Calendarul independenței 2018: Drumuri (mai puțin) bune, cetățenie contra cost și alegeri invalidate în capitală

Calendarul independenței 2018: Drumuri (mai puțin) bune, cetățenie contra cost și alegeri invalidate în capitală

Mai multe schimbări care s-au produs pe plan politic și social, în 2018, au dat motiv de îngrijorări cu privire la sabilitatea și dezvoltarea durabilă a țării. Invalidarea alegerilor locale din Chișinău, care s-au desfășurat în luna iulie, a afectat imaginea statului de drept și standardele de democrație, ridicând întrebări legate de independența sistemului judiciar. În replică, exponenții guvernării se declarau siguri de funcționalitatea și independența sistemului de justiție.

Drumuri (mai puțin) bune și Arena Chișinău - startul anului electoral

La sfârșitul lunii februarie, liderul PDM, Vlad Plahotniuc anunța în cadrul unui briefing de presă că va fi lansat programul național „Drumuri bune” prin intermediul căruia fiecare sat urma să beneficieze de un drum asfaltat.

„Scopul nostru final este să oferim un nou potențial de creștere Republicii Moldova: drumurile bune vor permite modernizarea satelor. Vom face drumuri în fiecare sat, indiferent de culoarea politică pe care primarul din localitate o are, fiindcă guvernarea actuală lucrează pentru toți cetățenii noștri, indiferent de opțiune politice”, susținea Plahotniuc.

Peste câteva zile, la începutul lunii martie, Guvernul condus de Pavel Filip anunța că a identificat fondurile necesare acestui program, fiind vorba de 1.6 miliarde de lei care urmau a fi utilizați pentru reparația sau construcția a 1.200 de km de drumuri în toată țara. „Miracol bugetar” scriau ironic jurnaliștii de la mold-street.com, care afirmau că de fapt acești bani erau deja alocați în bugetul pentru anul 2018. 

Vlad Plahotniuc anunță demararea Programului „Drumuri bune” - 27 februarie 2018

Afirmația aparținea chiar ministrului Economiei și Infrastructurii, Chiril Gaburici, care anunța în Parlament, cu ocazia dezbaterii moțiunii de cenzură înaintată de PSRM, că pentru 2018, „pentru întreținerea și reparația drumurilor publice naționale în Fondul Rutier, sunt preconizate mijloace în sumă de 972.4 milioane lei”.

Unii primari însă au criticat această inițiativă electorală a guvernării. Ei susțineau că atunci când a fost elaborată harta geografică a programului respectiv, reprezentanții administrației locale nu au fost consultați, ceea ce ridica probleme, întrucât era nevoie de trasarea rețelelor inginerești de apă și canalizare. Mai mult, presa sesiza și faptul că primăriile din raionul Nisporeni primeau de două ori mai mulți bani decât cele din alte raioane, lucru legat și de faptul că liderul democrat era originar din acest raion.

Cu toate asigurările date de guvernanți însă, programul avea și carențe, iar unele investigații jurnalistice au descoperit că banii publici ajungeau, de fapt, la firmele afiliate Partidului Democrat din Moldova, lucrările fiind însă necalitative. 

Un alt proiect anunțat cu mare fast de guvernarea democrată este Chișinău Arena, care trebuia să fie finalizată încă în 2019. Anunțat la 13 martie 2018 de președintele de atunci al Parlamentului, Andrian Candu, Chișinău Arena a fost inițiată cu bani din bugetul de stat, dintre care 200 de milioane de lei proveneau din Fondul destinat întreținerii drumurilor publice. În cadrul prezentării, fruntașul democrat nu a menționat niciun detaliu tehnic important, remarca presa de atunci.

Lansarea oficială a proiectului Chisinau Arena - foto: zdg.md

La scurt timp însă au apărut și acuzațiile de plagiat al proiectului. Bunăoară, agora.md, scria că filmulețul prezentat de Andrian Candu „nu este altceva decât conceptul unui proiect similar din Franța, prezentat încă în 2014”. Afirmația a fost susținută de mai multe instituții media, care pe lângă acest lucru au criticat și prevederile contractului. Niciun reprezentant al PDM nu a răspuns însă acestor acuzații.

