Revendicările cetățenilor care au ieșit în stradă erau, în mare parte, legate de întoarcerea „miliardului furat”. Deși, inițial, în stradă ieșeau oameni care etalau drapelul Uniunii Europene, ulterior la proteste au venit și cetățeni cu viziuni pro-ruse. Totuși, cei din urmă au manifestat în fața Ministerului Agriculturii. 

La începutul anului, din cauza crizei din Rusia și a panicii pe piață, leul s-a depreciat faţă de dolar cu 34% şi cu 26% faţă de euro, scrie Radio Europa Liberă. 

Publicația rusească „Panorama” scria că  „anul a fost bogat în evenimente, dar foarte sărac în realizări”.

Luna februarie a anului 2015 a adus un nou cabinet de miniștri în Guvernul de la Chișinău, în frunte cu Chiril Gaburici. 

Executivul avea o componență formată din democrați și  liberal-democrați, care erau sprijiniți de comuniști.

În perioada februarie - aprilie, Banca Națională a Moldovei a „comandat” companiei Kroll să efectueze o anchetă care să dezvăluie schema „miliardului furat” în cazul  Băncii de Economii, Băncii Sociale și Unibank. De menționat este faptul că publicarea raportului Kroll a fost dezbătut intens atât în spațiul public, cât și în presă. 

Ministră a Educației pe atunci, Maia Sandu a cerut Băncii Naționale ca raportul efectuat de compania Kroll să fie distribuit tuturor membrilorGuvernului. 

La sfârșitul lunii aprilie, Executivul a examinat cu uşile închise raportul Kroll, în care omul de afaceri Ilan Șor  a apărut ca  figură-cheie. 

În ancheta internaţională se mai arăta că banii au fost scoşi din ţară folosind, în principal, Privatbank din Letonia, controlată de oligarhul ucrainean Igor Kolomoiski, iar de acolo - în offshore-uri.

După ce a explicat timp de două săptămâni de ce nu trebuie făcut public raportul Kroll, preşedintele parlamentului Andrian Candu l-a postat pe blogul său, pe 4 mai, iar la două zile Centrul Naţional Anticorupţie l-a reţinut pe businessmanul Ilan Shor, acesta fiind cercetat în arest la domiciliu, a relatat Radio Europa Liberă. 

„Responsabilii din cadrul instituțiilor statului au ştiut despre situaţia de la cele trei bănci, dar nu au acţionat, prin urmare ar fi complici”: Este concluzia la care a ajuns presa vremii, după dezbaterile organizate în parlament, la guvern şi în societate. 

Ex-ministrul Finanțelor Veaceslav Negruţa a declarat atunci că tot ceea ce s-a întâmplat în sistemul bancar moldovenesc în perioada 2005-2015 este „parte a unei scheme regionale de scoatere a banilor dintr-un sistem bancar în zone offsore, iar arhitectul nu este din Republica Moldova”.

Acesta  s-a referit la „spălătoria rusească” sau „albirea a 20 de miliarde de dolari din Rusia” prin intermediul judecătorilor şi a băncilor din Republica Moldova.

Trei luni

 Cabinetul de miniștri condus de Chiril Gaburici a rezistat doar trei luni. Acesta a adresat o scrisoare deschisă parlamentarilor, dar și șefului statului în care a subliniat că „Republica Mol­dova este sugru­mată de corupție, între­g sis­temul finan­ciar este sub ase­diu, iar guver­nul este lip­sit de pâr­ghii”. 

Plecarea lui Gaburici din fruntea Guvernului, dar și demersul acestuia a fost „conexată” de societate de dosarul panal care a fost pornit pe numele acestuia în legătură cu faptul că ar deţine o diplomă falsă de studii.

„Vă ajutăm doar dacă...”

Reprezentanţii Băncii Mondiale şi ai Uniunii Europene  au afirmat atunci că vor relua finanțarea atunci când va exista un guvern stabil, capabil să semneze un program cu Fondul Monetar Internațional, dar şi să soluţioneze criza economică.

De menționat este faptul că, în 2015, Executivul a suspendat orice investiție, plătind doar salariile și pensiile. 

