Calendarul independenței: 2017, anul în care a nins în aprilie, a fost dat peste cap Codul Electoral și am cucerit tot mai cu îndrăzneală piața de desfacere a UE

Calendarul independenței: 2017, anul în care a nins în aprilie, a fost dat peste cap Codul Electoral și am cucerit tot mai cu îndrăzneală piața de desfacere a UE

O stabilitate relativă, mai ales, în comparație cu anii precedenți - astfel poate fi etichetat anul 2017. Cu toate acestea, au fost și destule evenimente marcante în toate domeniile. Pe plan politic, în sfârșit, după mai multe încercări, a fost modificat sistemului electoral din proporțional în unul mixt. A fost reformată structuta Guvernului. Pe fondul unei creșteri economice mai mult decât modeste, prindea turații comerțul extern cu țările UE. Și.... ninsoarea de la mijloc de aprilie, când am văzut cu toții de la geamul apartamentului imagini de apocalipsă. 

Schimbări pe plan politic. Nu multe, dar de rezonanță

În plan politic, anul 2017 s-a remarcat prin schimbarea sistemului electoral proporțional cu cel mixt (paralel). La 20 iulie 2017 Parlamentul a votat modificările la Codul Electoral, în pofida mai multor mesaje de îngrijorare, transmise de societatea civilă, dar și de comunitatea internațională. Îngrijorările erau legate, în special, de o posibilă  vulnerabilitate a deputaților din circumscripțiile electorale uninominale care ar putea fi influențați de interesele de afaceri în condițiile noilor prevederi. Au fost exprimate îngrijorări și cu privire la finanțarea partidelor și a campaniilor politice, utilizarea resurselor administrative în scopuri politice și accesul partidelor politice la mass-media, se preciza în raportul de țară al ONU, privind rezultatele pentru anul 2017. Modificarea sistemului electoral a stârnit și un val de proteste la Chișinău, desfășurate în acea perioadă.

  AGORA la acel moment scria despre caracterul ambiguu al mesajelor lansate în spațiul mediatic de mai multe Organizații ale Societății Civile. 53 de ONG-uri au anunțat că susțin și apreciază consensul înregistrat vineri în Parlamentul de la Chișinău, privind modificarea sistemului electoral prin includerea votului mixt. Asta după ce, în aceeași zi, cu doar câteva ore înaintea votului din Legislativ, aceleași ONG-uri au venit cu o altă declarație publică adresată mai multor oficiali europeni, în care informau despre beneficiile inițiativei Partidului Democrat privind votul uninominal și faptul că „în timp ce această inițiativă de modificare a sistemului electoral are susținerea importantă a publicului, o serie de politiceini au demarat o anti-campanie agresivă”. De menționat că printre semnatari se număra și o Asociație fondată de liderul de atunci al PD, Vlad Plahotniuc.

În același an, Parlamentul a adoptat o nouă Lege cu privire la Guvern. În consecință, numărul de ministere s-a redus de la 16 la 9. Toți vice-miniștrii au fost înlocuiți cu secretari de stat ”pentru a îmbunătăți separarea funcțiilor administrative și politice”. De asemenea, cinci Aagenții Publice au fost  consolidate într-o singură entitate ca parte a reformei administrației publice. "Scopul principal al reformei Guvernului este eficientizarea activității, dinamizarea ei, dar și o reducere puternică a corupției și birocrației în aceste instituții. Se vor face economii și la bugetul de stat", justifica Vlad Plahotniuc acele schimbări. 

La sfârșitul lunii noiembrie, pentru prima dată într-un an și jumătate, sub președinția Organizației pentru Securitate și Cooperare în Europa (OSCE), au avut loc discuții în formatul 5+2 pentru reglementarea conflictului transnistrean, se menționea în raportul de țară al ONU pentru 2017. Ca urmare, negociatorii de la Chișinău și Tiraspol au semnat 4 protocoale privind problemele ce țin de funcționarea școlilor cu predare în limba română din regiunea transnistreană, recunoașterea diplomelor de studii eliberate de instituțiile de învățământ din regiunea transnistreană, acordarea de licențe pentru telecomunicații și accesul fermierilor moldoveni la terenurile aflate sub controlul de facto al regiunii transnistrene. Negociatorii de la Chișinău și Tiraspol au semnat și un acord pentru deschiderea podului de la Gura Bâcului distrus în timpul acțiunilor militare din anul 1992. După finalizarea activităților în acest sens, circulația pe pod a fost reluată la mijlocul lunii noiembrie. În pofida progreselor înregistrate recent, ajungerea la un consens rămâne un obiectiv îndepărtat, iar participanții la acest proces trebuie să-și continue eforturile și să urmărească încheierea unor noi acorduri.  