Chișinău Arena rămâne a fi în continuare un proiect în faza de dezvoltare, dovada fiind și continuitatea plăților necesare realizării proiectului, deși aproape toate guvernele de până acum au promis realizarea acestuia în timpul mandatului pe care l-au exercitat.

După 10 ani, Chirtoacă lasă primăria în interimat iar alegerile sunt anulate

La 16 februarie 2018, primarul suspendat al capitalei, Dorin Chirtoacă, și-a anunțat demisia, în timp ce era anchetat, fiind bănuit de corupție în dosarul parcărilor cu plată.

„Cetățenii Chișinăului vor un primar ales. Nu am cum să revin la primărie pentru că sunt legat la mâini și piciore de guvernare”, declara fostul edil, care acuza și procurorii de abuz de putere. Mai mult, acesta se considera victima răzbunării politice a liderului PD, Vlad Plahotniuc. La nord, puțin mai devreme își anunțase demisia și Renato Usatîi, dat în urmărire de autoritățile din Republica Moldova.

Înt-o analiză a situației politice din țară, portalul Deutsche Welle scria că prin demisiile lor „Dorin Chirtoacă și Renato Usatîi îl blochează pe Plahotniuc cu alegeri anticipate”.

„Cei doi primari încearcă astfel să genereze alegeri locale anticipate și să blocheze preluarea controlului asupra celor două orașe mari de către democrații lui Vlad Plahotniuc, care controlează Guvernul și Parlamentul”, scria DW.

Astfel, a început și una din perioadele fierbinți ale anului, marcată de o campanie electorală caracterizată de o mobilizare a opoziției pentru a provoca înfrângerea partidului de guvernământ. Cea mai tensionată situație a fost la Chișinău, acolo unde s-au confruntat primarul interimar Silvia Radu, care era acuzată de legături cu Plahotniuc și liderul Platformei Demnitate și Adevăr, Andrei Năstase, susținut și de Partidul Acțiune și Solidaritate.

Rezultatele alegerilor din 3 iunie 2018 - sursa: Comisia Electorală Centrală

În urma celui de-al doilea tur de scrutin, Năstase a obținut o victorie în fața socialistului pro-rus Ion Ceban, care a acumulat 47.73% din sufragii față de cele 52.27% ale pro-europenilor.

„Victoria lui Andrei Năstase asupra lui Ion Ceban, consilier municipal socialist și purtător de cuvânt al președintelui Igor Dodon, este una surprinzătoare, având în vedere că, în ultima vreme, justiția și alte autorități ale statului au luat doar decizii previzibile, care avantajau guvernarea controlată de PDM și oligarhul Vlad Plahotniuc”, scriau jurnaliștii de la DW.

Euforia provocată de rezultatele îmbucurătoare ale alegerilor a durat puțin însă, după ce la 18 iunie, judecătoarea Rodica Berdilo a anulat rezultatele alegerilor pe motiv că live-urile realizate de Năstase în ziua alegerilor au reprezentat „agitație electorală”. Năstase a criticat decizia isntanței numind-o „arbitrară, pentru care această judecătoare trebuie să facă pușcărie”.

Recursurile depuse de Năstase la Curtea de Apel și Curtea Supremă de Justiție nu au avut niciun efect, ambele instanțe hotărând să mențină decizia judecătoarei Berdilo, în ciuda protestelor organizate de opoziție și a apelurilor făcute de partenerii de dezvoltare. Ambasada SUA s-a arătat nemulțumită de decizia Curții Supreme de Justiție, susținând că „orice pretinse încălcări trebuie să fie abordate într-un mod care respectă statul de drept și principiile democratice, inclusiv voința poporului exprimată prin alegeri”. Ambasadorul UE declara că este dezamăgit de decizia CSJ.