Banca Națională a Moldovei, la presiunile partenerilor externi, a hotărât ca cele trei bănci devalizate să fie lichidate

Premier după premier 

După plecarea lui Chiril Gaburici, la cârma Guvernului a ajuns liberal-democratul Valeriu Streleţ.

Guvernul Streleţ a fost învestit pe 30 iulie şi nu a rezistat nici o sută de zile, fiind demis pe 29 octombrie prin moțiune de cenzură, cu votul comuniştilor, socialiştilor şi democraţilor.

Ulterior, Parlamentarii pro-europeni nu au ajuns la un numitor comun în ceea ce priveşte desemnarea noului premier. 

Spre sfârșit  de an, democrații au venit cu propunerea ca  Vladimir Plahotniuc să fie desmnat candidat la funcția de prim-ministru. Totuși, președintele Nicolae Timofti s-a opus și l-a înaintat pe Ion Sturza.

Sturza a spus că democraţii ar fi încercat să-l şantajeze pe preşedinte „cu dosare penale pe membrii familiei dumnealui” şi cu impeachment-ul.

„Eu nu voi fi premier, pentru că asta nu vrea Plahotniuc. Și dacă el nu vrea, nu se întâmplă nimic în Republica Moldova”, a spus Sturza atunci, potrivit Radio Europa Liberă.

După ce fracțiunea PSRM din start a anunțat că nu va participa la votarea guvernului în frunte cu Sturza, ședința specială a parlamentului din 4 ianuarie a eșuat din lipsă de cvorum, întrucât au fost prezenți doar 47 din cei 101 de deputați.

Condamnări 

În 2015 au fost pronunțate mai multe hotărâri de judecată în câteva dosare de răsunet, care însă nu s-au soldat cu încătușarea celor condamnați.

 Poliţistul Ion Perju a fost condamnat în „dosarul 7 aprilie 2009” la zece ani de puşcărie. Acesta  ar fi aplicat lovitura mortală în cazul Valeriu Boboc. 

În același timp, ex-ministrul de Interne Gheorghe Papuc a fost condamnat la patru ani de detenție  pentru neglijenţă în seviciu. Chiar și așa, peste jumătate de an Papuc a fost absolvit de pedeapsa penală.

Totodată, fostul şef al Fiscului Nicolae Vicol a primit şase ani de închisoare pentru abuz în serviciu, trafic de influență şi încălcarea inviolabilității vieții personale.

Toţi trei au părăsit sala de judecată sau ţara înainte de pronunțarea sentințelor, iar poliţia nu s-a grăbit să-i caute, au scris jurnaliştii de la RISE Moldova.

În același an,   ex-ministrul Finanţelor Veaceslav Negruţa fost condamnat la trei ani de închisoare cu suspendare, în dosa­rul despăgubirilor-record de 400.000 de euro, acor­date lui Pan­te­lei San­du­la­chi.

Negruţa a susţinut că este un dosar politic. 

Speranța moare ultima

Speranţa care a apărut în legătură cu aderarea accelerată la Uniunea Europeană, s-a soldat ci  o dezamăgire pentru adepții ideii. Între timp, partidele de la putere care au speculat acest subiect au înregistrat eşec în sondaje”, a scris „Panorama”.

Susținător al vectorului pro-rus, ziarul „Panorama” a insistat pe ideea că „furtul miliardului a demonstrat că integrarea europeană este o utopie”: dacă ar fi existat pe bune năzuința de integrare europeană, „oligarhii moldoveni nu ar fi jefuit ţara”, dar aşa Republica Moldova s-a ales cu „un miliard furat” şi fără integrare în UE,  a mai scris Radio Europa Liberă.

Despre corupţia din justiţie şi la vârful puterii a scris şi secretarul general al Consiliului Europei, Thorbjorn Jagland, într-un articol de opinie din cotidianul New York Times.

Potrivit lui Jagland, țara risca să devină următoarea criză de securitate în Europa. În același timp, el a vorbit despre „stat captiv”, „în mâinile oligarhilor”, care trebuie înapoiat cetățenilor săi.