Economie, aproape în stagnare, dependență de remitențe și comerț extern reorientat

Lipsa creșterii economice și a implementării reformelor, recuperarea lentă a banilor din frauda bancară, încercarea de promovare a unor legi dubioase, lipsa investițiilor majore și dezvoltarea unui mediu de afaceri competitiv, dar și dependența energetică de Federația Rusă au fost principalele probleme economice ale Chișinăului, menționa Deutsche Welle într-o trecere în revistă a celor mai importante aspecte ale anului economic 2017 din Republica Moldova. ”În pofida faptului că autoritățile de la Chișinău se declară mulțumite de situația economică din țară, declarând că au înregistrat creștere și că au reușit să țină sub control situația, economia Republicii Moldova a bătut mai mult pasul pe loc, menținându-se pe linia de plutire. Dependentă de remitențele migranților și de finanțarea externă, dar și de condițiile naturale, Moldova rămâne un stat slab dezvoltat economic, iar aceasta îi determină pe o mare parte din cetățeni să plece peste hotare în căutarea unui trai mai bun”.

Cu toate acestea, datele Băncii Naționale a Moldovei relevă faptul că în anul 2017 stocul total de investiții străine a crescut cu 21,9% față de anul precedent. Datele privind datoria publică și deficitul bugetar sunt, de asemenea, încurajatoare: Ministerul Finanțelor a raportat o scădere cu 1,4% a datoriei publice față de aceeași perioadă a anului trecut și un deficit bugetar mai mic decât cel prognozat, care a atins 0,8% din PIB, punctează raportul de țară al ONU pentru 2017. 

Și Zona de Liber Schimb Aprofundat și Cuprinzător (ZLSAC sau DCFTA) a avut un cuvânt în contextul comerțului extern al țării. Exporturile și importurileîncet, dar sigur au început să fie orientate mai mult spre UE și mai puțin spre alți parteneri comerciali, cum ar fi Federația Rusă. În anul 2017, peste jumătate din exporturile și importurile țării au fost efectuate din și spre UE, aceasta fiind principalul partener comercial al Republicii Moldova.

Situația de pe piața forței de muncă a continuat să ofere motive de îngrijorare în anul 2017. Rata de ocupare a forței de muncă a constituit 40,5%, față de media din UE care este egală cu 66,6%. Rata șomajului oficial la nivel de țară a înregistrat valoarea de 4,1%. În rândul tinerilor, rata șomajului a fost mult mai mare, constituind 11,8%. Ponderea persoanelor care au avut un loc de muncă informal în totalul populației ocupate a continuat să fie sporită și a constituit 34.7%. În plus, în anul 2017, o mare parte din populație locuia și muncea peste hotare, iar emigrația a continuat să fie un factor principal în modelarea pieței forței de muncă și a sistemului economic în general. 

O provocare de la mama-natură

Anul 2017 ne-a mai rămas în memorie drept anul în care am văzut cu ochii noștri, de la geam, imagini apocaliptice. La 20 aprilie a început să ningă exact ca în plină iarnă. A doua zi era deja clar că situația a ieșit de sub control. Zeci de mii de arbori și arbuști au fost doborâți la pământ și sute de localități au rămas deconectate de la energie electrică. Intemperiile au avut loc în centrul și sudul Moldovei, în timp ce nordul țării nu a fost afectat deloc.

La 21 aprilie, președintele Igor Dodon a decretat stare de urgență în toată țara și a dispus mobilizarea armatei pentru lichidarea consecințelor calamității.

Vremea rea a afectat 34 de mii de hectare de exploatații agricole. În viticultură, 43% din culturi au fost afectate, mai ales vița-de-vie tânără, care nu a rezistat cantităților neobișnuite de zăpadă.

În urma intemperiei, două persoane au murit, cinci persoane au fost rănite, mii de copaci au fost doborâți la pământ și zeci de automobile avariate.

Timp de aproape o zi, aeroportul Internațional Chișinău nu a primit curse.

În municipiul Chișinău pagubele au fost evaluate la 50–70 milioane lei, incluzând: peste 10.000 de arbori doborâți sau cu crengile rupte, peste 100 fire electrice rupte, peste 250 automobile avariate. În urma ninsorilor abundente au fost afectați circa 80% din arborii și arbuștii decorativi care fac parte din colecțiile și expozițiile Grădinii Botanice, ceea ce a determinat închiderea parcului pe o anumită perioadă.

La lichidarea consecințelor catastrofei naturale în Chișinău au participat grupuri de voluntari, care au contribuit la curățarea străzilor și parcurilor de crengi. La 25 aprilie, un muncitor a murit zdrobit de un copac în timpul defrișării crengilor căzute câteva zile mai devreme.