„Republica Moldova va fi cunoscută de acum încolo și pentru furtul votului, nu doar pentru furtul miliardului”, declara Andrei Năstase după anunțarea deciziei Curții Supreme de Justiție.

În replică, purtătorul de cuvânt al PD, Vitalie Gamurari declara că „rămân sigur că justiția în R. Moldova este independentă”.

În urma acestor evenimente, la cârma capitalei a rămas pe post de primar interimar Ruslan Codreanu, membru al PPEM care se afla în coaliție cu PDM. Mai mult, în septembrie 2019, magistrații Curții de Apel Chișinău și-au revizuit decizia din 2018 și au decis totuși validarea mandatului de primar al lui Andrei Năstase, pe atunci Ministru al Afacerilor Interne, hotărârea fiind luată cu câteva săptămâni înainte de alegeri.

Amnistia fiscală și cetățenia prin investiție - criticate de partenerii externi

În vara anului 2018, deputații PD și PPEM au adoptat proiectul legii privind declararea voluntară și stimularea fiscală. Legea prevedea că persoanele fizice puteau declara voluntar bunurile nedeclarate, să indice sursa venitului și să achite o taxă de 3% din valoarea bunurilor liberalizate până la 10 decembrie 2018. Legea a atras imediat critici dure din partea UE, SUA, FMI, dar și a Băncii Mondiale, care au atenţionat că aceste iniţiative pot submina angajamentul guvernului de a lupta cu corupţia şi alte angajamente pe care le are Moldova cu instituţiile financiare şi că se pot solda cu „riscuri fiscale semnificative”.

În replică, democrații s-au apărat și au susținut că de fapt în procesul de elaborare a legii au ținut mereu cont de opinia partenerilor internaționali. 

„Încă odată, această guvernare a demonstrat că este un disciplinat coleg atunci când este vorba despre evaluări măsurabile, când este vorba despre politici care au anumiți indicatori foarte clari, și nu se lasă speculațiilor”, susținea fostul ministru al justiției și vicepreședinte al Partidului Democrat din Moldova, Vladimir Cebotari pentru Europa Liberă.

„Reprezintă o lovitură pentru economia care achită taxele și respectă legislația”, spunea economistul Sergiu Gaibu de la Expert-Grup într-un comentariu pentru mold-street.com. Deși taxa a fost dublată la inițiativa deputatului democrat Corneliu Dudnic, ca urmare a presiunilor exercitate de organismele financiare. 

Deputatul Dudnic prezintă amendamentele la Legea Amnistiei capitalului fiscal - foto: mold-street.com

Presa susținea în același timp că aceste modificări, promovate în an electoral, aveau menirea de a scoate în legalitate capitalul obținut în urma activităților dubioase sau chiar ilegale, de pe urma căreia urmau să beneficieze exponenți afiliați guvernării democrate. Raportorul Parlamentului european pentru Republica Moldova, eurodeputatul lituanian, Petras Auštrevičius, susținea că amnistia nu era altceva decât o „încercare de subminare a cadrului anticorupție”.

O altă „greblă” călcată de guvernare în febra anului pre-electoral a fost programul cetățenie prin investiții, prin intermediul căruia cu 100.000 de euro sau cu o investiție de 250.000, orice persoană putea deveni cetățean al Republicii Moldova cu acte în regulă. Deja la finele lunii septembrie, Guvernul Filip aprobase regulamentul pentru acest program.

Gaburici lansează programul Cetățenie prin investiții - Dubai, 2018.

Lăudat și prezentat drept o soluție pentru economia națională de către guvernanți, programul a fost văzut însă ca o metodă de legalizare a banilor dobândiți ilegali, de către opoziție. Mai mult, temerile că regimul liberalizat de vize ar putea fi retras de către UE, au alimentat și mai mult criticile la adresa guvernării democrate.

