe 19 septembrie. Locuitorii regiunii vor trebui să aleagă prin vot direct 35 de deputați locali din cele 35 de circumscripții, pentru un mandat de patru ani.
Mandatul actualei componențe a Adunării Populare din Găgăuzia a expirat în februarie 2021. Inițial, data alegerilor a fost stabilită pe 16 mai, însă decizia a fost anulată, chiar dacă procesul electoral fusese început. Motivul a fost instituirea stării de urgență la nivel național printr-o hotărâre a Parlamentului de la Chișinău din 31 martie, care ulterior a fost invalidată prin decizia din 28 aprilie a Curții Constituționale.
Un Emoji sau Sticker va îmbogăți acest articol.