Cu toate acestea, anul agricol 2017 a fost unul bun, atât la calitatea producţiei, cât şi la cantitatea recoltei, declara în noiembrie Iurie Uşurelu, pe atunci, secretar de stat la Ministerul Agriculturii, Dezvoltării Regionale şi Mediului, în cadrul unei emisiuni la postul public de televiziune, iar preşedintele Asociaţiei Producătorilor şi Exportatorilor „Moldova Fruct", Vitalie Gorincioi afirma că zăpada din luna aprilie a afectat o parte din culturile de câmp care erau însămânţate. În ceea ce priveşte viticultura şi horticultura, acolo unde a îngheţat floarea, nu a avut loc polenizarea nu mai creşte nimic și a mai precizat că, deși la majoritatea culturilor din horticultură s-au înregistrat pierderi, în ansamblu, roada va fi mai bună decât anul trecut, atât la capitolul cantitate, cât şi cel al calităţii.

Din 29 iulie și până pe 27 august, AGORA îți prezintă în fiecare zi retrospectiva fiecărui an din calendarul celor 30 de ani de Independență a Republicii Moldova, perioadă marcată de o tranziție nesfârșită și de o continuă oscilare între est și vest.

Va urma...

Dragă cititor,

Mii de oameni ne citesc în aceste zile în căutarea informațiilor, răspunsurilor și a unui fir de speranță. Iar noi lucrăm ca să asigurăm un jurnalism responsabil care să ne ajute pe fiecare dintre noi să înțelegem mai bine tot ce se întâmplă în jurul nostru și să ne unească în aceste timpuri complicate.

Ce putem face noi acum, este să te informăm corect, din surse verificate. Când nu știi pe cine să crezi, vezi ce scrie AGORA.
Fiecare contribuție din partea cititorilor este valoroasă pentru activitatea redacției. Susține-ne cu un abonament de membru. Mulțumim

Vezi și aceste știri
Calendarul independenței. 2016 - Republica Moldova bate pasul pe loc

Calendarul independenței. 2016 - Republica Moldova bate pasul pe loc

Calendarul independenței: 2015 - Proteste masive și Guvern nou de câteva ori pe an

Calendarul independenței: 2015 - Proteste masive și Guvern nou de câteva ori pe an

Calendarul Independenței: Anul 2014 - jaful secolului, semnarea Acordului de Asociere cu UE și liberalizarea regimului de vize

Calendarul Independenței: Anul 2014 - jaful secolului, semnarea Acordului de Asociere cu UE și liberalizarea regimului de vize

Advertoriale
#CuPoftăDeDigitalizare. Serviciul E-PIN, preferat de peste 90 la sută dintre clienții Victoriabank

#CuPoftăDeDigitalizare. Serviciul E-PIN, preferat de peste 90 la sută dintre clienții Victoriabank

 Descoperă oferta turistică a Moldovei. A fost lansată campania „Hai la mine Acasă” (VIDEO)

Descoperă oferta turistică a Moldovei. A fost lansată campania „Hai la mine Acasă” (VIDEO)

Marșul Alăptării 2022: Alăptarea reprezintă cel mai natural început de viață (VIDEO)

Marșul Alăptării 2022: Alăptarea reprezintă cel mai natural început de viață (VIDEO)

E un efort pe care nu-l putem face
singuri, așa că te așteptăm alături de noi
EMISIUNI
  • Copiii știu mai bine: „Sport pentru a fi subțirei” și „sâmburi de harbuz”. Remedii pentru o viață fără covid
    Copiii știu mai bine: „Sport pentru a fi subțirei” și „sâmburi de harbuz”. Remedii pentru o viață fără covid
  • DESCIFRAT: 12 ani pe calea digitalizării serviciilor publice sau cât de utilizate sunt tehnologiile informaționale în relația cetățean - Guvern
  • Copiii știu mai bine: De ce Moldova nu are mare? „Ne-a fost furată” sau „S-a scurs prin găurile lăsate de tancuri”
  • DESCIFRAT| Alertele cu bombă - ecuații cibernetice cu multe necunoscute sau slăbiciunea sistemului? (VIDEO)
  • Hike cu mine! Unde? La Seliște, să vezi un fag de 300 de ani și să afli cum un slovac a venit în Moldova și s-a apucat să ne dezvolte turismul (VIDEO)
Cele mai populare
  • 1
    Ministrul Muncii oferă detalii cu privire la platforma prin care la iarnă vor fi oferite compensații în factură. „Va fi un sistem foarte simplu”
  • 2
    Aur pentru R. Moldova la Campionatul Mondial de Canotaj din Canada. Cine este sportivul care a înregistrat performanța (VIDEO)
  • 3
    Mitropolia Moldovei și OMS au tipărit 100 de mii de iconițe
  • 4
    Vicepremierul Spînu clarifică măsurile de prevenire a crizei energetice: În septembrie și octombrie toți copiii vor merge la școală
Canalul nostru de pe YouTube
Autentificare
Ai uitat parola?
Salvează articolul

Pentru a activa această opțiune, e nevoie să fii logat pe AGORA.

Articolele salvate pentru mai târziu, le vei putea găsi în profilul tău.

Urmărește subiectul

Pentru a activa această opțiune, e nevoie să fii logat pe AGORA.

Subiectele urmărite le vei putea găsi în profilul tău.