„Statisticile vorbesc de la sine, trebuie doar să analizăm rapoartele financiare anuale ale țărilor precum Letonia, Malta, Cipru, Canada, Australia și altele, acolo unde a fost implementat un program similar. Din punct de vedere economic, avem acces la anumite piețe. În cifre este vorba de aproximativ un miliard de potențiali clienți. Acest lucru se datorează acordurilor de liber schimb pe care le-am încheiat cu țările CSI, cu țările UE, cu Turcia, iar acum suntem în proces de negociere cu China”, susținea ministrul economiei și infrastructurii, Chiril Gaburici.

Ministrul mai susținea că, datorită acestui program, țara urma să atragă investiții de aproape 1.3 miliarde de euro, în următorii cinci ani. O decizie controversată a fost legată și de faptul că o companie internațională urma să se ocupe de acest program, iar contractul avea niște prevederi mai mult controversate. Afirmațiile ministrului au fost însă contestate de reprezentanții ONG-urilor, care l-au acuzat că ar vrea să legalizeze banii murdari prin intermediul acestui program. Fostul ministru al finanțelor, Veaceslav Negruță susținea că programul dată alături de legea amnistiei fiscale, aveau menirea de a „transforma R. Moldova într-o zonă care facilitează legalizarea unor ilegalități”.

„Cu toate acestea asemenea proiecte sunt vehement criticate de către autoritățile de la Bruxelles, pentru că se văd clar riscuri de spălare de bani obținuți prin fel de fel de scheme de tip mafiot. (...) În unele țări, acești noi cetățeni deja intervin în viața politică, economică, socială, importând regulile lor de a trăi din țările de origine”, declara fostul ministru pentru DW.

Că programele de oferire a cetățeniei contra bani sunt o amenințare, o spunea și fostul comisar european pentru Justiție, Vera Jurova, care susținea că inclusiv Organizația pentru cooperare și dezvoltare economică a emis un semnal de alarmă privind sistemul de vânzare a cetățeniei, despre care se spunea că beneficiau în special lideri politici sau oameni de afaceri aflați sub sancțiuni internaționale.

Extrădarea profesorilor turci - scandalul anului

La data de 6 septembrie 2018, un alt eveniment avea să zguduie opinia publică. Șapte cetățeni turci, profesori la liceul ”Orizont” din capitală, au fost expulzați din Republica Moldova, fiind suspectați de legături cu o organizație teroristă.  Toți au fost conduși la Aeroport și trimiși în Turcia, unde se știa destul de bine că urmau a fi supuși unor tratamente inumane.

„Moldova, pusă pe harta lumii pentru încălcarea drepturilor omului, după expulzarea a șapte profesori turci”, scria portalul anticorupție.md, care detalia că presa internațională a scris cu lux de amănunte despre cele întâmplate. Astfel, publicația Al-Monitor scria că serviciile de informații turcești și moldovenești au arestat șapte profesori turci, operațiunea fiind parte a campaniei mondiale controversate a Ankarei de a profita și a aduce înapoi în Turcia indivizii legați de clericul exilat, Fethullah Gulen. Organizația „Stockholm Center for Freedom” amintea că președintele turc, Recep Erdogan a solicitat anterior președintelui Parlamentului de la Chișinău, închiderea liceelor turcești din R. Moldova.

Operațiunea de extrădare a profesorilor turci - 6 septembrie 2018

O perspectivă cu totul diferită a fost prezentată de presa afiliată regimului Erdogan. Astfel, ziarul turcesc Sabah scria că „serviciile speciale turcești au capturate șapte teroriști FETO în Moldova”.

Portalul de investigații jurnalistice, RISE Moldova nota într-o analiză realizată la mai mult de o lună de la tragicul eveniment că autoritățile nu reușeau „să-și potrivească scenariul în cazul profesorilor turci scoși forțat din țară luna trecută”. Jurnaliștii publicației au analizat documentele prezentate de autorități și au găsit mai multe neconcordanțe. Astfel, Serviciul de Informații și Securitate nu știa cu precizie în baza cărei proceduri legale fusese efectuată expulzarea celor șapte cetățeni turci iar șefa Biroului Migrație și Azil, Olga Poalelungi, nu știa când a semnat un asemenea act. Mai mult, în ziua de 6 septembrie, fuseseră declarați indezirabili nu șapte ci tocmai 18 cetățeni turci, unii reușind însă să scape.

La nivel internațional, UE a cerut respectarea tuturor procedurilor legale și a statului de drept iar unii europarlamentari au cerut autorităților să înceteze toate aceste acțiuni.

Protestul spontan organizat la Aeroportul Chișinău - 6 septembrie 2018

Această temă a fost speculată intens în anii următori, unele surse media și politicieni fiind de părere că cei șapte cetățeni turci expulzați ar fi fost un „cadou” dat președintelui turc în schimbul renovării clădirii Președinției Republicii Moldova.

„Acești 7 oameni, profesori, care și-au dedicat mulți ani din viață, unii chiar peste 25 de ani, educației unei generații libere și demne, care au promovat Republica Moldova la nivel internațional, grație muncii cărora steagul Moldovei a fost arborat de sute de ori în diferite colțuri ale lumii, au demonstrat că cel mai mare potențial al Moldovei sunt oamenii intelectuali. Astăzi, exact la un an de la acest eveniment tragic suntem convinși că aceste persoane inocente, care au suferit doar din cauza că au avut o viziune și nu s-au supus regimului Erdogan, nu a fost un sacrificiu zadarnic…”, scria la un an de la acel eveniment pe pagina de Facebook a liceului „Orizont”.

Ulterior, pe acest caz, Moldova a fost condamnată la CtEDO și impusă să plătească despăgubiri de 175 de mii de Euro.

În consecință, în dosarul expulzării profesorilor turci, fostul șef al Serviciului de Informație și Securitate, Vasile Botnari, a fost judecat  și pedepsit cu condamnare prin suspendare. Despre aceasta a comunicat procurorul general, Alexandr Stoianoglo, în cadrul unei emisiuni televizate, după o lună de la pronunțarea sentinței. Botnari a achitat și despăgubiri materiale în sumă  totală de 125 de mii de euro.

Dosarul transnistrean - fostul lider de la Tiraspol, condamnat peste Nistru

Fostul lider de la Tiraspol, care a condus regiunea între 2011 și 2016, fugit la Chișinău după încheierea mandatului, a fost condamnat în 2018 la 16 ani de închisoare pentru corupție. În replică, Șevciuk a spus că decizia instanței ar fi, de fapt, o comnadă politică a grupului de firme Sherif.

Șevciuk a fost președinte al așa-zisei rmn în perioada 2011 - 2016.

Mai mult, regimul transnistrean a continuat represiunea împotriva jurnaliștilor și acitviștilor civici, forțând închiderea cunoscutului „Club 19”, după ce așa-zisul legislativ a aprobat legea privind combaterea extremismului. Cu toate acestea, venirea lui Igor Dodon în fruntea statului nu a adus progrese semnficative nici în cel de-al doilea an de mandat.

„A sporit puțin încrederea între Chișinău și Tiraspol, ambele părți trebuie să vadă dacă ele se înțeleg ceva, așa să facem și nu altfel. Și asta în mare măsură s-a reușit. Și al treilea: toți pașii care s-au făcut, după părerea noastră, sunt pentru integritatea teritorială a Republicii Moldova, suveranitate și un statut special pentru Transnistria, care este baza pe care OSCE lucrează aici ca mediator în conflict. Deci se va face reglementarea finală prin intermediul „pașilor mici”. Asta este idea”, declara șeful misiunii OSCE la Chișinău pentru Europa Liberă.

Dragă cititor,

Mii de oameni ne citesc în aceste zile în căutarea informațiilor, răspunsurilor și a unui fir de speranță. Iar noi lucrăm ca să asigurăm un jurnalism responsabil care să ne ajute pe fiecare dintre noi să înțelegem mai bine tot ce se întâmplă în jurul nostru și să ne unească în aceste timpuri complicate.

Ce putem face noi acum, este să te informăm corect, din surse verificate. Când nu știi pe cine să crezi, vezi ce scrie AGORA.
Fiecare contribuție din partea cititorilor este valoroasă pentru activitatea redacției. Susține-ne cu un abonament de membru. Mulțumim

Vezi și aceste știri
Calendarul independenței: 2017, anul în care a nins în aprilie, a fost dat peste cap Codul Electoral și am cucerit tot mai cu îndrăzneală piața de desfacere a UE

Calendarul independenței: 2017, anul în care a nins în aprilie, a fost dat peste cap Codul Electoral și am cucerit tot mai cu îndrăzneală piața de desfacere a UE

Calendarul independenței. 2016 - Republica Moldova bate pasul pe loc

Calendarul independenței. 2016 - Republica Moldova bate pasul pe loc

Calendarul independenței: 2015 - Proteste masive și Guvern nou de câteva ori pe an

Calendarul independenței: 2015 - Proteste masive și Guvern nou de câteva ori pe an

Advertoriale
Fă-ți ghiozdanul pentru școală cu METRO! Rechizitele care îți vor face învățatul mai plăcut (FOTO)

Fă-ți ghiozdanul pentru școală cu METRO! Rechizitele care îți vor face învățatul mai plăcut (FOTO)

Maib a inaugurat „maib Academy”, un centru inovativ de instruiri pentru angajați

Maib a inaugurat „maib Academy”, un centru inovativ de instruiri pentru angajați

Î.S. MOLDATSA recrutează. Află cum poți să devii Controlor de Trafic Aerian Stagiar

Î.S. MOLDATSA recrutează. Află cum poți să devii Controlor de Trafic Aerian Stagiar

E un efort pe care nu-l putem face
singuri, așa că te așteptăm alături de noi
EMISIUNI
  • DESCIFRAT| R. Moldova și riscul unei catastrofe nucleare: În cât timp vom fi informați, ce măsuri întreprindem și cum administrăm iodura de potasiu(VIDEO)
    DESCIFRAT| R. Moldova și riscul unei catastrofe nucleare: În cât timp vom fi informați, ce măsuri întreprindem și cum administrăm iodura de potasiu(VIDEO)
  • Copiii știu mai bine: „Sport pentru a fi subțirei” și „sâmburi de harbuz”. Remedii pentru o viață fără covid
  • DESCIFRAT: 12 ani pe calea digitalizării serviciilor publice sau cât de utilizate sunt tehnologiile informaționale în relația cetățean - Guvern
  • Copiii știu mai bine: De ce Moldova nu are mare? „Ne-a fost furată” sau „S-a scurs prin găurile lăsate de tancuri”
  • DESCIFRAT| Alertele cu bombă - ecuații cibernetice cu multe necunoscute sau slăbiciunea sistemului? (VIDEO)
Cele mai populare
  • 1
    Zelenski îi avertizează pe oficialii ucraineni să nu vorbească despre tacticile militare ale Kievului
  • 2
    Primul satelit moldovenesc a fost plasat cu succes pe orbită
  • 3
    Așa-zisul ministru de externe din stânga Nistrului s-a întâlnit cu reprezentantul special al Ucrainei pentru reglementarea moldo-transnistreană
  • 4
    Primul sector din drumul de ocolire a municipiului Chișinău este gata în proporții de 70%, anunță Spînu
Canalul nostru de pe YouTube
Autentificare
Ai uitat parola?
Salvează articolul

Pentru a activa această opțiune, e nevoie să fii logat pe AGORA.

Articolele salvate pentru mai târziu, le vei putea găsi în profilul tău.

Urmărește subiectul

Pentru a activa această opțiune, e nevoie să fii logat pe AGORA.

Subiectele urmărite le vei putea găsi în profilul tău.